3ra-181/24 — anularea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-181/24 2-22172010-01-3ra-21022024 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. C. Guzun) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca) Î N C H E I E R E 19 iunie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența Președinte, judecător Stela Procopciuc judecătorii Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Parascovia Vutcariova împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actelor administrative, obligarea la emiterea actelor administrative și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a casat parțial hotărârea din 15 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a declarat inadmisibilă pretenția înaintată de Parascovia Vutcariova împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la repararea prejudiciului moral, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, în rest hotărârea fiind menținută, c o n s t a t ă: La data de 24 noiembrie 2022, Parascovia Vutcariova a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actelor administrative, obligarea emiterii actelor administrative și repararea prejudiciului moral (f.d.

5-13). În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Parascovia Vutcariova a indicat că, la data de 07 iulie 2022 a depus cerere în adresa Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni, prin care a solicitat stabilirea pensiei de funcționar public, în baza Legii nr. 290 din 16 decembrie 2016, în vigoare din 01 ianuarie 2017, art. VIII pct.6. Reclamanta a menționat că, în acest sens, a anexat toate actele de rigoare, inclusiv acte care confirmă stagiul de cotizare realizat în serviciul public. Ca urmare a cererii depuse și examinării actelor în cauză, Casa Teritorială de 1 Asigurări Sociale Ialoveni a conchis tacit despre întrunirea de către Parascovia Vutcariova a condițiilor impuse de lege pentru a beneficia de pensie ca funcționar public.

Astfel, a invocat că, începând cu luna iulie 2022 până în octombrie 2022, lunar a recepționat prestația socială cu titlu de pensie, în cuantum de 8 355, 02 de lei, circumstanțe confirmate prin extrasele din contul bancar al reclamantei, care atestă că, la data de 07 octombrie 2022, pe contul reclamantei se afla suma de 23 447, 96 de lei cu titlu de pensie.

La data de 15 octombrie 2022, reclamanta a recepționat de la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni decizia privind respingerea cererii în stabilirea pensiei de funcționar public din 11 octombrie 2022. În calitate de motiv al respingerii, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni a invocat că, potrivit actelor anexate, se confirmă un stagiu de cotizare realizat în serviciul public de 14 ani și 09 luni 16 zile (de la 05 martie 1998 până la 01 iulie 1999 și de la 11 iulie 2003 până la 31 decembrie 2016). Nefiind de acord cu decizia enunțată, la data de 24 octombrie 2022, reclamanta a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale cerere prealabilă, prin care a contestat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni și a reconfirmat cu argumentarea suplimentară întrunirea condițiilor impuse de legiuitor pentru a beneficia de pensie de funcționar public, solicitând anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni nr. 40/2022/23786 din 11 octombrie 2022 și emiterea unei decizii de admitere a cererii privind stabilirea pensiei de funcționar public, începând cu data depunerii cererii.

Reclamanta a susținut că, la data de 14 noiembrie 2022, a recepționat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale emis pe marginea cererii prealabile, prin care i s-a comunicat că, nu sunt temeiuri legale de a satisface pretențiile înaintate, astfel cererea prealabilă fiind respinsă ca neîntemeiată.

Întru argumentarea concluziei sale, Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat că, în rezultatul verificării documentelor din dosarul personal, s-a constatat că la data de 11 februarie 2022 a fost depusă cererea pentru realizarea dreptului la pensie ca funcționar public, iar prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Ialoveni din 11 octombrie 2022, a fost respinsă cererea în cauză, deoarece conform înscrierilor din carnetul de muncă și datelor din contul personal de asigurări sociale, la data de 01 ianuarie 2017, s-a confirmat un stagiu de cotizare în serviciul public de 14 ani 09 luni 16 zile (de la 05 martie 1998 până la 01 iulie 1999 și de la 11 iulie 2003 până la 31 decembrie 2016), necesar fiind 15 ani.

Prin același răspuns, Casa Națională de Asigurări Sociale a mai menționat că, temei de a include stagiul de cotizare realizat în serviciul public în perioada de activitate în funcție de metodist la Centru metodic al Direcției Generale județene de învățământ de la 20 august 1999 până la 30 iunie 2003, nu este, deoarece se atribuie la funcția de deservire tehnică, prevăzută de Clasificatorul unic al funcțiilor publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 151/2001. Parascovia Vutcariova a susținut că, acțiunile Casei Naționale de Asigurări Sociale pe marginea cererii depuse la 07 iulie 2022 sunt contradictorii și ilegale, decizia din 11 octombrie 2022 privind respingerea cererii în stabilirea pensiei și 2 refuzul emis pe marginea cererii prealabile fiind de asemenea ilegale și neîntemeiate.

Astfel, a relatat că, prin prisma acțiunilor concludente ale Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni, se confirmă că aceasta a admis inițial cererea Parascoviei Vutcariova și i-a recunoscut dreptul la pensie de funcționar public, fiindu-i achitată pensia pentru perioada de 3 luni de la depunerea cererii. Reclamanta a evidențiat că, potrivit art. 60 din Codul administrativ, termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Termenul general curge de la data prevăzută în lege pentru exercitarea unei atribuții stabilite.

De asemenea, făcând referire la art. 31 alin. (3) din Legea privind sistemul public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998, reclamanta a indicat că acordarea drepturilor la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie, emisă de organul teritorial de asigurări sociale și semnată de conducătorul acestuia, în termen de 60 de zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare. Cu referire la circumstanțele de fapt, reclamanta a precizat că la data de 07 iulie 2022 a depus cerere pentru pensie cu anexarea tuturor înscrisurilor, fapt confirmat prin dovada de recepționare a cererii pentru pensie, cererea fiind recepționată cu nr. 40/2022/2311. Conform extrasului din contul bancar, reclamantei i-a fost transferată și achitată cu titlu de pensie pentru perioada iulie 2022 – octombrie 2022 suma de 23 447, 96 de lei, mărimea pensiei lunare fiind de 8 355, 02 de lei.

Ulterior, la data de 11 octombrie 2022, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni a emis decizia privind respingerea cererii în stabilirea pensiei, depuse la 07 iulie 2022. În acest context, reclamanta a conchide că, pârâta în termenul legal de 60 de zile a examinat cererea beneficiarei Parascovia Vutcariova și a decis acordarea dreptului la pensie prin achitarea acesteia, în perioada imediat următoare depunerii cererii. Or, termenul de 60 zile a expirat la data de 07 septembrie 2022, iar o decizie de refuz în acordarea pensiei nu a fost emisă. Reclamanta a subliniat că acțiunile ulterioare ale Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni vin în contradicție cu soluțiile adoptate inițial și sunt în afara termenului legal de 60 zile.

Respectiv, în condițiile în care reclamantei i-a fost recunoscut dreptul la pensie, prin achitarea acesteia în baza cererii din 07 iulie 2022, este neîntemeiată emiterea la data de 15 octombrie 2022 a unei decizii privind respingerea cererii în cauză. Respectiv, a considerat că decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni din 11 octombrie 2022 privind respingerea cererii în stabilirea pensiei de funcționar public, menținută de Casa Națională de Asigurări Sociale ca urmare a examinării cererii prealabile fiind ilegală și lipsită de suport juridic. Reclamanta a învederat că de fapt autoritatea publică pârâtă, a obiectat doar asupra faptului că, la dat de 01 ianuarie 2017, întrunește stagiul de cotizare în serviciul public de 14 ani 09 luni 16 zile, neajungând la 15 ani, cu mențiunea că, funcția de ”metodist” exercitată în perioada 20 august 1999 – 30 iunie 2003 din cadrul direcției județene de învățământ este o funcție tehnică și nu publică.

3 Prin urmare, Parascovia Vutcariova a relevat că prin prisma normelor de drept care guvernează speță și conform informației din carnetul de muncă, se atestă că, reclamanta a confirmat până la data de 01 ianuarie 2017 un stagiu de cotizare în serviciul public de 15 ani (20 august 1999 – 30 iunie 2003) în funcția de metodist (metodist, specialist principal) în cadrul Centrului metodic de Învățământ al Direcției Generale Județene de Învățământ Chișinău; (11 iulie 2003 – 01 noiembrie 2005) în funcția de specialist principal în problemele dreptului copilului la Direcția de Învățământ Ialoveni; (02 noiembrie 2005 – 02 mai 2013) în funcția de Șef al Cancelariei Judecătoriei Ialoveni; (03 mai 2013 – 14 martie 2017) în funcția de șef secție, secția administrativă și documentare procesuală, care, ca urmare a cumulării perioadelor, confirmă vechimea în muncă de 15 ani în serviciul public.

Astfel, reclamanta a reținut că, argumentele pârâtei, care afirmă că, nu sunt temeiuri de a include în stagiul de cotizare realizat în serviciul public perioada de activitate în funcție de metodist la Centrul metodic al Direcției Generale Județene de Învățământ în perioada 20 august 1999 – 30 iunie 2003, sunt neîntemeiate, deoarece se atribuie la funcție tehnică prevăzută de Clasificatorul unic al funcțiilor publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 151/2001.

Parascovia Vutcariova a specificat că, stagiul de cotizare în serviciul public include perioadele de activitate în funcții publice în autoritățile publice centrale și locale prevăzute în anexa nr. 1 la Legea serviciului public nr. 443-XIII din 04 mai 1995 și în anexa nr. 1 la Legea nr. 158-XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, precum și în funcții publice în autoritățile publice care au activat pe teritoriul Republicii Moldova până la data intrării în vigoare a Legii serviciului public nr. 443 din 04 mai 1995 (abrogată la 01 ianuarie 2009), conform modului stabilit de Guvern.

Subsecvent a invocat că, pct. 11 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plată a pensiilor funcționarilor publici, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 412 din 22 aprilie 2004 prevede că, la calcularea stagiului de cotizare realizat în funcții publice se iau în considerare numai perioadele de activitate reală în autoritățile administrației publice, în funcțiile asupra cărora se extinde sfera de acțiune a Legii serviciului public nr. 443 din 04 mai 1995 (abrogată la 01 ianuarie 2009) și a Legii nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

La fel, a susținut că în corespundere cu prevederile Regulamentului enunțat și anume cu anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr. 412 din 22 aprilie 2004, la categoria de funcție publică se atribuie funcția de ”specialist principal” din cadrul Ministerului Învățământului, iar conform pct. 3 din nota Nomenclatorului autorităților publice care au activat până la punerea în aplicare a Legii serviciului public nr. 443 din 04 mai 1995 și al funcțiilor publice în cadrul lor (anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 412), prevede în mod expres că, perioadele de activitate în funcțiile de contabil superior, contabil, inspector, merceolog superior, merceolog, metodist, dispecer, se vor include în vechimea în muncă în serviciul public doar pentru persoanele cu studii superioare și medii de specialitate de profilul respectiv.

4 Reclamanta a reiterat că, prin Legea nr. 155 din 21 iulie 2011, a fost aprobat Clasificatorul unic al funcțiilor publice, unde funcția de specialist principal din cadrul aparatului central și a subdiviziunilor teritoriale ale organelor de specialitate ale administrației publice centrale, este calificată drept funcție publică, indicat la poziția C40.

Astfel, cu referire la cazul din speță se atestă că, Parascovia Vutcariova, la momentul exercitării atribuțiilor de specialist principal, metodist în cadrul Centrului metodic al Direcției Generale Județene de învățământ Chișinău, a activat în baza diplomei de studii medii de specialitate ZT-1 nr.538474 din 26 februarie 1985 a Școlii pedagogice Chișinău, specialitatea educație în instituțiile preșcolare, iar, în anul 1999 a fost înmatriculată la Universitatea Pedagogică ”Ion Creangă” profil pedagogic, obținând în 2003, conform diplomei de licență de învățământ superior universitar seria AL N 0057635 din 23 mai 2003, specialitatea pedagogie și psihologie.

De asemenea, reclamanta a indicat că, prin procesul-verbal nr. 12 al ședinței Comisiei pentru stabilirea vechimii în muncă a personalului din cadrul Curții Supreme de Justiție din 22 septembrie 2022, unde a fost examinată determinarea perioadei de vechime în muncă pentru stabilirea treptei de salarizare pentru funcționarii publici, s-a constatat perioadele în care reclamanta a exercitat funcții publice, cu calcularea acestora, la data de 30 noiembrie 2018 vechimea în muncă în funcții publice constituia 20 ani 06 luni și 28 zile. Astfel, a subliniat că, funcția de metodist la direcția de învățământ a fost calificată drept funcție publică. La fel, a indicat că prin acțiunile pârâtului i-au fost aduse frustrări și suferințe psihice, or, incertitudinea creată a generat o stare emoțională negativă care a influențat sănătatea reclamantei.

În aceeași ordine de idei, reclamanta a calificat refuzul autorității publice ca o modalitate de eschivare în achitarea unei pensii binemeritate, fiind tendențios găsite pretexte de refuz, reclamanta evaluând prejudiciul moral la suma de 20 000 de lei.

În final reclamanta Parascovia Vutcariova a solicitat anularea refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 2125/22 din 07 noiembrie 2022, prin care s-a respins cererea prealabilă din 24 octombrie 2022 și anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni nr. 40/20222/23786 din 11 octombrie 2022 privind refuzul stabilirii pensiei ca funcționar public, emisă în baza cererii nr. 40/2022/2769 din 07 iulie 2022, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale în condițiile legii să emită actul administrativ individual favorabil prin care să includă perioada 20 august 1999 – 30 iunie 2003, timp în care Parascovia Vutcariova a exercitat funcția de ”metodist” în cadrul Direcției Generale județene de învățământ Chișinău, ca vechime în muncă în calitate de funcționar public (stagiu de cotizare în serviciul public) și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale în condițiile legii să emită actul administrativ favorabil, prin care să recunoască Parascoviei Vutcariova dreptul la pensie cu statut de funcționar public, începând cu data depunerii cererii, 07 iulie 2022 și încasarea de la Casa Națională de Asigurări Sociale și Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ialoveni în beneficiul său a sumei de 20 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

5 Prin hotărârea din 15 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis parțial acțiunea în contencios administrativ înaintată de Parascovia Vutcariova împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actelor administrative, obligarea la emiterea actelor administrative și repararea prejudiciului moral. S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni nr. 40/2022/23786 din 11 octombrie 2022 privind respingerea cererii în stabilirea pensiei și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 2125/22 din 07 noiembrie 2022 de respingere a cererii prealabile, ca fiind ilegale, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să includă perioada 20 august 1999 – 30 iunie 2003, timp în care Parascovia Vutcariova a exercitat funcția de metodist în cadrul Direcției generale județene de învățământ Chișinău, ca vechime în muncă în calitate de funcționar public (stagiu de cotizare în serviciu public).

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recunoască dreptul la pensie cu statut de funcționar public al Parascoviei Vutcariova începând cu data de 07 iulie 2022, în rest, pretenția privind repararea prejudiciului moral fiind respinsă, ca neîntemeiată. S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul Parascoviei Vutcariova cheltuielile de asistență juridică, în sumă de 5 000 de lei (f.d. 78, 82-90). Exprimându-și dezacordul cu soluția primei instanțe, la data de 31 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, în interiorul termenului legal prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat, iar la data de 30 iunie 2023 a fost prezentat apel motivat, prin care apelanta a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral (f.d.

81, 88-100). Prin decizia din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat parțial hotărârea din 15 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Parascovia Vutcariova împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actelor administrative, obligarea la emiterea actelor administrative și repararea prejudiciului moral, în partea pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral și se emite în această parte o nouă hotărâre, prin care: s-a declarat inadmisibilă pretenția înaintată de Parascovia Vutcariova împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la repararea prejudiciului moral, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ.

În rest hotărârea a fost menținută (f.d. 136, 137-157). În motivarea soluției adoptate Curtea de Apel Chișinău a menționat că Parascovia Vutcariova, la momentul exercitării atribuțiilor de Specialist principal, metodist în cadrul Centrului metodic de învățământ al Direcției generale județene de învățământ Chișinău, a activat în baza diplomei de studii medii de specialitate ZT-1 nr.538474 din 26 februarie 1985 a Școlii pedagogice Chișinău, specialitatea ”Educație în instituțiile preșcolare”, iar în anul 1999, a fost înmatriculată la Universitatea Pedagogică ”Ion Creangă”, profil pedagogic, obținând în 2003, conform diplomei de licență de învățământ superior universitar seria AL № 0057635 din 23 mai 2003 specialitatea ”Pedagogie și psihologie”.

6 Iar, pct. 3 din nota Nomenclatorului autorităților publice care au activat până la punerea în aplicare a Legii serviciului public nr. 443 din 04 mai 1995 și al funcțiilor publice în cadrul lor (anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 412), prevede în mod expres că, perioadele de activitate în funcțiile de contabil superior, contabil, inspector, merceolog superior, merceolog, metodist, dispecer, se vor include în vechimea în muncă în serviciul public doar pentru persoanele cu studii superioare și medii de specialitate de profilul respectiv. Totodată, prin Legea nr.155 din 21 iulie 2011, a fost aprobat Clasificatorul unic al funcțiilor publice, unde funcția de specialist principal din cadrul aparatului central și a subdiviziunilor teritoriale ale organelor de specialitate ale administrației publice centrale, este calificată drept funcție publică, indicat la poziția c40.

Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe privind ilegalitatea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ialoveni nr.40/2022/23786 din 11 octombrie 2022 privind refuzul stabilirii pensiei ca funcționar public și a deciziei emise în baza cererii prealabile nr. 2125/22 din 07 noiembrie 2022, actele administrative fiind anulate întemeiat, având în vedere că, funcția de ”metodist”, fiind calificată ca specialist principal, exercitată de către Parascovia Vutcariova în perioada 20 august 1999 – 30 iunie 2003 în cadrul Direcției generale județene de învățământ Chișinău, reprezintă o funcție publică, fiind inclusă în Clasificatorul unic al funcțiilor publice, iar, argumentele invocate în sensul respingerii pretențiilor Parascoviei Vutcariova nu corespund circumstanțelor de fapt și contravin prevederilor legii.

Curtea de Apel Chișinău a învederat că, instanța de fond corect a dispus obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să includă perioada 20 august 1999 – 30 iunie 2003, timp în care Parascovia Vutcariova a exercitat funcția de metodist în cadrul Direcției generale județene de învățământ Chișinău, ca vechime în muncă în calitate de funcționar public (stagiu de cotizare în serviciu public), precum și să recunoască acesteia dreptul la pensie cu statut de funcționar public, începând cu 07 iulie 2022, în cadrul cercetării judecătorești fiind stabilit cu certitudine faptul că, Parascovia Vutcariova, este subiect ce beneficiază de pensie cu statut de funcționar public. Instanța de apel a accentuat că dreptul la pensie se referă la drepturi incluse în categoria drepturilor sociale.

Caracteristica conceptuală a drepturilor sociale constă în faptul că ele nu au un caracter necondiționat și că pot fi solicitate numai în limitele prevăzute de lege. Această caracteristică acordă legiuitorului autoritatea de a stabili condiții specifice pentru exercitarea drepturilor sociale. În același timp, implementarea prevederilor legale nu poate fi în conflict cu principiile constituționale, astfel încât normele legale relevante nu pot nega și nici stinge drepturile sociale garantate constituțional. Curtea de Apel Chișinău a constatat că, în partea ce ține de pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral, instanța de fond eronat a dispus respingerea acestui capăt de cerere, fără a examina chestiunea admisibilității acesteia.

Instanța de apel a evidențiat că în cazul în care, o persoană revendică drepturile încălcate prin emiterea sau respingerea emiterii unui act administrativ 7 individual, pretinde, totodată, și repararea prejudiciului cauzat prin actul administrativ ilegal, ea urmează să depună o cerere de reparare a prejudiciului către autoritatea publică, iar ca urmare a examinării cererii respective, autoritatea vizată urmează să emită o decizie, care, conform art. 10 alin. (2) din Codul administrativ, este un act administrativ.

Curtea de Apel Chișinău a statuat că, această procedură prevăzută de lege, nu a fost respectată de către reclamantă, ultima fiind în drept să se adreseze Casei Naționale de Asigurări Sociale cu o astfel de cerere, după ce hotărârea instanței de judecată prin care s-a anulat actul administrativ ilegal a rămas definitivă, iar nerespectarea procedurii prealabile referitor la această pretenție indică asupra soluției de inadmisibilitate a acțiunii în această parte, prin prisma prevederilor art. 207 alin. (1) și (2) lit. f) din Codul administrativ, care prevede expres că, instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 208. Curtea de Apel Chișinău a indicat că cheltuielile de asistență juridică suportate în legătură cu examinarea prezentei cauze în instanța de judecată de Parascovia Vutcariova sunt întemeiate și urmează a fi recuperate integral, în mărime de 5 000 de lei din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale, acestea fiind necesare și suportate în mod real, în limita unui cuantum rezonabil. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 06 decembrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.

161, 164). Iar, la 06 martie 2024, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii privind respingerea acțiunii (f.d. 170-172). În motivarea recursului, recurenta a invocat că la calcularea pensiei ca funcționar public, perioada de la 20 august 1999 până la 30 iunie 2003 de activitate în funcție de metodist la Centru metodic al Direcției Generale Județene de învățământ a participat la calculul stagiului total de cotizare, dar nu a fost inclusă în stagiu special ca activitate în serviciu public.

Recurenta a susținut că perioada de activitate a intimatei în calitate de metodist, nu a fost inclusă ca activitate în serviciul public pe motiv că în conformitate cu pct. 82 al Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a pensiilor funcționarilor publici aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.412/2004, funcția de metodist, nu este prevăzută. Casa Națională de Asigurări Sociale a relevat că instanța de apel a anulat actele solicitate prin acțiunea înaintată însă, a omis a se expune asupra pretenției privind obligarea autorității publice de a achita intimatei pensia de care aceasta ipotetic a fost lipsită prin efectele deciziilor contestate. 8 La fel, a indicat că instanța de apel în urma examinării litigiului nu a motivat care sunt de fapt circumstanțele ce denotă obligativitatea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a anula actele emise de autoritatea publică, fără pune la bază un temei juridic relevant litigiului examinat.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen. Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei a fost pronunțat la data de 01 noiembrie 2023. Copia deciziei a fost notificată recurentei, prin intermediul poștei electronice la data de 09 februarie 2024, ora 13:59 (f.d. 160). Cererea de recurs a fost depusă la 06 martie 2023, ora 13:23 (f.d. 169). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la depunerea recursului împotriva deciziei din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, Casa Națională de Asigurări Sociale a respectat termenele prevăzute la art. 245 din Codul administrativ. Prin referința din 09 aprilie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Parascovia Vutcariova a solicitat respingerea recursului (f.d.

175-179). Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă 9 anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod. În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451. Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de către Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de apel, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

La fel, instanța de recurs subliniază că în cererea de recurs depusă de recurentul Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva deciziei din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a făcut referire la niciun temei al admisibilității recursului prevăzut de art. 2451 din Codul administrativ. Aspect care influențează analiza și soluționarea recursului de către instanță de recurs, deoarece 10 respectarea prevederilor legale privind admisibilitatea recursului este esențială pentru validitatea acestuia. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o decizie neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten vs Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, §39). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de 11 drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. Conform art. 230 și 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 12