2ra-476/25 — Desfacearea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor, cerere reconvențională privind constatarea nulității căsătoriei

La 5 aprilie 2023, avocata Natalia Zamfir, în interesele Nadiei Sîrbu a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Valeriu Sîrbu prin care a solicitat desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor ***** cu mama.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, a încheiat căsătoria cu pârâtul Valeriu Sîrbu la 12 octombrie 2018, iar în timpul căsătoriei, în anul 2022, s-a născut copilul lor, *****.

Susține că, în ultima perioadă, comportamentul pârâtului s-a înrăutățit, acesta manifestând lipsă de respect, ceea ce a generat neînțelegeri și conflicte cauzate de viziuni diferite asupra problemelor vieții. Având în vedere aceste schimbări și dispariția relațiilor sentimentale care au stat la baza căsătoriei, reclamanta solicită desfacerea căsătoriei. Toate încercările de a soluționa situația pe cale amiabilă au eșuat, iar aceasta consideră că menținerea familiei nu mai este posibilă. Dat fiind că minorul este de vârstă fragedă, dependent de îngrijirea mamei și locuiește în prezent cu aceasta, reclamanta a solicitat stabilirea domiciliului copilului minor la mamă.

În cadrul ședinței de judecată din 29 iunie 2023, avocata Alina Valah, în interesele pârâtului Valeriu Sîrbu a depus acțiune reconvențională împotriva Nadiei Sîrbu, intervenient accesoriu IP Agenția Servicii Publice, prin care a solicitat constatarea nulității căsătoriei.

În motivarea acțiunii reconvenționale, pârâtul a indicată că, la 12 decembrie 2018 a încheiat căsătoria cu reclamanta Nadia Sîrbu (Guțuțui), aceasta fiind înregistrată la Serviciul Stare Civilă Strășeni, actul nr. *****. Cei doi au locuit ulterior în Franța, fără a transcrie acolo actele de stare civilă, trăind în fapt în concubinaj. La 06 septembrie 2022, în Franța, s-a născut copilul lor, *****, iar pârâtul a recunoscut paternitatea la Primăria Cannes.

În decembrie 2022, acesta a fost informat de o cunoștință (avocat în Cannes) că reclamanta ar fi inițiat demersuri pentru desfacerea unei alte căsătorii, încheiate în 2016 cu Constantin Cusin. Pentru a verifica informația, pârâtul a solicitat eliberarea unui act civil de la primăria unde reclamanta locuia în 2016. 1 Din documentul primit la 26 aprilie 2023, a rezultat că reclamanta era căsătorită cu Constantin Cusin și că această căsătorie nu fusese niciodată desfăcută.

Pârâtul subliniază că încheierea căsătoriei presupune îndeplinirea condițiilor de fond și de formă, inclusiv inexistența impedimentelor. El evidențiază diferența dintre momentul încheierii și cel al înregistrării căsătoriei, susținând că încheierea intervine prin exprimarea consimțământului, iar înregistrarea are rol doar de probă. Totodată, arată că nulitatea intervine pentru nerespectarea condițiilor de valabilitate și are un caracter sancționator grav.

Pârâtul susține că la depunerea declarației de căsătorie, părțile aveau obligația să demonstreze lipsa impedimentelor, obligație nerespectată de reclamantă, care era deja căsătorită.

În motivarea hotărârii, instanța de judecată a stabilit că principiile care stau la baza unei familii nu sunt prezente în căsătoria încheiată dintre Sîrbu Valeriu și Sîrbu Nadia. Prin urmare căsătoria nu mai poate fi păstrată, or potrivit explicațiilor participanților la proces rezultă că, familia părților s-a destrămat definitiv, părțile au început să locuiască separat unul față de altul, nu mai duc viața în comun și gospodărie împreună, relații conjugale între părți nu există, din care considerent acțiunea urmează a fi admisă în partea desfacerii căsătoriei, fiind pe deplin întemeiată. La fel, avînd în vedere interesul superior al copilului, luând în considerație vârsta copilului și atașamentul acestuia față de mamă, instanța de judecată a ajuns la concluzia de a stabili domiciliul copilului minor cu mama.

Referitor la acțiunea reconvențională depusă de avocata Alina Valah, în interesele pârâtului Valeriu Sîrbu, instanța de judecată a reținut că, reclamanta Nadia Guțuțui a încheiat cu Constantin Cusin căsătorie la data de 03 septembrie 2016, căsătorie desfăcută ulterior prin acordul de divorț depus sub formă de proces-verbal al domnului Pierre RICCI, notar în Cannes (Alpes- Maritimes), biroul notarial nr. 06037, la 25 ianuarie 2023. Mențiune aplicată la Bourg-la-Reine la data de 05 mai 2023 de către Ofițerul de stare civilă prin delegare. 2

Instanța a apreciat în mod critic susținerea pârâtului Sîrbu Valeriu potrivit căreia, la momentul înregistrării căsătoriei cu Sîrbu Nadia, acesta nu ar fi cunoscut existența unei căsătorii anterioare a reclamantei. Această afirmație este infirmată chiar de pârât, care, prin avocatul său, a prezentat copia actului de căsătorie încheiat în 2016 între Sîrbu Nadia și Cusin Constantin. Prin urmare, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 42 alin. (1) lit. c) Codul familiei, întrucât acest drept aparține doar soțului care nu a știut despre impedimentul la căsătorie, iar pârâtul cunoștea existența acestuia.

Potrivit prevederilor art. 43 alin. (1) Codul familiei, instanța judecătorească poate recunoaște valabilă căsătoria dacă, în momentul examinării cauzei de nulitate, împrejurările care împiedicau încheierea acesteia au dispărut.

Instanța de judecată a stabilit că, în speță, principiul monogamiei a fost restabilit la 5 mai 2023, când a fost operată mențiunea privind desfacerea căsătoriei anterioare. Astfel, părțile s-au aflat într-o căsătorie valabilă aproximativ 11 luni, între 5 mai 2023 și 5 februarie 2024. Respectiv, argumentul pârâtului/reclamant Sîrbu Valeriu potrivit căruia este în drept să solicite declararea nulității căsătoriei nu este întemeiat, întrucât părțile s-au aflat într-o căsătorie valabilă din momentul desfacerii căsătoriei precedente, care a avut loc prin acordul de divorț consemnat într-un proces-verbal al domnului Pierre Ricci, notar în Cannes (Alpes-Maritimes), biroul notarial nr. 06037, la 25 ianuarie 2023, mențiune aplicată la Bourg-la-Reine la data de 5 mai 2023 de către ofițerul de stare civilă prin delegare.

La 14 februarie 2024, avocata Alina Valah, în interesele lui Valeriu Sîrbu, a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 5 februarie 2024, solicitând casarea acesteia în partea privind respingerea cererii reconvenționale și admiterea desfacerii căsătoriei, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă, iar acțiunea reconvențională admisă.

În motivarea deciziei, instanța de apel a considerat greșită poziția instanței de fond și a reținut că căsătoria încheiată între Valeriu Sîrbu și Nadia Guțuțui a fost încheiată în condițiile în care aceasta din urmă se afla în căsătorie, începând cu anul 2016, cu Constantin Cusin, potrivit actului de căsătorie nr. 42. Căsătoria dintre Constantin Cusin și Nadia Guțuțui a fost desfăcută abia la data de 05 mai 2023, prin dispoziția ofițerului de stare civilă delegat. Prin urmare, instanța de apel a constatat cu certitudine că căsătoria încheiată între Sîrbu Valeriu și Nadia Guțuțui a fost încheiată ulterior căsătoriei dintre Constantin Cusin și Nadia Guțuțui, înregistrată la data de 03.09.2016.

Mai mult decât atât, instanța de apel a reținut că, la momentul încheierii căsătoriei cu Sîrbu Valeriu, Nadia Guțuțui a încălcat obligația legală de a consemna starea civilă reală în declarația de căsătorie depusă la Serviciul Stare Civilă Strășeni, încălcând astfel prevederile art. 15 din Codul Familiei. În aceste circumstanțe, instanța de apel a făcut referire la prevederile art. 41 alin. (1) lit. a) din Codul Familiei, potrivit căruia instanța este obligată să declare nulă căsătoria dacă aceasta a fost încheiată cu încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (1) lit. a) din același cod, care stabilesc că nu se admite încheierea căsătoriei între persoane dintre care cel puțin una este deja căsătorită.

În motivarea cererii de recurs, a susținut că o căsătorie este considerată valabilă și nu poate fi declarată nulă dacă, la momentul examinării cauzei, persoanele care au încheiat căsătoria au constituit deja o familie. De asemenea, a arătat că instanța de fond a apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept, aplicând în mod corespunzător normele de drept material, în special art. 43 alin. (1) din Codul Familiei. 4

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: f) să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărîrea primei instanțe.”

Art. 10 alin. (1) și (2) din Codul Familiei: „(1) Declarația de căsătorie se depune personal de persoanele care doresc să se căsătorească la organul de stare civilă în a cărui rază teritorială se află domiciliul unuia dintre ei sau al părinților unuia dintre ei. (2) În declarația de căsătorie, viitorii soți trebuie să indice că nu există nici un impediment legal la căsătorie”.

Art. 15 alin. (1) lit. a) și (2) din Codul Familiei: „(1) Nu se admite încheierea căsătoriei între: a) persoane dintre care cel puțin una este deja căsătorită; (2) Orice persoană poate face opunere la căsătorie, dacă există un impediment legal ori dacă nu sînt îndeplinite alte cerințe ale legii, expunîndu-și în scris motivele și anexînd dovezile invocate. Organul de stare civilă este obligat să verifice opunerile și, dacă acestea se confirmă, să refuze încheierea căsătoriei”.

Art. 37 alin. (3) din Codul familiei: ”Instanța judecătorească va desface căsătoria dacă va constata că conviețuirea soților și păstrarea familiei în continuare sânt imposibile”.

Art. 41 din Codul Familiei: „(1) Instanța judecătorească va declara nulă căsătoria dacă aceasta: a) a fost încheiată cu încălcarea prevederilor art. 11, 13, 14 sau 15; b) a fost încheiată cînd soții sau unul dintre ei nu a avut intenția de a crea o familie (căsătorie fictivă). 5 (2) Căsătoria declarată nulă se consideră ca atare din momentul încheierii ei. (3) Instanța judecătorească este obligată să transmită, în termen de 3 zile de la data cînd hotărîrea privind declararea nulității căsătoriei a rămas definitivă, o copie a acesteia organului stare civilă din raza teritorială a instanței judecătorești”.

Art. 42 din Codul Familiei: „(1) Dreptul de a cere declararea nulității căsătoriei îl au următoarele persoane: a) soțul minor, părinții lui (tutorii), sau autoritatea tutelară locală, dacă căsătoria a fost încheiată de o persoană care nu a atins vîrsta matrimonială și această vîrstă nu a fost redusă în modul stabilit. După atingerea de către soțul minor a vîrstei de 18 ani, dreptul de a cere declararea nulității căsătoriei îi aparține numai lui; b) soțul ale cărui drepturi au fost încălcate prin încheierea căsătoriei; c) soțul care nu a știut despre existența impedimentelor la căsătorie, tutorele soțului în privința căruia s-a instituit măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei, soțul din căsătoria precedentă nedesfăcută, alte persoane ale căror drepturi și interese au fost lezate în urma căsătoriei încheiate cu încălcarea prevederilor art.15, precum și autoritatea tutelară locală, în cazurile menționate mai sus; d) soțul de bună-credință, în cazul în care a fost încheiată o căsătorie fictivă. (2) Examinarea cererii privind declararea nulității căsătoriei încheiate cu un minor care nu a atins vîrsta matrimonială sau a căsătoriei încheiate cu încălcarea art. 15 alin. (1) lit. f) are loc cu participarea obligatorie a reprezentantului autorității tutelare locale”.

Art. 43 alin. (1) din Codul Familiei: „Instanța judecătorească poate recunoaște valabilă căsătoria dacă, în momentul examinării cauzei de nulitate, împrejurările care împiedicau încheierea acesteia au dispărut”.

Art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pîrîtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Totodată, la 16 mai 2025, în adresa participanților la proces a fost expediată decizia motivată a Curții de Apel Centru din 29 ianuarie 2025 (f.d. 196).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat la 16 iulie 2025 de către avocatul Serghei Cebotari, în interesele Nadiei Sîrbu, a fost declarat în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.

Examinând argumentele recursului în raport cu prevederile legale și materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție 6 consideră recursul pasibil de admitere, cu casarea deciziei instanței de apel și menținută hotărârea primei instanțe, reieșind din următoarele considerente.

Instanța de recurs reține că, în prezenta cauză, sunt aplicabile prevederile art. 43 alin. (1) din Codul familiei, potrivit cărora instanța judecătorească poate recunoaște valabilă căsătoria dacă, în momentul examinării cauzei de nulitate, împrejurările care împiedicau încheierea acesteia au dispărut.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că, într- adevăr, căsătoria încheiată de o persoană care este deja căsătorită duce la nulitatea acesteia. Această nulitate are ca scop apărarea principiului monogamiei. Principiul monogamiei, promovat de legislația națională, nu admite contemporaneitatea a două sau mai multe căsătorii, deopotrivă valabile. Nesocotirea interdicției este sancționată cu nulitatea absolută a celei de-a doua căsătorii. Principiul monogamiei este de ordine publică.

În același timp, instanța de recurs menționează că, datorită caracterului complex al căsătoriei și a faptului că aceasta dă naștere unei familii, legiuitorul a fost întotdeauna foarte atent în a determina cazurile de nulitate a căsătoriei.

Astfel, art. 43 din Codul familiei, promovează principiul salvării familiei, chiar și în cazurile de nulitate absolută, identificând împrejurări care înlătură nulitatea căsătoriei, și anume instanța judecătorească poate recunoaște valabilă căsătoria dacă, în momentul examinării cauzei de nulitate, împrejurările care împiedicau încheierea acesteia au dispărut. Prin urmare, ține de discreția instanței de judecată de a recunoaște o căsătorie valabilă dacă împrejurările care împiedicau încheierea acesteia au dispărut.

Prima instanță a reținut în mod întemeiat temeinicia cererii de chemare în judecată depusă de Nadia Sîrbu și a admis-o, iar acțiunea reconvențională formulată de Valeriu Sîrbu a fost respinsă ca neîntemeiată. Instanța a constatat că, în speță, principiul monogamiei a fost restabilit la 05 mai 2023, dată la care a fost operată mențiunea privind desfacerea căsătoriei anterioare. În aceste condiții, părțile s-au aflat într-o căsătorie valabilă pentru o perioadă de aproximativ 11 luni, respectiv între 05 mai 2023 și 05 februarie 2024.

Completul reține că interpretarea legii realizată de instanța de apel contravine jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, întrunind astfel temeiul de recurs prevăzut de art. 432 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă. În mod constant, Curtea Supremă de Justiție a statuat că, în materia nulității căsătoriei pentru încălcarea principiului monogamiei, aplicarea art. 41 Codul Familiei nu poate fi disociată de incidența art. 43 Codul Familiei, iar instanța este obligată să verifice dacă, la momentul examinării cauzei, împrejurarea care determina nulitatea a încetat. Astfel, în decizia CSJ nr. 2ra-372/22 din 22.06.2022, Curtea a explicat în esență că dispariția impedimentului anterior permite recunoașterea 7 valabilității căsătoriei chiar și în cazurile de nulitate absolută. Astfel, ignorarea aplicabilității art. 43 Codul Familiei constituie o interpretare eronată a legii.

Contrar jurisprudenței consolidate, instanța de apel nu a analizat circumstanțele privind conviețuirea, formarea unei familii și existența unei căsătorii efective pe o durată relevantă, elemente pe care completul de recurs le consideră decisive pentru aplicarea art. 43 Codul Familiei. Astfel, în decizia nr. 2ra-1239/21 din 10 noiembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a explicat de principiu că protecția familiei prevalează asupra sancțiunii formale a nulității, atunci când impedimentul legal a dispărut anterior soluționării acțiunii. Nemijlocit s-a indicat că lipsa circumstanțelor care serveau temei pentru declararea nulă a căsătoriei, după o perioadă de timp nu poate constitui temei în vederea contestării valabilității căsătoriei, situația dată fiind una depășită.

Reieșind din faptul că la data depunerii acțiunii reconvenționale impedimentul fusese înlăturat, iar părțile au conviețuit într-o căsătorie valabilă timp de aproximativ 11 luni, soluția instanței de apel – care a aplicat în mod formal și izolat art. 15 și 41 Codul Familiei, fără a verifica incidența art. 43 Codul Familiei – contravine atât legii, cât și interpretării consacrate de CSJ. Această îndepărtare de la jurisprudența unitară impune admiterea recursului conform art. 432 alin. (1) lit. a) CPC.

Prin urmare, având în vedere că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, iar decizia instanței de apel a fost pronunțată cu aplicarea eronată a normelor de drept material, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține caracterul întemeiat al recursului declarat de avocatul Serghei Cebotari, în interesele Nadiei Sîrbu. În consecință, recursul urmează a fi admis, decizia din 29 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru – casată, iar hotărârea din 05 februarie 2024 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central – menținută.

Conform art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme va dispune încasarea de la Valeriu Sîrb, în beneficiul Nadiei Sîrbu, a taxei de stat achitate de către recurent în instanța de recurs, în sumă de 525 lei, precum și taxa de timbru în sumă de 200 lei.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, 8 Admite recursul declarat de avocatul Serghei Cebotari, în interesele Nadiei Sîrbu. Casează decizia Curții de Apel Chișinău din 29 ianuarie 2025 în cauza civilă Nadia Sîrbu împotriva lui Valeriu Sîrbu, intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență Socială Strășeni privind desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor, și la cererea reconvențională depusă de Valeriu Sîrbu împotriva Nadiei Sîrbu, intervenient accesoriu Instituția Publică ”Agenția Servicii Publice” privind constatarea nulității căsătorie, și menține hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 5 februarie 2024. Încasează de la Valeriu Sîrbu în beneficiul Nadiei Sîrbu taxa de stat achitată de recurent în instanța de recurs, în sumă de 525 (cinci sute douăzeci și cinci) lei, precum și taxa de timbru în sumă de 200 (două sute) lei. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 9