2ra-476/25 — desfacearea casatoriei si stabilirea domiciliului copilului minor, cerere reconventionala privind constatarea nulitatii casatoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacearea casatoriei si stabilirea domiciliului copilului minor, cerere reconventionala privind constatarea nulitatii casatoriei
- Temei legal
- interpretarea eronata de catre instanta de apel a normelor de drept material
2ra-476/25 — desfacearea casatoriei si stabilirea domiciliului copilului minor, cerere reconventionala privind constatarea nulitatii casatoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului
în cauza civilă
Nadia Sîrbu împotriva lui Valeriu Sîrbu, intervenient accesoriu Direcția Generală
Asistență Socială Strășeni
(desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor)
și
cererea reconvențională
Valeriu Sîrbu împotriva Nadiei Sîrbu, intervenient accesoriu Instituția Publică
”Agenția Servicii Publice”
(constatarea nulității căsătoriei)
împotriva deciziei din 5 martie 2024 a Curții de Apel Centru
(Dosarul nr. 2ra-476/25
NR. PIGD 2-23050902-01-2ra-10092025)
Interpretarea eronată de către instanța de apel a normelor de drept material.
Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud. S. Țurcan)
Curtea de Apel Centru (jud. A. Panov, D. Corlăteanu, R. Pascari)
19 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de avocatul Serghei
Cebotari, în interesele Nadiei Sîrbu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 5 aprilie 2023, avocata Natalia Zamfir, în interesele Nadiei Sîrbu a depus
o cerere de chemare în judecată împotriva lui Valeriu Sîrbu prin care a solicitat
desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor ***** cu mama.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, a încheiat căsătoria cu pârâtul
Valeriu Sîrbu la 12 octombrie 2018, iar în timpul căsătoriei, în anul 2022, s-a
născut copilul lor, *****.
Susține că, în ultima perioadă, comportamentul pârâtului s-a înrăutățit,
acesta manifestând lipsă de respect, ceea ce a generat neînțelegeri și conflicte
cauzate de viziuni diferite asupra problemelor vieții. Având în vedere aceste
schimbări și dispariția relațiilor sentimentale care au stat la baza căsătoriei,
reclamanta solicită desfacerea căsătoriei. Toate încercările de a soluționa situația
pe cale amiabilă au eșuat, iar aceasta consideră că menținerea familiei nu mai este
posibilă. Dat fiind că minorul este de vârstă fragedă, dependent de îngrijirea mamei
și locuiește în prezent cu aceasta, reclamanta a solicitat stabilirea domiciliului
copilului minor la mamă.
În cadrul ședinței de judecată din 29 iunie 2023, avocata Alina Valah, în
interesele pârâtului Valeriu Sîrbu a depus acțiune reconvențională împotriva
Nadiei Sîrbu, intervenient accesoriu IP Agenția Servicii Publice, prin care a
solicitat constatarea nulității căsătoriei.
În motivarea acțiunii reconvenționale, pârâtul a indicată că, la 12 decembrie
2018 a încheiat căsătoria cu reclamanta Nadia Sîrbu (Guțuțui), aceasta fiind
înregistrată la Serviciul Stare Civilă Strășeni, actul nr. *****. Cei doi au locuit
ulterior în Franța, fără a transcrie acolo actele de stare civilă, trăind în fapt în
concubinaj. La 06 septembrie 2022, în Franța, s-a născut copilul lor, *****, iar
pârâtul a recunoscut paternitatea la Primăria Cannes.
În decembrie 2022, acesta a fost informat de o cunoștință (avocat în
Cannes) că reclamanta ar fi inițiat demersuri pentru desfacerea unei alte căsătorii,
încheiate în 2016 cu Constantin Cusin. Pentru a verifica informația, pârâtul a
solicitat eliberarea unui act civil de la primăria unde reclamanta locuia în 2016.
1
Din documentul primit la 26 aprilie 2023, a rezultat că reclamanta era căsătorită
cu Constantin Cusin și că această căsătorie nu fusese niciodată desfăcută.
Pârâtul subliniază că încheierea căsătoriei presupune îndeplinirea
condițiilor de fond și de formă, inclusiv inexistența impedimentelor. El evidențiază
diferența dintre momentul încheierii și cel al înregistrării căsătoriei, susținând că
încheierea intervine prin exprimarea consimțământului, iar înregistrarea are rol
doar de probă. Totodată, arată că nulitatea intervine pentru nerespectarea
condițiilor de valabilitate și are un caracter sancționator grav.
Pârâtul susține că la depunerea declarației de căsătorie, părțile aveau
obligația să demonstreze lipsa impedimentelor, obligație nerespectată de
reclamantă, care era deja căsătorită.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 5 februarie 2024 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,
s-a admis acțiunea. S-a dispus desfacerea căsătoriei între Valeriu Sîrbu și Nadia
Sîrbu, înregistrată la 12 octombrie 2018 de către Oficiul Stare Civilă Strășeni,
înscrierea nr. *****. La eliberarea adeverinței despre desfacerea căsătoriei s-a
încasat taxa de stat în mărime de 100 lei, de la fiecare. S-a determinat domiciliul
copilului minor Raphael Sîrbu, cu mama. S-a respins ca neîntemeiată, acțiunea
reconvențională depusă de avocata Alina Valah, în interesele lui Valeriu Sîrbu
împotriva Nadiei Sîrbu, intervenient accesoriu I.P. „Agentia Servicii Publice”,
privind constatarea nulității căsătoriei.
În motivarea hotărârii, instanța de judecată a stabilit că principiile care stau
la baza unei familii nu sunt prezente în căsătoria încheiată dintre Sîrbu Valeriu și
Sîrbu Nadia. Prin urmare căsătoria nu mai poate fi păstrată, or potrivit explicațiilor
participanților la proces rezultă că, familia părților s-a destrămat definitiv, părțile
au început să locuiască separat unul față de altul, nu mai duc viața în comun și
gospodărie împreună, relații conjugale între părți nu există, din care considerent
acțiunea urmează a fi admisă în partea desfacerii căsătoriei, fiind pe deplin
întemeiată. La fel, avînd în vedere interesul superior al copilului, luând în
considerație vârsta copilului și atașamentul acestuia față de mamă, instanța de
judecată a ajuns la concluzia de a stabili domiciliul copilului minor cu mama.
Referitor la acțiunea reconvențională depusă de avocata Alina Valah, în
interesele pârâtului Valeriu Sîrbu, instanța de judecată a reținut că, reclamanta
Nadia Guțuțui a încheiat cu Constantin Cusin căsătorie la data de 03 septembrie
2016, căsătorie desfăcută ulterior prin acordul de divorț depus sub formă de
proces-verbal al domnului Pierre RICCI, notar în Cannes (Alpes- Maritimes),
biroul notarial nr. 06037, la 25 ianuarie 2023. Mențiune aplicată la Bourg-la-Reine
la data de 05 mai 2023 de către Ofițerul de stare civilă prin delegare.
2
Instanța a apreciat în mod critic susținerea pârâtului Sîrbu Valeriu potrivit
căreia, la momentul înregistrării căsătoriei cu Sîrbu Nadia, acesta nu ar fi cunoscut
existența unei căsătorii anterioare a reclamantei. Această afirmație este infirmată
chiar de pârât, care, prin avocatul său, a prezentat copia actului de căsătorie
încheiat în 2016 între Sîrbu Nadia și Cusin Constantin. Prin urmare, nu sunt
aplicabile dispozițiile art. 42 alin. (1) lit. c) Codul familiei, întrucât acest drept
aparține doar soțului care nu a știut despre impedimentul la căsătorie, iar pârâtul
cunoștea existența acestuia.
Potrivit prevederilor art. 43 alin. (1) Codul familiei, instanța judecătorească
poate recunoaște valabilă căsătoria dacă, în momentul examinării cauzei de
nulitate, împrejurările care împiedicau încheierea acesteia au dispărut.
Instanța de judecată a stabilit că, în speță, principiul monogamiei a fost
restabilit la 5 mai 2023, când a fost operată mențiunea privind desfacerea căsătoriei
anterioare. Astfel, părțile s-au aflat într-o căsătorie valabilă aproximativ 11 luni,
între 5 mai 2023 și 5 februarie 2024. Respectiv, argumentul pârâtului/reclamant
Sîrbu Valeriu potrivit căruia este în drept să solicite declararea nulității căsătoriei
nu este întemeiat, întrucât părțile s-au aflat într-o căsătorie valabilă din momentul
desfacerii căsătoriei precedente, care a avut loc prin acordul de divorț consemnat
într-un proces-verbal al domnului Pierre Ricci, notar în Cannes (Alpes-Maritimes),
biroul notarial nr. 06037, la 25 ianuarie 2023, mențiune aplicată la Bourg-la-Reine
la data de 5 mai 2023 de către ofițerul de stare civilă prin delegare.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 12 februarie 2024, IP „Agenția Servicii Publice” a depus, prin
intermediul poștei electronice, o cerere de apel împotriva hotărârii din 5 februarie
2024, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii
reconvenționale.
La 14 februarie 2024, avocata Alina Valah, în interesele lui Valeriu Sîrbu,
a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 5 februarie 2024, solicitând casarea
acesteia în partea privind respingerea cererii reconvenționale și admiterea
desfacerii căsătoriei, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în
judecată să fie respinsă, iar acțiunea reconvențională admisă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 29 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru, s-au admis
cererile de apel. S-a casat hotărârea din 5 februarie 2024, în partea desfacerii
căsătoriei între Valeriu Sîrbu și Nadia Sîrbu și în partea respingerii acțiunii
reconvenționale depusă de Valeriu Sîrbu, cu emiterea unei noi hotărâri în această
parte, după cum urmează: s-a admis acțiunea reconvențională depusă de Valeriu
3
Sîrbu împotriva Nadiei Sîrbu, intervenient accesoriu Instituția Publică ”Agenția
Servicii Publice” privind constatarea nulității căsătorie. S-a declarat nulă căsătoria
încheiată între Valeriu Sîrbu și Nadia Sîrbu, înregistrată la 12 octombrie 2018 de
către Serviciul de Stare Civilă Strășeni, înscrierea nr. 178. S-a respins cererea de
chemare în judecată depusă de Nadia Sîrbu împotriva lui Valeriu Sîrbu,
intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență Socială Strășeni privind
desfacerea căsătoriei. În rest hotărârea s-a menținut. S-a încasat de la Nadia Sîrbu,
în beneficiul lui Valeriu Sîrbu, suma de 425,00 lei cu titlu de taxă de stat achitată
la depunerea cererii de apel.
În motivarea deciziei, instanța de apel a considerat greșită poziția instanței
de fond și a reținut că căsătoria încheiată între Valeriu Sîrbu și Nadia Guțuțui a
fost încheiată în condițiile în care aceasta din urmă se afla în căsătorie, începând
cu anul 2016, cu Constantin Cusin, potrivit actului de căsătorie nr. 42. Căsătoria
dintre Constantin Cusin și Nadia Guțuțui a fost desfăcută abia la data de 05 mai
2023, prin dispoziția ofițerului de stare civilă delegat. Prin urmare, instanța de apel
a constatat cu certitudine că căsătoria încheiată între Sîrbu Valeriu și Nadia Guțuțui
a fost încheiată ulterior căsătoriei dintre Constantin Cusin și Nadia Guțuțui,
înregistrată la data de 03.09.2016.
Mai mult decât atât, instanța de apel a reținut că, la momentul încheierii
căsătoriei cu Sîrbu Valeriu, Nadia Guțuțui a încălcat obligația legală de a
consemna starea civilă reală în declarația de căsătorie depusă la Serviciul Stare
Civilă Strășeni, încălcând astfel prevederile art. 15 din Codul Familiei. În aceste
circumstanțe, instanța de apel a făcut referire la prevederile art. 41 alin. (1) lit. a)
din Codul Familiei, potrivit căruia instanța este obligată să declare nulă căsătoria
dacă aceasta a fost încheiată cu încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (1) lit. a) din
același cod, care stabilesc că nu se admite încheierea căsătoriei între persoane
dintre care cel puțin una este deja căsătorită.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 16 iulie 2025, avocatul Serghei Cebotari, în interesele Nadiei Sîrbu, a
depus o cerere de recurs prin care a solicitat casarea integrală a deciziei Curții de
Apel Centru din 29 ianuarie 2025 și menținerea hotărârii din 5 februarie 2024 a
Judecătoriei Strășeni, sediul Central.
În motivarea cererii de recurs, a susținut că o căsătorie este considerată
valabilă și nu poate fi declarată nulă dacă, la momentul examinării cauzei,
persoanele care au încheiat căsătoria au constituit deja o familie. De asemenea, a
arătat că instanța de fond a apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept,
aplicând în mod corespunzător normele de drept material, în special art. 43 alin.
(1) din Codul Familiei.
4
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 429 din Codul de procedură civilă:
„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de
instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: f) să admită recursul, să caseze
decizia instanței de apel și să mențină hotărîrea primei instanțe.”
Art. 10 alin. (1) și (2) din Codul Familiei:
„(1) Declarația de căsătorie se depune personal de persoanele care doresc să se
căsătorească la organul de stare civilă în a cărui rază teritorială se află domiciliul unuia
dintre ei sau al părinților unuia dintre ei.
(2) În declarația de căsătorie, viitorii soți trebuie să indice că nu există nici un
impediment legal la căsătorie”.
Art. 15 alin. (1) lit. a) și (2) din Codul Familiei:
„(1) Nu se admite încheierea căsătoriei între:
a) persoane dintre care cel puțin una este deja căsătorită;
(2) Orice persoană poate face opunere la căsătorie, dacă există un impediment legal ori
dacă nu sînt îndeplinite alte cerințe ale legii, expunîndu-și în scris motivele și anexînd
dovezile invocate. Organul de stare civilă este obligat să verifice opunerile și, dacă acestea
se confirmă, să refuze încheierea căsătoriei”.
Art. 37 alin. (3) din Codul familiei:
”Instanța judecătorească va desface căsătoria dacă va constata că conviețuirea soților
și păstrarea familiei în continuare sânt imposibile”.
Art. 41 din Codul Familiei:
„(1) Instanța judecătorească va declara nulă căsătoria dacă aceasta:
a) a fost încheiată cu încălcarea prevederilor art. 11, 13, 14 sau 15;
b) a fost încheiată cînd soții sau unul dintre ei nu a avut intenția de a crea o familie
(căsătorie fictivă).
5
(2) Căsătoria declarată nulă se consideră ca atare din momentul încheierii ei.
(3) Instanța judecătorească este obligată să transmită, în termen de 3 zile de la data
cînd hotărîrea privind declararea nulității căsătoriei a rămas definitivă, o copie a acesteia
organului stare civilă din raza teritorială a instanței judecătorești”.
Art. 42 din Codul Familiei:
„(1) Dreptul de a cere declararea nulității căsătoriei îl au următoarele persoane:
a) soțul minor, părinții lui (tutorii), sau autoritatea tutelară locală, dacă căsătoria a fost
încheiată de o persoană care nu a atins vîrsta matrimonială și această vîrstă nu a fost
redusă în modul stabilit. După atingerea de către soțul minor a vîrstei de 18 ani, dreptul
de a cere declararea nulității căsătoriei îi aparține numai lui;
b) soțul ale cărui drepturi au fost încălcate prin încheierea căsătoriei;
c) soțul care nu a știut despre existența impedimentelor la căsătorie, tutorele soțului în
privința căruia s-a instituit măsura de ocrotire judiciară sub forma tutelei, soțul din
căsătoria precedentă nedesfăcută, alte persoane ale căror drepturi și interese au fost lezate
în urma căsătoriei încheiate cu încălcarea prevederilor art.15, precum și autoritatea
tutelară locală, în cazurile menționate mai sus;
d) soțul de bună-credință, în cazul în care a fost încheiată o căsătorie fictivă.
(2) Examinarea cererii privind declararea nulității căsătoriei încheiate cu un minor care
nu a atins vîrsta matrimonială sau a căsătoriei încheiate cu încălcarea art. 15 alin. (1) lit.
f) are loc cu participarea obligatorie a reprezentantului autorității tutelare locale”.
Art. 43 alin. (1) din Codul Familiei:
„Instanța judecătorească poate recunoaște valabilă căsătoria dacă, în momentul
examinării cauzei de nulitate, împrejurările care împiedicau încheierea acesteia au
dispărut”.
Art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la
cererea părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea
reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată
proporțional părții admise din pretenții, iar pîrîtului – proporțional părții respinse din
pretențiile reclamantului.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Centru a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință
publică la 29 ianuarie 2025 (f.d. 190).
Totodată, la 16 mai 2025, în adresa participanților la proces a fost expediată
decizia motivată a Curții de Apel Centru din 29 ianuarie 2025 (f.d. 196).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul declarat la 16 iulie 2025 de către avocatul Serghei Cebotari, în interesele
Nadiei Sîrbu, a fost declarat în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură
civilă.
Examinând argumentele recursului în raport cu prevederile legale și
materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
6
consideră recursul pasibil de admitere, cu casarea deciziei instanței de apel și
menținută hotărârea primei instanțe, reieșind din următoarele considerente.
Instanța de recurs reține că, în prezenta cauză, sunt aplicabile prevederile
art. 43 alin. (1) din Codul familiei, potrivit cărora instanța judecătorească poate
recunoaște valabilă căsătoria dacă, în momentul examinării cauzei de nulitate,
împrejurările care împiedicau încheierea acesteia au dispărut.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că, într-
adevăr, căsătoria încheiată de o persoană care este deja căsătorită duce la nulitatea
acesteia. Această nulitate are ca scop apărarea principiului monogamiei. Principiul
monogamiei, promovat de legislația națională, nu admite contemporaneitatea a
două sau mai multe căsătorii, deopotrivă valabile. Nesocotirea interdicției este
sancționată cu nulitatea absolută a celei de-a doua căsătorii. Principiul monogamiei
este de ordine publică.
În același timp, instanța de recurs menționează că, datorită caracterului
complex al căsătoriei și a faptului că aceasta dă naștere unei familii, legiuitorul a
fost întotdeauna foarte atent în a determina cazurile de nulitate a căsătoriei.
Astfel, art. 43 din Codul familiei, promovează principiul salvării familiei,
chiar și în cazurile de nulitate absolută, identificând împrejurări care înlătură
nulitatea căsătoriei, și anume instanța judecătorească poate recunoaște valabilă
căsătoria dacă, în momentul examinării cauzei de nulitate, împrejurările care
împiedicau încheierea acesteia au dispărut. Prin urmare, ține de discreția instanței
de judecată de a recunoaște o căsătorie valabilă dacă împrejurările care împiedicau
încheierea acesteia au dispărut.
Prima instanță a reținut în mod întemeiat temeinicia cererii de chemare în
judecată depusă de Nadia Sîrbu și a admis-o, iar acțiunea reconvențională
formulată de Valeriu Sîrbu a fost respinsă ca neîntemeiată. Instanța a constatat că,
în speță, principiul monogamiei a fost restabilit la 05 mai 2023, dată la care a fost
operată mențiunea privind desfacerea căsătoriei anterioare. În aceste condiții,
părțile s-au aflat într-o căsătorie valabilă pentru o perioadă de aproximativ 11 luni,
respectiv între 05 mai 2023 și 05 februarie 2024.
Completul reține că interpretarea legii realizată de instanța de apel
contravine jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, întrunind astfel
temeiul de recurs prevăzut de art. 432 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă. În
mod constant, Curtea Supremă de Justiție a statuat că, în materia nulității căsătoriei
pentru încălcarea principiului monogamiei, aplicarea art. 41 Codul Familiei nu
poate fi disociată de incidența art. 43 Codul Familiei, iar instanța este obligată să
verifice dacă, la momentul examinării cauzei, împrejurarea care determina
nulitatea a încetat. Astfel, în decizia CSJ nr. 2ra-372/22 din 22.06.2022, Curtea a
explicat în esență că dispariția impedimentului anterior permite recunoașterea
7
valabilității căsătoriei chiar și în cazurile de nulitate absolută. Astfel, ignorarea
aplicabilității art. 43 Codul Familiei constituie o interpretare eronată a legii.
Contrar jurisprudenței consolidate, instanța de apel nu a analizat
circumstanțele privind conviețuirea, formarea unei familii și existența unei
căsătorii efective pe o durată relevantă, elemente pe care completul de recurs le
consideră decisive pentru aplicarea art. 43 Codul Familiei. Astfel, în decizia nr.
2ra-1239/21 din 10 noiembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a explicat de
principiu că protecția familiei prevalează asupra sancțiunii formale a nulității,
atunci când impedimentul legal a dispărut anterior soluționării acțiunii. Nemijlocit
s-a indicat că lipsa circumstanțelor care serveau temei pentru declararea nulă a
căsătoriei, după o perioadă de timp nu poate constitui temei în vederea contestării
valabilității căsătoriei, situația dată fiind una depășită.
Reieșind din faptul că la data depunerii acțiunii reconvenționale
impedimentul fusese înlăturat, iar părțile au conviețuit într-o căsătorie valabilă
timp de aproximativ 11 luni, soluția instanței de apel – care a aplicat în mod formal
și izolat art. 15 și 41 Codul Familiei, fără a verifica incidența art. 43 Codul Familiei
– contravine atât legii, cât și interpretării consacrate de CSJ. Această îndepărtare
de la jurisprudența unitară impune admiterea recursului conform art. 432 alin. (1)
lit. a) CPC.
Prin urmare, având în vedere că hotărârea primei instanțe este legală și
temeinică, iar decizia instanței de apel a fost pronunțată cu aplicarea eronată a
normelor de drept material, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține caracterul întemeiat al recursului declarat de avocatul Serghei Cebotari, în
interesele Nadiei Sîrbu. În consecință, recursul urmează a fi admis, decizia din 29
ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru – casată, iar hotărârea din 05 februarie 2024
a Judecătoriei Strășeni, sediul Central – menținută.
Conform art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța
judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții
care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a
fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional
părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile
reclamantului.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme va dispune încasarea de la
Valeriu Sîrb, în beneficiul Nadiei Sîrbu, a taxei de stat achitate de către recurent în
instanța de recurs, în sumă de 525 lei, precum și taxa de timbru în sumă de 200 lei.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1)
lit. f) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
8
Admite recursul declarat de avocatul Serghei Cebotari, în interesele Nadiei
Sîrbu.
Casează decizia Curții de Apel Chișinău din 29 ianuarie 2025 în cauza civilă
Nadia Sîrbu împotriva lui Valeriu Sîrbu, intervenient accesoriu Direcția Generală
Asistență Socială Strășeni privind desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului
copilului minor, și la cererea reconvențională depusă de Valeriu Sîrbu împotriva
Nadiei Sîrbu, intervenient accesoriu Instituția Publică ”Agenția Servicii Publice”
privind constatarea nulității căsătorie, și menține hotărârea Judecătoriei Strășeni,
sediul Central din 5 februarie 2024.
Încasează de la Valeriu Sîrbu în beneficiul Nadiei Sîrbu taxa de stat achitată
de recurent în instanța de recurs, în sumă de 525 (cinci sute douăzeci și cinci) lei,
precum și taxa de timbru în sumă de 200 (două sute) lei.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
9