3ra-491/24 — contestarea actului administrativ

3ra-491/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Zatic Ion împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,

cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului

administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 27 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-491/24 )

NR. PIGD 2-22139642-01-3ra-05062024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: G. Cazacu,

Instanța de apel : G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan

18 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

anularea actului administrativ individual de respingere a solicitării și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil.

perioada 10.07.2000-08.07.2022. În temeiul certificatului IP Telenești nr.34-

53-4131 din 08.07.2022, prin care se confirmă vechimea în OAI, inclusiv cu

avantaje, în total 25 ani 03 luni și 18 zile, la 11 iulie 2022, s-a adresat Oficiului

Teritorial Telenești al CNAS, prezentând setul de documente necesar,

solicitând stabilirea pensiei, însă la 15.08.2022 a primit decizia Oficiului

teritorial Telenești nr. 34/2022/16432 din 12.08.2022 privind respingerea

cererii în stabilirea pensiei.

teritorial Telenești nr.34/2022/16432 din 12.08.2022 privind respingerea

cererii în stabilirea pensiei, înaintând Casei Naționale de Asigurări Sociale

cererea prealabilă, înregistrată cu nr. Z-1754.

29.08.2022, recepționată la 04.09.2022, cererea prealabilă a fost respinsă ca

neîntemeiată. Consideră reclamantul că, atât decizia Oficiului teritorial

Telenești nr.34/2022/16432 din 12.08.2022, cât și refuzul Casei Naționale de

Asigurări Sociale expus prin scrisoarea nr. Z-l754/22 din 29.08.2022 sunt acte

administrative individuale ilegale defavorabile, deoarece îi afectează

interesele legitime ce vizează statutul de pensionar pentru vechime în muncă,

inclusiv cu avantaje, având în vedere că a fost privat de dreptul de a beneficia

de stabilirea meritată a pensiei.

privat de dreptul de a-i fi stabilită și achitată pensia pentru vechimea realizată

în muncă, inclusiv cu avantaje. Decizia Oficiului teritorial Telenești

nr.34/2022/16432 din 12.08.2022, cât și refuzul Casei Naționale de Asigurări

Sociale expus prin scrisoarea nr. Z- 1754/22 din 29.08.2022 contravin și

prevederilor art. 21 Cod administrativ.

1

inițiată atât de OT Telenești, cât și CNAS, fapt ce în opinia acestuia constituie

o încălcare gravă a tuturor garanțiilor care le oferă Codul administrativ pentru

protejarea intereselor legitime.

12.08.2022, cât și refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale expus prin

scrisoarea nr. Z- 1754/22 din 29.08.2022, sunt contrare și prevederilor art. 24

și 25 Cod administrativ.

Asigurări Sociale, cu subdiviziunea sa Oficiul Teritorial Telenești al CNAS

sunt participanți la procedura administrativă, conform art. 44 alin. (1) Cod

administrativ. Atribuția principală a OT Telenești și CNAS constă primordial

în stabilirea și achitarea prestațiilor sociale, dar nu în privarea acestora.

încălcate drepturile constituționale, i-au fost cauzate și prejudicii materiale și

morale.

nr.34/2022/16432 din 12.08.2022, cât și refuzul Casei Naționale de Asigurări

Sociale expus prin scrisoarea nr. Z- 1754/22 din 29.08.2022 de respingere în

stabilirea vechimii în muncă cu înlesniri și a pensiei, contravin autorității

lucrului decis și principiului securității juridice.

inclusiv cu avantaje, care îi acordă dreptul la stabilirea pensiei, a fost ilegal

privat de dreptul de a o primi numai pentru faptul, că reprezentanții CNAS și

OT Telenești au opinii diferite privitor la aplicarea prevederilor legale în

stabilirea vechimii în muncă cu înlesniri, deși există o vastă practică judiciară

prin care instanțele de judecată naționale în litigiile de acest gen le dau câștig

de cauză titularilor acestor drepturi.

acte administrative înzestrate cu puterea lucrului decis, iar modul în care s-au

adoptat aceasta contravine principiilor legale. Actele nominalizate au fost

emise și cu încălcarea prevederilor art.31 și art. 118 Cod administrativ cu

privire la motivarea obligatorie a actului administrativ care, fiind un act

individual defavorabil, trebuia să includă neapărat și punctul de vedere al

persoanei afectate, expus în cadrul audierii acesteia. Or, neatragerea

reclamantului în procedura administrativă constituie o încălcare gravă a

tuturor garanțiilor, potrivit prevederilor articolelor 21, 29, 40, 44 94 Cod

administrativ pentru protejarea intereselor legitime.

caz, încălcarea unuia din cele mai elementare garanții procedurale, dreptul de

a fi ascultat asupra faptelor care au fost invocate în cererea înaintată.

de fapt ale cazului, așa după cum prevede art. 85 alin. (3) și art. 92 din Codul

administrativ, limitându-se doar la convingerea sa eronată că perioadele de

2

activitate 02.09.2011- 16.12.2011, 05.03.2013-05.07.2013, 05.06.2018-

05.12.2019 calculate în temeiul ordinului MAI nr.96 din 20.03.2018 nu pot fi

raportate la prevederile punctelor 7 lit.g) și 8 lit. d) ale Hotărârii Guvernului

nr.78 din 21.08.1994, neglijând interesul legal privind stabilirea corectă a

vechimii în muncă, inclusiv cu avantaje, calcularea și achitarea pensiei.

nr.34/2022/16432 din 12.08.2022 cât și refuzul Casei Naționale de Asigurări

Sociale expus prin scrisoarea nr. Z-1754/22 din 29.08.2022 nu conțin în sine

o motivare completă, clară, cu trimiteri la probe, ținând cont că această

exigență trebuie realizată într-un mod suficient de explicit, condiție legală care

în speța nu a fost respectată.

autoritatea publică emite acte administrative aleatoriu, în lipsa prezenței

probelor. Prin urmare, atât CNAS, cât și OT Telenești al CNAS nu și-a

exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege, iar această

încălcare se materializată prin faptul că actele administrative au fost emise cu

încălcarea procedurii stabilite, ceea ce poartă un caracter neproporțional

scopului urmărit, fapt ce denotă și ilegalitatea lor în fond, prin prisma art. 141

alin. (1) Cod administrativ.

Avizul consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la modul

de aplicare a pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21.02.1994 cu

privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plata pensiilor

și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea

Crimelor economice și Corupției și a sistemului penitenciar din 29 septembrie

2014 (Dosarul nr. 4ac-16/14), cât și sutele de hotărâri judecătorești

irevocabile.

Afacerilor Interne nr.96 din 20.03.2018 se recunoaște necesitatea acordării

înlesnirilor de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pe

perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a

persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare

de detenție provizorie), care urmează a fi luate în considerație la calcularea

vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile

Legii nr.1544 din 23.06.1993.

alin. (2) din Constituție garantează cetățenilor dreptul la asigurare în caz de

bătrânețe, șomaj, boală, invaliditate sau alte cazuri de pierdere a mijloacelor

de subzistență, în urma unor împrejurări independente de voința lor, iar

drepturile date se referă la drepturi incluse în categoria drepturilor sociale,

care nu au un caracter necondiționat și pot fi solicitate numai în limitele

prevăzute de lege.

3

specifice pentru exercitarea drepturilor sociale. Însă, implementarea

prevederilor legale nu poate fi în conflict cu principiile constituționale, astfel

încât normele legale relevante nu pot nega și nici stinge drepturile sociale

garantate constituțional. Or, un drept social - inclusiv dreptul la pensie, este

obiectul protecției constituționale garantate de art.46 din Constituție, cât și de

art.1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană. Iar, în cazul în care

cuantumul pensiei stabilite este redus sau anulat, această măsură poate

constitui o ingerință în exercitarea dreptului de proprietate, care trebuie să fie

justificată.

privind sistemul public de asigurări sociale, dreptul de asigurare socială, fiind

garantat de stat, se exercită în condițiile legii, prin sistemul public de asigurări

sociale, în baza principiilor unicității, egalității, solidarității sociale,

obligativității, contributivității, repartiției și autonomiei. Dreptul la pensie este

un drept preconstituit încă din perioada activă a vieții persoanei, acesta fiind

obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual

raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, apare obligația statului ca în

perioada 5 pasivă a vieții persoanei să-i plătească o pensie al cărei cuantum să

fie guvernat de principiul contributivității.

stagiu de cotizare, apare obligația statului de a achita pensie, care se stabilește

în modul reglementat de lege ținându-se cont de mai multe criterii. Totodată,

există situații de stabilire a pensiei și apariția circumstanțelor care determină

modificarea acesteia. Atât Constituția, cât și legile speciale, nu garantează un

cuantum determinat al prestației sociale, inclusiv al pensiei, astfel încât

legiuitorul se bucură în domeniul drepturilor sociale de dreptul de apreciere în

stabilirea normelor pentru punerea în aplicare a drepturilor individuale

sociale, inclusiv de posibilitatea de a le modifica. Dreptul persoanei la pensie

este reglementat prin Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr.

156, potrivit căreia pensia de asigurări sociale de stat este venitul bănesc

cuvenit asiguratului, în condițiile legii, corelativ obligațiilor privind plata

contribuțiilor de asigurări sociale de stat.

stabilește pe viață. Iar, art. 2 al Legii 156 statuează că, dreptul la pensie este

imprescriptibil. Mai mult că neîncadrarea pensiei conform vechimii în muncă

stabilită cu facilități nu a depins de solicitant, iar în aceste circumstanțe,

urmează să se țină cont de prevederile Hotărârii Curții Constituționale nr. 19

din 19.07.2016, care stipulează, că în cazul neachitării la timp a pensiei din

vina organului de asigurări sociale care stabilește sau plătește pensia, aceasta

se achită fără nici un fel de limite în termen”, fapt reiterat și în art. 54 al Legii

1544.

încasează la timp din motive ce nu sunt imputabile organului de asigurări

4

sociale (odată ce vechimea în muncă a fost stabilită pentru solicitant de

angajator), dar, aceasta nu depind nici de voința beneficiarului pensiei,

respectiv, nu poate fi sancționat titularul pensiei. Mai mult că, dreptul la pensie

(tratat ca un drept de proprietate în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la

Convenția Europeană) nu poate fi privit doar ca un drept subiectiv civil, ci, în

primul rând, acesta face parte din domeniul raporturilor de protecție socială,

și prin natura lor social juridică primară, pensiile sunt sursa principală și

permanentă de subzistență a pensionarilor.

prin scrisoarea nr. Z -1754/22 din 29 august 2022, recepționată la 04.09.2022

- a obliga CNAS să-i stabilească corect vechimea în muncă necesară pentru

fixarea pensiei, inclusiv prin includerea cu înlesniri (avantaje), în conformitate

cu prevederile p.8 lit. d) din hotărârea Guvernului nr.78 din 21.02.1994 a

perioadelor 02.09.2011- 16.12.2011, 05.032013-05.07.2013, 05.06.2018-

05.12.2019, ce constituie 4 ani 02 luni 28 zile, iar în total 25 ani 03 luni și 18

zile, conform certificatului IP Telenești nr.34-53- 4131 din 08.07.2022;

stabilirea pensiei, adausurile, sporurile și indexațiile cuvenite, începând cu

momentul ieșirii la pensie, reieșind din vechimea totală de activitate în

organele afacerilor interne, inclusiv cu înlesniri (avantaje), care constituie în

total 25 ani 03 luni și 18 zile, conform certificatului IP Telenești nr.34-53-

4131 din 08.07.2022; achitarea pensiei, adausurile, sporurile și indexațiile

cuvenite, începând cu momentul ieșirii la pensie, în conformitate cu

prevederile legale.

a fost admisă acțiunea în contencios administrativ depusă de Zatic Ion

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului

administrativ individual de respingere a solicitării și obligarea emiterii actului

administrativ favorabil.

S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Telenești nr.

34/2022/16432 din 20 iulie 2022 privind respingerea cererii în stabilirea

pensiei lui Ion Zatic și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. Z-

1754/22 din 29 august 2022 de soluționare a cererii prealabile.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul

administrativ individual, prin care să dispună stabilirea și achitarea pensiei

pentru vechime în muncă lui Ion Zatic în temeiul Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, începând cu 08 iulie 2022,

ținând cont de vechimea în muncă de 25 ani 03 luni și 18 zile.

S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul

lui Ion Zatic, cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5000 (cinci mii)

lei.

Națională de Asigurări declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău,

5

sediul Rîșcani din 10 mai 2023, solicitând admiterea cererii de apel, casarea

hotărârii, și pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut

hotărârea din 10 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

activat în cadrul organelor afacerilor interne în perioada 10 iulie 2000 –08

iulie 2022. Prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 381 ef din 5

iulie 2022, au fost încetate raporturile de serviciu ale lui Ion Zatic, după

acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie, începând cu 8

iulie 2022.

întocmit certificatul nr. 34/53-4131 din 08.07.2022 privind calculul vechimii

în muncă pentru stabilirea pensiei lui Ion Zatic, potrivit căruia, vechimea în

serviciu (vechimea totală în muncă) pentru stabilirea pensiei constituie 25 ani

03 luni și 18 zile.

fost incluse perioadele de activitate: 02.09.2011-16.12.2011, 05.03.2013-

05.07.2013, 05.06.2018- 05.12.2019 cu avantaje, două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu (2:1), în temeiul ordinului MAI nr.96 din 20.03.2018.

În perioada menționată, intimatul a activat în cadrul Izolatorului de detenție

provizorie al secției management operațional IP Telenești IGP MAI. Prin

Decizia nr.34/2022/16432 din 12 august 2022 emisă de Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Telenești, intimatului i s-a refuzat în stabilirea pensei,

autoritatea publică competentă statuând că Ion Zatic a întrunit doar o vechime

de 23 ani 2 luni și 24 zile.

Zatic Ion nu beneficiază de calcularea vechimii în muncă cu avantaje,

prevederile pct.8 lit. d) din HG nr.78 din 21 februarie 1994 nefiind aplicabile

speței.

întemeiate, iar instanța de font corect a ajuns la concluzia de a fi admisă

acțiunea și a constatat ca ilegal refuzul autorității publice și a obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual

favorabil în privința lui Zatic Ion prin care să dispună stabilirea și achitarea

pensiei pentru vechime în serviciu în temeiul Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, luându-se în considerare

certificatului eliberat de Inspectoratul General al Poliției, IP Telenești nr.

34/53-4131 din 08.07.2022, or acesta întrunește condițiile art.13 a Legii

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993.

și ordinului MAI nr. 96 din 20.03.2018, este deja determinată de angajator,

6

care doar urma să fie reținută de către autoritatea pârâtă și, respectiv, efectuate

acțiunile corespunzătoare de calculare a vechimii în muncă în privința

reclamantului/ intimat Ion Zatic și stabilirea pensiei acestuia.

„Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor

categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne este un act administrativ normativ valabil, care

produce efectele juridice de rigoare și urmează a fi aplicat corespunzător.

Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 27 februarie 2024 a

Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere a

acțiunii.

eronată.

pct. d) al hotărârii Guvernului nr.78/1994.

pertinente speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și

neîntemeiate.

Hotărârii Guvernului nr.78/1994 precum invocă intimatul, deoarece acesta a

activat în cadru serviciului de gardă al izolatorului de detenție provizorie,

activitate ce nu urmează a fi calculată cu avantaje.

asigurări sociale de stat obligatorii, nu se includ în calculul vechimii în muncă.

urmare a neelucidării tuturor circumstanțelor importante speței și aplicarea

eronată a normelor relevante speței.

inadmisibilitatea recursului.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

7

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a

fost notificată recurentului la data de 03 mai 2024, prin intermediul poștei

electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la

dosar (f.d.101).

depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile

Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare

ex officio a erorilor de drept.

8

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu

relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept

material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

recursul depus de Frolov Cristina, reprezentată de avocatul Ion Popa, conține

obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în

judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind

apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de

art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe

care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând

nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel,

ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu

un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

9

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,

și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

10