3ra-479/23 — contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actelor administrative favorabile

3ra-479/23 — contestarea actelor administrative, obligarea emiterii actelor administrative favorabile (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Grosu Constanția împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Centru municipiul

Chișinău cu privire la contestarea actelor administrative defavorabile,

obligarea emiterii actului administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 6 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-479/23

NR. PIGD 2-22050204-01-3ra-26042023)

Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.246 din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: I. Barbacaru,

Instanța de apel : Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici

29 ianuarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Centru, mun. Chișinău, prin care a

solicitat: anularea actului din 31.12.2021 nr.12395 emis de Casa Teritorială

de Asigurări Sociale sect. Centru, mun. Chișinău; anularea actului din

15.03.2022 nr. IX-01/09-2479 emis de Casa Teritorială de Asigurări Sociale

sect. Centru, mun. Chișinău; anularea actului din 23.03.2022 nr. G-470/22

emis de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova;

obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Centru, mun.

Chișinău să emită Decizie privind stabilirea indemnizației de maternitate în

cuantum de 33 494,28 de lei, beneficiarului Grosu Constanția.

cerere de acordare a indemnizației de maternitate nr. 2021/91/1/40028. Prin

Decizia privind stabilirea indemnizației de maternitate nr.2021/91/1/48307

din 19.11.2021 a fost stabilită indemnizația de maternitate în mărime de

8368,19 de lei (pentru perioada 01.09.2021-04.01.2022). Prin Decizia

privind stabilirea indemnizației de maternitate nr. 2021/91/1/52924 din

10.12.2021 a fost stabilită indemnizația de maternitate în mărime de 915,27

de lei (pentru perioada 05.01.2022-18.01.2022). În total Grosu Constanția a

beneficiat de indemnizația de maternitate în mărime de 9 283,46 de lei.

conform calculelor urmează să beneficiez de indemnizația de maternitate în

cuantum de 42 777,74 de lei. Prin notificările prealabile adresate Casei

Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale a

solicitat revizuirea cuantumului indemnizației calculate și rectificarea acestei

sume. Conform răspunsurilor oferite de instituțiile publice s-a respins această

solicitare din motiv că recalcularea poate avea loc doar prin hotărâre de

judecată.

recunoaște că la momentul calculării indemnizației nu au fost luate în calcul

veniturile asigurate pentru ultimele 6 luni de zile din motivul omiterii

angajatorului să declare contribuțiile la bugetul de stat în termen, iar ulterior

când CNAS a recunoscut că aceste contribuții au fost totuși achitate de

1

angajator a refuzat să rectifice Decizia privind plata indemnizației de

maternitate invocând că această acțiune ține doar de competenta instanței de

judecată. Or, decizia CNAS-ului de a respinge cererea subsemnatei este un

abuz așa cum Codul Administrativ prevede expres posibilitatea rectificării

actelor administrative individuale.

baza de calcul a indemnizațiilor de asigurări sociale prevăzute la pct. 12 și

pct. 37 lit. a) o constituie venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12

luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din

care, la data stabilirii indemnizației, au fost calculate și plătite contribuții.

Indemnizația de maternitate se acordă integral la a 30-a săptămână de

sarcină, pe o perioadă de 126 zile calendaristice, iar în cazul nașterilor

complicate ori a nașterii a doi copii - de 140 zile calendaristice. Certificatul

medical constatator al nașterii informează despre perioada de gestație a

sarcinii de 40 de săptămâni. Copilul s-a născut la data de 15.11.2021, ori

conform calendarului, a 30-a săptămână de sarcină reiese a fi 31 august - 6

septembrie 2021.

maternitate apare la a 30-a săptămână de sarcină, baza de calcul a

indemnizației urmează a fi calculată în raport cu 12 luni precedente lunii

septembrie 2021, adică: septembrie 2020 (inclusiv)- august 2021 (inclusiv).

Conform extrasului din contul curent al persoanei asigurate pentru perioada

septembrie 2020 - august 2021 petiționara a achitat impozite din venitul

asigurat în total de 110 000 de lei. Baza de calcul, adică venitul mediu lunar

asigurat pentru aceste 12 luni reprezintă 9166,66 lei.

cu baza de calcul (9166,66 lei / 30 de zile), indemnizația de maternitatea

urma a fi 38 499,97 de lei și 4 277,77 de lei pentru 14 zile calendaristice.

Hotărîrea Guvernului nr. 108/2005 prevede la pct.pct. 8, 43, modalități de

plată ale indemnizațiilor după nașterea dreptului de a fi solicitate, iar

invocarea de către CTAS a careva temeiuri de refuz în recalcularea

indemnizației de maternitate pe motivul declarării contribuțiilor după

depunerea cererii de acordare a indemnizației este absolut ilegală, așa cum

legea prevede expres, chiar și pînă la distanță de 12 luni de la expirarea

concediului de maternitate, a posibilității de a solicita indemnizația de

maternitate. În cazul înregistrării căsătoriei după producerea riscului

asigurat, indemnizația de maternitate se stabilește soțiilor aflate la

întreținerea soților asigurați din data înregistrării căsătoriei și pînă la

expirarea concediului de maternitate, în condițiile pct. 49/1.

că, indemnizațiile prevăzute de lege pot fi solicitate, și în termen de 12 luni

de la momentul întrunirii condițiilor pentru atribuirea indemnizațiilor,

urmare mențiunea din răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale

privind imposibilitatea revizuirii indemnizației calculate din motiv că o

2

recalculare poate avea loc doar prin intermediul instanței este absolut

eronată.

maternitate nu poate fi recalculată este greșit, așa cum legea permite expres

calcularea acesteia și la mult timp după apariția evenimentului asigurat.

Adică reclamanta avea tot dreptul să se adreseze și să beneficieze de această

indemnizație și la distanța de 1 an de la apariția evenimentului asigurat. Or,

pare ilogic refuzul instituției publice așa cum dacă beneficiarul Grosu

Constanția se adresa puțin mai târziu cu cererea de a se achita indemnizația,

din răspunsurile CNAS ajunge la concluzia că indemnizația urma a fi

calculată corect luându-se în calcul și ultimele 6 luni raportate.

ajuns la concluzia că la momentul calculării indemnizației nu au fost

transferate contribuțiile pentru perioada martie 2021-august 2021, când

conform extrasului din cont eliberat de CNAS la 19.11.2021 se vede clar

fondul retribuirii muncii pe contribuțiile reținute din aceste sume (14 000 de

lei lunar). Deciziile privind stabilirea indemnizației de maternitate reflectă

veniturile pentru anul 2021, inclusiv și pentru lunile martie-august, urmare,

se atestă că Casa Națională de Asigurări Sociale nu a luat în considerare când

a calculat venitul mediu asigurat pentru ultimele 12 luni, venitul pentru lunile

martie-august 2021.

de o legislație care prevede plata de drept a unei prestații sociale -

condiționată sau nu de plata prealabilă a contribuțiilor, trebuie să se

considere că respectiva legislație generează un drept de proprietate care intră

în domeniul de aplicare al art. 1 din protocolul nr. 1 pentru persoanele care

îndeplinesc condițiile impuse (Stec si alții împotriva Regatului Unit, pct. 54).

Astfel, în cazul său, instituțiile publice au atentat asupra proprietății sale prin

privarea ilegală de bunurile bănești în valoare de 33 494,28 (42 777,74 -

9283,46) de lei.

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

Rîșcani), s-a admis acțiunea în contencios administrativ depusă de

Constanția Grosu. S-au anulat Deciziile CTAS Centru nr. 2021/91/1/48307

din 19.11.2021 și nr. 2021/91/1/52924 din 10.12.2021; Decizia CTAS

Centru exprimată prin răspunsul nr.12395 din 31.12.2021, precum și Decizia

CNAS exprimată prin răspunsul nr.G-470/22 din 23.03.2022, adoptată în

procedura prealabilă. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale a RM,

oficiul teritorial competent, să emită o decizie nouă privind stabilirea,

calcularea și achitarea în beneficiul Constanției Grosu a indemnizației de

maternitate cu includerea în calcul a venitului realizat în ultimele 12 luni

3

premergătoare lunii producerii riscului asigurat, septembrie 2020 – august

2021 în cadrul SRL „Okay Project”.

alin. (1)-(2) Cod administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a

declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din

22 iunie 2022, prin care a solicitat casarea hotărârii cu pronunțarea unei

hotărâri noi de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de Grosu

Constanția.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respinsă cererea de apel depusă de Casa Naționale de Asigurări Sociale și

menținută hotărârea din 22 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Rîșcani).

la indemnizația de maternitate apare la a 30-a săptămână de sarcină, iar baza

de calcul a indemnizației urmează a fi calculată în raport cu 12 luni

precedente lunii septembrie 2021, adică: septembrie 2020 (inclusiv) - august

2021 (inclusiv).

pentru perioada septembrie 2020 - august 2021, petiționara a achitat impozite

din venitul asigurat în total de 110 000 de lei. Baza de calcul, adică venitul

mediu lunar asigurat pentru aceste 12 luni reprezintă 9166,66 de lei.

în răspunsurile oferite precum și în referința prezentată, recunoaște că la

momentul calculării indemnizației nu au fost luate în calcul veniturile

asigurate pentru ultimele 6 luni de zile (03.2021-08.2021) din motivul

omiterii angajatorului să declare contribuțiile la bugetul de stat în termen. Iar

ulterior când CNAS a recunoscut că aceste contribuții au fost totuși achitate

de angajator, a refuzat a rectifica Decizia privind plata indemnizației de

maternitate invocând că această acțiune ține doar de competenta instanței de

judecată, făcând trimitere la prevederile art. 7 alin.(14) din Legea nr.

289/2004 care prevede că indemnizația de maternitate stabilită, nu se

recalculează, cu excepția cazurilor de modificare a legislației privind modul

de salarizare sau în baza hotărârii judecătorești.

Guvernului nr.108/2005 privind aprobarea Regulamentului cu privire la

condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru

incapacitate temporară de muncă, „Indemnizațiile sânt solicitate în baza

actelor justificative în termenul care nu depășește 12 luni de la data

restabilirii capacității de muncă, stabilirii gradului de dizabilitate, expirării

concediului de maternitate”. Iar, art.27 al Legii 289/2004 indică expres că,

(1) Indemnizația de asigurări sociale poate fi solicitată, în bază de acte

4

justificative, în termen de 12 luni calculat de la data îndeplinirii condițiilor

de stabilire a acestei indemnizații. Respectiv, indemnizațiile prevăzute de

lege pot fi solicitate, și în termen de 12 luni de la momentul întrunirii

condițiilor pentru atribuirea indemnizațiilor.

privind imposibilitatea revizuirii indemnizației calculate din motiv că o

recalculare poate avea loc doar prin intermediul instanței, este absolut

eronată. Prin urmare, este neîntemeiată poziția Casei Naționale de Asigurări

Sociale, or, Codul Administrativ prevede expres posibilitatea rectificării

actelor administrative individuale.

indemnizația de maternitate nu poate fi recalculată este greșită, așa cum legea

permite expres calcularea acesteia și după apariția evenimentului asigurat, și

anume la o distanță de 1 an. Deciziile privind stabilirea indemnizației de

maternitate reflectă veniturile pentru anul 2021, inclusiv și pentru lunile

martie-august, urmare, se atestă că Casa Națională de Asigurări Sociale nu a

luat în considerare când a calculat venitul mediu asigurat pentru ultimele 12

luni, venitul pentru lunile martie-august 2021.

acțiunii în contencios administrativ înaintate de Constanția Grosu și,

legalitatea hotărârii primei instanțe, argumentele contrare ale apelantului

fiind nefondate și combătute integral.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei din 6 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu

pronunțarea unei decizii noi.

deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și

legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost

dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel ca

fiind stabilite.

08.2021, contribuțiile de asigurări sociale nu au fost achitate de către

angajator și venitul respectiv nu a fost inclus în calcul indemnizației. Astfel,

în calcul indemnizației de maternitate a fost inclus venitul asigurat, realizat

în perioada septembrie 2020- februarie 2021, pentru care au fost achitate

contribuțiile de asigurări sociale la data stabilirii indemnizației.

la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru

incapacitate temporară de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.108/2005, venitul asigurat pentru stabilirea indemnizației de maternitate

5

se confirmă în baza informației din Registrul de stat al evidenței individuale

în sistemul public de asigurări sociale.

Regulamentului nr. 1478/2002 și pct. 125 al Regulamentului nr. 108/2005,

responsabilitatea pentru corectitudinea reflectării datelor în Registrul de stat

al evidenței individuale în sistemul public de asigurări sociale, privind

cuantumul venitului asigurat calculat și declarat, cuantumul contribuțiilor de

asigurări sociale calculate și plătite, privind stagiul de cotizare, angajarea în

câmpul muncii, perioada acordării concediului pentru îngrijirea copilului,

reluarea activității/angajarea în condițiile timpului de muncă parțial, o poartă

persoanele cu funcții de răspundere ale angajatorului.

reflectării datelor în Registrul de stat al evidenței individuale în sistemul

public de asigurări sociale privind cuantumul venitului asigurat calculat și

declarat, cuantumul contribuțiilor de asigurări sociale calculate și plătite,

privind stagiul de cotizare, angajarea în câmpul muncii,

încetarea/suspendarea activității, perioada acordării concediului pentru

îngrijirea copilului, concediului paternal, reluarea activității/concedierea, o

poartă persoanele cu funcții de răspundere ale angajatorului.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

2023) prevede următoarele:

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

relevă că:

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.”

septembrie 2023) prevede:

”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere,

(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:

a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;

b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;

d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);

e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art. 245 alin. (2);

6

f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233

alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul

stabilit de Curtea Supremă de Justiție”.

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) prevede:

”Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

dispozitivul deciziei contestate la 6 decembrie 2022, care a fost notificată

recurentului la data de 16 decembrie 2022, prin intermediul poștei

electronice (f.d. 85), recursul nemotivat a fost depus la data de 29 decembrie

decizia motivată a Curții de Apel Chișinău (f.d. 87), care a fost contestată cu

recurs motivat de către Casa Națională de Asigurări Sociale la data de 18

aprilie 2023. Astfel, recursul depus, este depus cu respectarea prevederilor

art. 245 din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea

modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 1

septembrie 2023).

intimatei copia recursului (inițial și motivat) depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre necesitarea prezentării referinței, cu

toate acestea intimata nu a depus referință.

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în

acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile

menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

7

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de

recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a

articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile

care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A)

administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale.

8

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

9