3ra-181/24 — anularea actelor administrative

3ra-181/24 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-181/24

2-22172010-01-3ra-21022024

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca)

Î N C H E I E R E

19 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecătorii Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Parascovia Vutcariova împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale privind anularea actelor administrative, obligarea la emiterea actelor

administrative și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a casat parțial hotărârea din 15 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani și s-a declarat inadmisibilă pretenția înaintată de Parascovia Vutcariova

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la repararea prejudiciului

moral, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, în rest hotărârea

fiind menținută,

c o n s t a t ă:

La data de 24 noiembrie 2022, Parascovia Vutcariova a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

anularea actelor administrative, obligarea emiterii actelor administrative și

repararea prejudiciului moral (f.d. 5-13).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Parascovia

Vutcariova a indicat că, la data de 07 iulie 2022 a depus cerere în adresa Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni, prin care a solicitat stabilirea pensiei de

funcționar public, în baza Legii nr. 290 din 16 decembrie 2016, în vigoare din

01 ianuarie 2017, art. VIII pct.6.

Reclamanta a menționat că, în acest sens, a anexat toate actele de rigoare,

inclusiv acte care confirmă stagiul de cotizare realizat în serviciul public. Ca

urmare a cererii depuse și examinării actelor în cauză, Casa Teritorială de

1

Asigurări Sociale Ialoveni a conchis tacit despre întrunirea de către Parascovia

Vutcariova a condițiilor impuse de lege pentru a beneficia de pensie ca funcționar

public.

Astfel, a invocat că, începând cu luna iulie 2022 până în octombrie 2022,

lunar a recepționat prestația socială cu titlu de pensie, în cuantum de 8 355, 02 de

lei, circumstanțe confirmate prin extrasele din contul bancar al reclamantei, care

atestă că, la data de 07 octombrie 2022, pe contul reclamantei se afla suma de

23 447, 96 de lei cu titlu de pensie.

La data de 15 octombrie 2022, reclamanta a recepționat de la Casa Teritorială

de Asigurări Sociale Ialoveni decizia privind respingerea cererii în stabilirea

pensiei de funcționar public din 11 octombrie 2022. În calitate de motiv al

respingerii, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni a invocat că, potrivit

actelor anexate, se confirmă un stagiu de cotizare realizat în serviciul public de

14 ani și 09 luni 16 zile (de la 05 martie 1998 până la 01 iulie 1999 și de la 11 iulie

2003 până la 31 decembrie 2016).

Nefiind de acord cu decizia enunțată, la data de 24 octombrie 2022,

reclamanta a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale cerere prealabilă, prin

care a contestat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni și a

reconfirmat cu argumentarea suplimentară întrunirea condițiilor impuse de

legiuitor pentru a beneficia de pensie de funcționar public, solicitând anularea

deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni nr. 40/2022/23786 din

11 octombrie 2022 și emiterea unei decizii de admitere a cererii privind stabilirea

pensiei de funcționar public, începând cu data depunerii cererii.

Reclamanta a susținut că, la data de 14 noiembrie 2022, a recepționat

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale emis pe marginea cererii prealabile,

prin care i s-a comunicat că, nu sunt temeiuri legale de a satisface pretențiile

înaintate, astfel cererea prealabilă fiind respinsă ca neîntemeiată. Întru

argumentarea concluziei sale, Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat că, în

rezultatul verificării documentelor din dosarul personal, s-a constatat că la data de

11 februarie 2022 a fost depusă cererea pentru realizarea dreptului la pensie ca

funcționar public, iar prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Ialoveni din

11 octombrie 2022, a fost respinsă cererea în cauză, deoarece conform înscrierilor

din carnetul de muncă și datelor din contul personal de asigurări sociale, la data de

01 ianuarie 2017, s-a confirmat un stagiu de cotizare în serviciul public de 14 ani

09 luni 16 zile (de la 05 martie 1998 până la 01 iulie 1999 și de la 11 iulie 2003

până la 31 decembrie 2016), necesar fiind 15 ani.

Prin același răspuns, Casa Națională de Asigurări Sociale a mai menționat că,

temei de a include stagiul de cotizare realizat în serviciul public în perioada de

activitate în funcție de metodist la Centru metodic al Direcției Generale județene

de învățământ de la 20 august 1999 până la 30 iunie 2003, nu este, deoarece se

atribuie la funcția de deservire tehnică, prevăzută de Clasificatorul unic al

funcțiilor publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 151/2001.

Parascovia Vutcariova a susținut că, acțiunile Casei Naționale de Asigurări

Sociale pe marginea cererii depuse la 07 iulie 2022 sunt contradictorii și ilegale,

decizia din 11 octombrie 2022 privind respingerea cererii în stabilirea pensiei și

2

refuzul emis pe marginea cererii prealabile fiind de asemenea ilegale și

neîntemeiate.

Astfel, a relatat că, prin prisma acțiunilor concludente ale Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Ialoveni, se confirmă că aceasta a admis inițial cererea

Parascoviei Vutcariova și i-a recunoscut dreptul la pensie de funcționar public,

fiindu-i achitată pensia pentru perioada de 3 luni de la depunerea cererii.

Reclamanta a evidențiat că, potrivit art. 60 din Codul administrativ, termenul

general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul general curge de la data prevăzută în lege pentru

exercitarea unei atribuții stabilite.

De asemenea, făcând referire la art. 31 alin. (3) din Legea privind sistemul

public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998, reclamanta a indicat că acordarea

drepturilor la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie,

emisă de organul teritorial de asigurări sociale și semnată de conducătorul acestuia,

în termen de 60 de zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare.

Cu referire la circumstanțele de fapt, reclamanta a precizat că la data de

07 iulie 2022 a depus cerere pentru pensie cu anexarea tuturor înscrisurilor, fapt

confirmat prin dovada de recepționare a cererii pentru pensie, cererea fiind

recepționată cu nr. 40/2022/2311. Conform extrasului din contul bancar,

reclamantei i-a fost transferată și achitată cu titlu de pensie pentru perioada iulie

2022 – octombrie 2022 suma de 23 447, 96 de lei, mărimea pensiei lunare fiind de

8 355, 02 de lei. Ulterior, la data de 11 octombrie 2022, Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Ialoveni a emis decizia privind respingerea cererii în stabilirea

pensiei, depuse la 07 iulie 2022. În acest context, reclamanta a conchide că, pârâta

în termenul legal de 60 de zile a examinat cererea beneficiarei Parascovia

Vutcariova și a decis acordarea dreptului la pensie prin achitarea acesteia, în

perioada imediat următoare depunerii cererii. Or, termenul de 60 zile a expirat la

data de 07 septembrie 2022, iar o decizie de refuz în acordarea pensiei nu a fost

emisă.

Reclamanta a subliniat că acțiunile ulterioare ale Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Ialoveni vin în contradicție cu soluțiile adoptate inițial și sunt în

afara termenului legal de 60 zile. Respectiv, în condițiile în care reclamantei i-a

fost recunoscut dreptul la pensie, prin achitarea acesteia în baza cererii din 07 iulie

2022, este neîntemeiată emiterea la data de 15 octombrie 2022 a unei decizii

privind respingerea cererii în cauză. Respectiv, a considerat că decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni din 11 octombrie 2022 privind

respingerea cererii în stabilirea pensiei de funcționar public, menținută de Casa

Națională de Asigurări Sociale ca urmare a examinării cererii prealabile fiind

ilegală și lipsită de suport juridic.

Reclamanta a învederat că de fapt autoritatea publică pârâtă, a obiectat doar

asupra faptului că, la dat de 01 ianuarie 2017, întrunește stagiul de cotizare în

serviciul public de 14 ani 09 luni 16 zile, neajungând la 15 ani, cu mențiunea că,

funcția de ”metodist” exercitată în perioada 20 august 1999 – 30 iunie 2003 din

cadrul direcției județene de învățământ este o funcție tehnică și nu publică.

3

Prin urmare, Parascovia Vutcariova a relevat că prin prisma normelor de drept

care guvernează speță și conform informației din carnetul de muncă, se atestă că,

reclamanta a confirmat până la data de 01 ianuarie 2017 un stagiu de cotizare în

serviciul public de 15 ani (20 august 1999 – 30 iunie 2003) în funcția de metodist

(metodist, specialist principal) în cadrul Centrului metodic de Învățământ al

Direcției Generale Județene de Învățământ Chișinău; (11 iulie 2003 –

01 noiembrie 2005) în funcția de specialist principal în problemele dreptului

copilului la Direcția de Învățământ Ialoveni; (02 noiembrie 2005 – 02 mai 2013) în

funcția de Șef al Cancelariei Judecătoriei Ialoveni; (03 mai 2013 – 14 martie 2017)

în funcția de șef secție, secția administrativă și documentare procesuală, care, ca

urmare a cumulării perioadelor, confirmă vechimea în muncă de 15 ani în serviciul

public.

Astfel, reclamanta a reținut că, argumentele pârâtei, care afirmă că, nu sunt

temeiuri de a include în stagiul de cotizare realizat în serviciul public perioada de

activitate în funcție de metodist la Centrul metodic al Direcției Generale Județene

de Învățământ în perioada 20 august 1999 – 30 iunie 2003, sunt neîntemeiate,

deoarece se atribuie la funcție tehnică prevăzută de Clasificatorul unic al funcțiilor

publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 151/2001.

Parascovia Vutcariova a specificat că, stagiul de cotizare în serviciul public

include perioadele de activitate în funcții publice în autoritățile publice centrale și

locale prevăzute în anexa nr. 1 la Legea serviciului public nr. 443-XIII din 04 mai

1995 și în anexa nr. 1 la Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public, precum și în funcții publice în autoritățile

publice care au activat pe teritoriul Republicii Moldova până la data intrării în

vigoare a Legii serviciului public nr. 443 din 04 mai 1995 (abrogată la 01 ianuarie

2009), conform modului stabilit de Guvern.

Subsecvent a invocat că, pct. 11 din Regulamentul cu privire la modul de

stabilire și plată a pensiilor funcționarilor publici, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 412 din 22 aprilie 2004 prevede că, la calcularea stagiului de

cotizare realizat în funcții publice se iau în considerare numai perioadele de

activitate reală în autoritățile administrației publice, în funcțiile asupra cărora se

extinde sfera de acțiune a Legii serviciului public nr. 443 din 04 mai 1995

(abrogată la 01 ianuarie 2009) și a Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public.

La fel, a susținut că în corespundere cu prevederile Regulamentului enunțat și

anume cu anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr. 412 din 22 aprilie 2004, la

categoria de funcție publică se atribuie funcția de ”specialist principal” din cadrul

Ministerului Învățământului, iar conform pct. 3 din nota Nomenclatorului

autorităților publice care au activat până la punerea în aplicare a Legii serviciului

public nr. 443 din 04 mai 1995 și al funcțiilor publice în cadrul lor (anexa nr. 2 la

Hotărârea Guvernului nr. 412), prevede în mod expres că, perioadele de activitate

în funcțiile de contabil superior, contabil, inspector, merceolog superior,

merceolog, metodist, dispecer, se vor include în vechimea în muncă în serviciul

public doar pentru persoanele cu studii superioare și medii de specialitate de

profilul respectiv.

4

Reclamanta a reiterat că, prin Legea nr. 155 din 21 iulie 2011, a fost aprobat

Clasificatorul unic al funcțiilor publice, unde funcția de specialist principal din

cadrul aparatului central și a subdiviziunilor teritoriale ale organelor de specialitate

ale administrației publice centrale, este calificată drept funcție publică, indicat la

poziția C40. Astfel, cu referire la cazul din speță se atestă că, Parascovia

Vutcariova, la momentul exercitării atribuțiilor de specialist principal, metodist în

cadrul Centrului metodic al Direcției Generale Județene de învățământ Chișinău, a

activat în baza diplomei de studii medii de specialitate ZT-1 nr.538474 din

26 februarie 1985 a Școlii pedagogice Chișinău, specialitatea educație în instituțiile

preșcolare, iar, în anul 1999 a fost înmatriculată la Universitatea Pedagogică ”Ion

Creangă” profil pedagogic, obținând în 2003, conform diplomei de licență de

învățământ superior universitar seria AL N 0057635 din 23 mai 2003, specialitatea

pedagogie și psihologie.

De asemenea, reclamanta a indicat că, prin procesul-verbal nr. 12 al ședinței

Comisiei pentru stabilirea vechimii în muncă a personalului din cadrul Curții

Supreme de Justiție din 22 septembrie 2022, unde a fost examinată determinarea

perioadei de vechime în muncă pentru stabilirea treptei de salarizare pentru

funcționarii publici, s-a constatat perioadele în care reclamanta a exercitat funcții

publice, cu calcularea acestora, la data de 30 noiembrie 2018 vechimea în muncă în

funcții publice constituia 20 ani 06 luni și 28 zile. Astfel, a subliniat că, funcția de

metodist la direcția de învățământ a fost calificată drept funcție publică.

La fel, a indicat că prin acțiunile pârâtului i-au fost aduse frustrări și suferințe

psihice, or, incertitudinea creată a generat o stare emoțională negativă care a

influențat sănătatea reclamantei.

În aceeași ordine de idei, reclamanta a calificat refuzul autorității publice ca o

modalitate de eschivare în achitarea unei pensii binemeritate, fiind tendențios

găsite pretexte de refuz, reclamanta evaluând prejudiciul moral la suma de 20 000

de lei.

În final reclamanta Parascovia Vutcariova a solicitat anularea refuzului Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. 2125/22 din 07 noiembrie 2022, prin care s-a

respins cererea prealabilă din 24 octombrie 2022 și anularea deciziei Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni nr. 40/20222/23786 din 11 octombrie

2022 privind refuzul stabilirii pensiei ca funcționar public, emisă în baza cererii

nr. 40/2022/2769 din 07 iulie 2022, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale în condițiile legii să emită actul administrativ individual favorabil prin care

să includă perioada 20 august 1999 – 30 iunie 2003, timp în care Parascovia

Vutcariova a exercitat funcția de ”metodist” în cadrul Direcției Generale județene

de învățământ Chișinău, ca vechime în muncă în calitate de funcționar public

(stagiu de cotizare în serviciul public) și obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale în condițiile legii să emită actul administrativ favorabil, prin care să

recunoască Parascoviei Vutcariova dreptul la pensie cu statut de funcționar public,

începând cu data depunerii cererii, 07 iulie 2022 și încasarea de la Casa Națională

de Asigurări Sociale și Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni în beneficiul

său a sumei de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

5

Prin hotărârea din 15 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

admis parțial acțiunea în contencios administrativ înaintată de Parascovia

Vutcariova împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actelor

administrative, obligarea la emiterea actelor administrative și repararea

prejudiciului moral. S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Ialoveni nr. 40/2022/23786 din 11 octombrie 2022 privind respingerea cererii în

stabilirea pensiei și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 2125/22 din

07 noiembrie 2022 de respingere a cererii prealabile, ca fiind ilegale, cu obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale să includă perioada 20 august 1999 – 30 iunie

2003, timp în care Parascovia Vutcariova a exercitat funcția de metodist în cadrul

Direcției generale județene de învățământ Chișinău, ca vechime în muncă în

calitate de funcționar public (stagiu de cotizare în serviciu public). S-a obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale să recunoască dreptul la pensie cu statut de

funcționar public al Parascoviei Vutcariova începând cu data de 07 iulie 2022, în

rest, pretenția privind repararea prejudiciului moral fiind respinsă, ca neîntemeiată.

S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul Parascoviei

Vutcariova cheltuielile de asistență juridică, în sumă de 5 000 de lei (f.d. 78,

82-90).

Exprimându-și dezacordul cu soluția primei instanțe, la data de 31 martie

2023, prin intermediul poștei electronice, în interiorul termenului legal prevăzut de

art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a

depus apel nemotivat, iar la data de 30 iunie 2023 a fost prezentat apel motivat,

prin care apelanta a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral (f.d. 81,

88-100).

Prin decizia din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat parțial

hotărârea din 15 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, emisă în

cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Parascovia Vutcariova

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actelor

administrative, obligarea la emiterea actelor administrative și repararea

prejudiciului moral, în partea pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral

și se emite în această parte o nouă hotărâre, prin care: s-a declarat inadmisibilă

pretenția înaintată de Parascovia Vutcariova împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la repararea prejudiciului moral, în temeiul art. 207

alin. (2) lit. f) din Codul administrativ. În rest hotărârea a fost menținută (f.d. 136,

137-157).

În motivarea soluției adoptate Curtea de Apel Chișinău a menționat că

Parascovia Vutcariova, la momentul exercitării atribuțiilor de Specialist principal,

metodist în cadrul Centrului metodic de învățământ al Direcției generale județene

de învățământ Chișinău, a activat în baza diplomei de studii medii de specialitate

ZT-1 nr.538474 din 26 februarie 1985 a Școlii pedagogice Chișinău, specialitatea

”Educație în instituțiile preșcolare”, iar în anul 1999, a fost înmatriculată la

Universitatea Pedagogică ”Ion Creangă”, profil pedagogic, obținând în 2003,

conform diplomei de licență de învățământ superior universitar seria

AL № 0057635 din 23 mai 2003 specialitatea ”Pedagogie și psihologie”.

6

Iar, pct. 3 din nota Nomenclatorului autorităților publice care au activat până

la punerea în aplicare a Legii serviciului public nr. 443 din 04 mai 1995 și al

funcțiilor publice în cadrul lor (anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 412),

prevede în mod expres că, perioadele de activitate în funcțiile de contabil superior,

contabil, inspector, merceolog superior, merceolog, metodist, dispecer, se vor

include în vechimea în muncă în serviciul public doar pentru persoanele cu studii

superioare și medii de specialitate de profilul respectiv.

Totodată, prin Legea nr.155 din 21 iulie 2011, a fost aprobat Clasificatorul

unic al funcțiilor publice, unde funcția de specialist principal din cadrul aparatului

central și a subdiviziunilor teritoriale ale organelor de specialitate ale administrației

publice centrale, este calificată drept funcție publică, indicat la poziția c40.

Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe

privind ilegalitatea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni

nr.40/2022/23786 din 11 octombrie 2022 privind refuzul stabilirii pensiei ca

funcționar public și a deciziei emise în baza cererii prealabile nr. 2125/22 din

07 noiembrie 2022, actele administrative fiind anulate întemeiat, având în vedere

că, funcția de ”metodist”, fiind calificată ca specialist principal, exercitată de către

Parascovia Vutcariova în perioada 20 august 1999 – 30 iunie 2003 în cadrul

Direcției generale județene de învățământ Chișinău, reprezintă o funcție publică,

fiind inclusă în Clasificatorul unic al funcțiilor publice, iar, argumentele invocate

în sensul respingerii pretențiilor Parascoviei Vutcariova nu corespund

circumstanțelor de fapt și contravin prevederilor legii.

Curtea de Apel Chișinău a învederat că, instanța de fond corect a dispus

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să includă perioada 20 august 1999

– 30 iunie 2003, timp în care Parascovia Vutcariova a exercitat funcția de metodist

în cadrul Direcției generale județene de învățământ Chișinău, ca vechime în muncă

în calitate de funcționar public (stagiu de cotizare în serviciu public), precum și să

recunoască acesteia dreptul la pensie cu statut de funcționar public, începând cu 07

iulie 2022, în cadrul cercetării judecătorești fiind stabilit cu certitudine faptul că,

Parascovia Vutcariova, este subiect ce beneficiază de pensie cu statut de funcționar

public.

Instanța de apel a accentuat că dreptul la pensie se referă la drepturi incluse în

categoria drepturilor sociale. Caracteristica conceptuală a drepturilor sociale constă

în faptul că ele nu au un caracter necondiționat și că pot fi solicitate numai în

limitele prevăzute de lege. Această caracteristică acordă legiuitorului autoritatea de

a stabili condiții specifice pentru exercitarea drepturilor sociale. În același timp,

implementarea prevederilor legale nu poate fi în conflict cu principiile

constituționale, astfel încât normele legale relevante nu pot nega și nici stinge

drepturile sociale garantate constituțional.

Curtea de Apel Chișinău a constatat că, în partea ce ține de pretenția cu

privire la repararea prejudiciului moral, instanța de fond eronat a dispus

respingerea acestui capăt de cerere, fără a examina chestiunea admisibilității

acesteia.

Instanța de apel a evidențiat că în cazul în care, o persoană revendică

drepturile încălcate prin emiterea sau respingerea emiterii unui act administrativ

7

individual, pretinde, totodată, și repararea prejudiciului cauzat prin actul

administrativ ilegal, ea urmează să depună o cerere de reparare a prejudiciului către

autoritatea publică, iar ca urmare a examinării cererii respective, autoritatea vizată

urmează să emită o decizie, care, conform art. 10 alin. (2) din Codul administrativ,

este un act administrativ.

Curtea de Apel Chișinău a statuat că, această procedură prevăzută de lege, nu

a fost respectată de către reclamantă, ultima fiind în drept să se adreseze Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu o astfel de cerere, după ce hotărârea instanței de

judecată prin care s-a anulat actul administrativ ilegal a rămas definitivă, iar

nerespectarea procedurii prealabile referitor la această pretenție indică asupra

soluției de inadmisibilitate a acțiunii în această parte, prin prisma prevederilor art.

207 alin. (1) și (2) lit. f) din Codul administrativ, care prevede expres că, instanța

verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni

în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de

recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când

nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 208.

Curtea de Apel Chișinău a indicat că cheltuielile de asistență juridică

suportate în legătură cu examinarea prezentei cauze în instanța de judecată de

Parascovia Vutcariova sunt întemeiate și urmează a fi recuperate integral, în

mărime de 5 000 de lei din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale, acestea

fiind necesare și suportate în mod real, în limita unui cuantum rezonabil.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 06 decembrie 2023, prin

intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

nemotivat împotriva deciziei din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 161, 164).

Iar, la 06 martie 2024, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din

01 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului și

casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii privind respingerea

acțiunii (f.d. 170-172).

În motivarea recursului, recurenta a invocat că la calcularea pensiei ca

funcționar public, perioada de la 20 august 1999 până la 30 iunie 2003 de activitate

în funcție de metodist la Centru metodic al Direcției Generale Județene de

învățământ a participat la calculul stagiului total de cotizare, dar nu a fost inclusă

în stagiu special ca activitate în serviciu public.

Recurenta a susținut că perioada de activitate a intimatei în calitate de

metodist, nu a fost inclusă ca activitate în serviciul public pe motiv că în

conformitate cu pct. 82 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a

pensiilor funcționarilor publici aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.412/2004,

funcția de metodist, nu este prevăzută.

Casa Națională de Asigurări Sociale a relevat că instanța de apel a anulat

actele solicitate prin acțiunea înaintată însă, a omis a se expune asupra pretenției

privind obligarea autorității publice de a achita intimatei pensia de care aceasta

ipotetic a fost lipsită prin efectele deciziilor contestate.

8

La fel, a indicat că instanța de apel în urma examinării litigiului nu a motivat

care sunt de fapt circumstanțele ce denotă obligativitatea Casei Naționale de

Asigurări Sociale de a anula actele emise de autoritatea publică, fără pune la bază

un temei juridic relevant litigiului examinat.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la Curtea

Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a

deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.

Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice

de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la

prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară

și nu contravine principiilor prezentului cod.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei a fost pronunțat la data

de 01 noiembrie 2023. Copia deciziei a fost notificată recurentei, prin intermediul

poștei electronice la data de 09 februarie 2024, ora 13:59 (f.d. 160).

Cererea de recurs a fost depusă la 06 martie 2023, ora 13:23 (f.d. 169).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la

depunerea recursului împotriva deciziei din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, Casa Națională de Asigurări Sociale a respectat termenele prevăzute la

art. 245 din Codul administrativ.

Prin referința din 09 aprilie 2024, prin intermediul oficiului poștal,

Parascovia Vutcariova a solicitat respingerea recursului (f.d. 175-179).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul

este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.

(1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

9

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar

prezentului cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de către

Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu

soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea

contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau

că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de fapt și de drept

similare celor expuse în cererea de apel, care au fost analizate minuțios de către

Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

La fel, instanța de recurs subliniază că în cererea de recurs depusă de

recurentul Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva deciziei din 01

noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a făcut referire la niciun temei al

admisibilității recursului prevăzut de art. 2451 din Codul administrativ. Aspect care

influențează analiza și soluționarea recursului de către instanță de recurs, deoarece

10

respectarea prevederilor legale privind admisibilitatea recursului este esențială

pentru validitatea acestuia.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,

în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice

ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o decizie neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de

Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate

a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.

45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten vs

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, §39). La fel,

conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

11

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale.

Conform art. 230 și 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

12