2ra-647/24 — desfacerea casatoriei, determinarea domiciliului copilului minor si cererea reconventionala cu privire la determinarea domiciliului copilului minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacerea casatoriei, determinarea domiciliului copilului minor si cererea reconventionala cu privire la determinarea domiciliului copilului minor
- Temei legal
- recurs vadit neîntemeiat. Art. 433 alin. 1 lit.f CPC. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie temei de casare a ei.
2ra-647/24 — desfacerea casatoriei, determinarea domiciliului copilului minor si cererea reconventionala cu privire la determinarea domiciliului copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E RE
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de avocatul Muntean
Sergiu, în interesle Nataliei Vrabie,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Gheorghe Vrabie împotriva Nataliei Vrabie cu privire la desfacerea căsătoriei
și stabilirea domiciliului copilului minor cu tata, și la
cererea reconvențională înaintată de Natalia Vrabie împotriva lui
Gheorghe Vrabie cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor cu mama,
împotriva deciziei din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-647/24
NR. PIGD 2-19162683-01-2ra-27062024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un
temei de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru: jud. A. Mardari
Curtea de Apel Chișinău: jud. A. Panov, M. Anton, V. Mihaila
26 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de avocatul Muntean Sergiu, în interesle Nataliei
Vrabie,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 08 octombrie 2019, Gheorghe Vrabie a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Nataliei Vrabie cu privire la desfacerea căsătoriei și
stabilirea domiciliului copilului minor cu tata.
În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că la data de
XXXX, a încheiat căsătoria cu Natalia Vrabie (Vidrașcu), înregistrată la
XXXXX, sub nr. XXXX.
Din căsătorie, la XXXX, s-a născut copilul, XXXX.
A indicat că nu mai poate menține această familie, deoarece este una
pur formală.
Referitor la solicitarea privind stabilirea domiciliului copilului minor cu
reclamantul, a menționat că este guvernat doar de interesul superior al copilului
și dorința tatălui de a-i oferi copilului un climat cât mai favorabil dezvoltării
acestuia.
La momentul actual copilul minor domiciliază și face studiile în mun.
Chișinău.
Astfel, a solicitat să fie desfăcută căsătoria și să fie stabilit domiciliul
copilului minor cu tata.
La 24 februarie 2021, Natalia Vrabie a depus cerere reconvențională
împotriva lui Gheorghe Vrabie cu privire la stabilirea domiciliului copilului
minor cu mama.
În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că este de acord cu
desfacerea căsătoriei, deoarece este imposibil de menținut familia cu Gheorghe
Vrabie, din cauza atitudinii ultimului față de familie.
A solicitat stabilirea domiciliului copilului minor cu mama, deoarece
ar facilita menținerea unui climat normal de educație și întreținere a minorului,
reieșind din faptul că are un loc de trai și relațiile cu copilul sunt normale,
precum și faptul că întreprinde toate cele necesare pentru a-i asigura condiții
bune pentru dezvoltare.
1
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 17 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru a fost admisă acțiunea depusă de Gheorghe Vrabie, s-a dispus desfacerea
căsătoriei încheiată la XXXX între Gheorghe Vrabie și Natalia Vrabie
(Vidrașcu), trecută în registrul actelor de stare civilă de către XXXX, sub nr.
XXXX. Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei și eliberarea certificatului de
desfacere a căsătoriei în Oficiul de Stare Civilă s-a încasat de la Gheorghe
Vrabie și Natalia Vrabie în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 500%
unități convenționale, ce constituie 100 de lei de la fiecare. A fost stabilit
domiciliul copilului minor XXXXX, născut la XXXX cu tatăl, Gheorghe
Vrabie. A fost respinsă acțiunea reconvențională depusă de Natalia Vrabie, ca
neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Nefiind deacord cu soluția instanței de fond, la 15 decembrie 2021, prin
intermediul poștei electronice, Vrabie Natalia a declarat apel (f.d. 104, vol. I),
iar la 10 iunie 2022, a depus apelul motivat împotriva hotărârii din 17 noiembrie
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului,
casarea integrală a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de
admitere a acțiunii reconvenționale și stabilirea domiciliului copilului minor cu
mama, iar acțiunea depusă de Gheorghe Vrabie, în partea determinării
domiciliului copilului minor cu tata, să fie respinsă (f.d. 122-125, 133-138, vol.
I).
Prin decizia din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost
admis apelul declarat de Natalia Vrabie. A fost casată parțial hotărârea din 17
noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii
pretenției din acțiunea înaintată de Gheorghe Vrabie privind stabilirea
domiciliului copilului minor cu tata și respingerii acțiunii reconvenționale
depuse de Natalia Vrabie, în această parte a fost pronunțată o hotărâre nouă,
prin care a fost respinsă pretenția înaintată de Gheorghe Vrabie împotriva
Nataliei Vrabie privind stabilirea domiciliului copilului minor cu tata și a fost
admisă acțiunea reconvențională depusă de Natalia Vrabie. A fost stabilit
domiciliul copilului minor XXXXX cu mama, Natalia Vrabie (f.d. 194, 195-
199, vol. I).
La 12 februarie 2023, Gheorghe Vrabie, reprezentat de avocatul Maxim
Chișca, a declarat recurs împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de
Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de
apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe (f.d.2-5, vol. II).
2
Prin decizia din 27 iulie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis
recursul declarat de Gheorghe Vrabie, reprezentat de avocatul Maxim Chișca.
S-a casat integral decizia din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu
restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de
judecată (f.d.27-33, Vol.II).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul declarat de Natalia Vrabie și s-a menținut hotărârea din 17 noiembrie
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 144, 145-152, vol. II).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a apreciat că, instanța
de fond, just a concluzionat că domiciliul copilului minor XXXXX, născut la
XXXX, urmează a fi stabilit cu tatăl acestuia, Gheorghe Vrabie.
Cu referire la capătul din acțiune cu privire la determinarea
domiciliului copilului minor, instanța de apel a menționat că deși, ambii părinți
se caracterizează pozitiv, sunt cointeresați de buna dezvoltare a minorului,
totuși, urmează de reținut interesul superior al copilului de a se dezvolta într-
un mediu sigur, sănătos și care să îi confere stabilitate, iar, la cazul din speță,
să fie crescut, îngrijit, educat și protejat de către tatăl său, Gheorghe Vrabie, cu
care se află din anul 2019 până în prezent.
În acest context, instanța de apel a punctat că, fiind audiat minorul în
ședința instanței de apel, din 15 noiembrie 2023, în prezența psihologului-
pedagog Parascovia Sîrbu, reprezentantului Direcției pentru Protecția
Drepturilor Copilului sectorul Centru, Nina Moraru, și reprezentantului
Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Râșcani, Alla Tincu,
copilul a declarat că locuiește în municipiul Chișinău cu tata și dorește să
locuiască în continuare cu tatăl său, Gheorghe Vrabie.
Or, stabilirea domiciliului copilului cu unul din părinte, nu reprezintă
sub nicio formă o metodă de penalizare sau sancționare a celuilalt părinte,
deoarece celălalt părinte rămâne a avea aceleași drepturi și obligații în raport
cu propriul copil.
Instanța de apel a apreciat argumentele invocate de Natalia Vrabie,
precum că prin soluția instanței de fond se atentează, în mod abuziv, asupra
drepturilor de mamă, că copilul minor va fi îngrijit de bunelul acestuia, dar nu
de tatăl Gheorghe Vrabie, ca fiind formale, nefiind confirmate prin careva
probe relevante și admisibile, considerente din care a respins cererea
reconvențională formulată de Natalia Vrabie. Or, este firesc ca copilul minor
să comunice cu buneii, precum și cu rudele, petrecând vacanțele la ei.
3
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 24 mai 2024, prin intermediul oficiului poștal, avocatul Muntean
Sergiu, în interesle Nataliei Vrabie, a declarat recurs împotriva deciziei din 27
martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea
hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei
hotărâri noi, prin care să fie determinat domiciliul copilului minor cu mama,
Natalia Vrabie (f.d.159-165, vol. II).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, avocatul Muntean Sergiu, în interesle Nataliei
Vrabie, a invocat că instanța de apel nu a examinat toate circumstanțele cauzei,
apreciind eronat probele, legea materială și procesuală în interesul unei părți,
dar nu în interesul superior al copilului. Totodată, în susținerea recursului au
fost reiterate circumstanțele invocate în cadrul examinării cauzei în ordine de
apel.
În susținerea recursului au fost invocate prevederile art. 432 alin. (1)
lit.e) din Codul de procedură civilă.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din
27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată în adresa recurentei,
prin intermediul poștei electronice a avocatului Muntean Sergiu, la 23 mai 2024
(f.d. 155, vol. II).
Astfel, se constată că avocatul Muntean Sergiu, în interesle Nataliei
Vrabie, a declarat recursul, la 24 mai 2024, cu respectarea termenului legal.
La 08 august 2024, prin intermediul poștei electronice, în adresa
părților participante la proces, a fost expediată copia recursului declarat de
avocatul Muntean Sergiu, în interesle Nataliei Vrabie, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
anexată la materialele dosarului (f. d. 200, vol. II).
La 17 august 2025, Gheorghe Vrabie a depus referință la cererea de
recurs formulată de avocatul Muntean Sergiu, în interesle Nataliei Vrabie, prin
care a solicitat declararea recursului inadmisibil.
4
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă:
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
f) recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), alin. (2) din Codul de procedură civilă:
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă
un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare
5
și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Completul de judecată atestă că motivele de casare, invocate în recurs,
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de
Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în
mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța
a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea
de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu
un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
6
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Completul de judecată notează că în susținerea cererii de recurs au fost
reiterate circumstanțele invocate pe parcursul examinării cauzei în instanța de
fond și în ordine de apel, care au fost analizate și apreciate prin prisma normelor
legale aplicabile speței, inclusiv, s-a ținut cont de interesul superior al copilului,
opinia căruia a fost vociferată în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel
din 15 noiembrie 2023, în prezența psihologului-pedagog Parascovia Sîrbu,
reprezentantului Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul
Centru, Nina Moraru, și reprezentantului Direcției pentru Protecția Drepturilor
Copilului sectorul Râșcani, Alla Tincu.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de avocatul Muntean
Sergiu, în interesle Nataliei Vrabie, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Muntean Sergiu, în
interesle Nataliei Vrabie, împotriva deciziei din 27 martie 2024 a Curții de Apel
Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
7