2ac-28/24 — cu privire la desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minor

Dosarul nr. 2ac-28/24 2-19162683-01-2ac-29012024 Î N C H E I E R E 14 februarie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Mariana Ursachi Aliona Donos examinând cererea depusă de către Natalia Vrabie, reprezentată de avocatul Sergiu Muntean, privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Vrabie împotriva Nataliei Vrabie, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul Rîșcani, cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor cu tata, și la cererea reconvențională depusă de Natalia Vrabie împotriva lui Gheorghe Vrabie cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor cu mama, a c o n s t a t a t: La 08 octombrie 2019, Gheorghe Vrabie a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Vrabie, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul Rîșcani, cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor cu tata.

La 24 februarie 2021, Natalia Vrabie a depus cerere reconvențională împotriva lui Gheorghe Vrabie, solicitând stabilirea domiciliului copilului minor cu mama. Prin hotărârea din 17 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Vrabie. S-a desfăcut căsătoria încheiată la 16 septembrie 2011 între Gheorghe Vrabie și Natalia Vrabie (Vidrașcu), trecută în registrul actelor de stare civilă de către Primăria or. Durlești, municipiul Chișinău, cu nr. 140. Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei și eliberarea certificatului de desfacere a căsătoriei în Oficiul de Stare Civilă, s-a dispus încasarea de la Gheorghe Vrabie și Natalia Vrabie în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 500% unități convenționale, ce constituie 100 lei de la fiecare.

S-a stabilit domiciliul copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, cu tata, Gheorghe Vrabie. S-a respins ca neîntemeiată acțiunea reconvențională depusă de Natalia Vrabie. La 15 decembrie 2021, Natalia Vrabie a declarat apel împotriva hotărârii din 17 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii 1 reconvenționale și stabilirea domiciliului copilului minor cu mama, respingerea acțiunii depuse de Gheorghe Vrabie în latura stabilirii domiciliului copilului minor. Prin decizia din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de către Natalia Vrabie.

S-a casat parțial hotărârea din 17 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii pretenției din acțiunea înaintată de Gheorghe Vrabie privind stabilirea domiciliului copilului minor cu tata și respingerii acțiunii reconvenționale depuse de Natalia Vrabie, și în această parte s-a pronunțat o hotărâre nouă, prin care s-a respins pretenția înaintată de Gheorghe Vrabie împotriva Nataliei Vrabie privind stabilirea domiciliului copilului minor cu tata și s-a admis acțiunea reconvențională depusă de către Natalia Vrabie. S-a stabilit domiciliul copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, cu mama, Natalia Vrabie. La 12 februarie 2023, Gheorghe Vrabie, reprezentat de avocatul Maxim Chișca, a declarat recurs împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 27 iulie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul declarat de către Gheorghe Vrabie, reprezentat de avocatul Maxim Chișca. S-a casat integral decizia din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. La 14 august 2023, cauza civilă a fost repartizată în mod automat-aleatoriu prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, la Curtea de Apel Chișinău, spre rejudecare în ordine de apel, judecătorului raportor Ana Panov, membru al completului de judecată constituit din judecătorii: Ana Panov, președinte, Viorica Mihaila și Marina Anton.

La 22 noiembrie 2023, Natalia Vrabie, reprezentată de avocatul Sergiu Muntean, a înaintat cerere de recuzare judecătorilor Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, Ana Panov, Marina Anton și Viorica Mihaila, de la examinarea în ordine de apel a cauzei civile, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Vrabie împotriva Nataliei Vrabie, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul Rîșcani, cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor cu tata, și la cererea reconvențională înaintată de Natalia Vrabie împotriva lui Gheorghe Vrabie cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor cu mama.

Prin încheierea din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de recuzare, ca fiind neîntemeiată. La 22 ianuarie 2024, Natalia Vrabie, reprezentată de avocatul Sergiu Muntean, a depus cerere de strămutare, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. d) și f) din Codul de procedură civilă, solicitând strămutarea cauzei civile de la Curtea de Apel Chișinău la Curtea de Apel Bălți sau la Curtea de Apel Cahul, pentru examinare în ordine de apel. În motivarea cererii de strămutare, a invocat că, în ședința de judecată din 22 noiembrie 2023, a solicitat audierea suplimentară a copilului minor, însă cererea a fost respinsă, fără a se oferi o explicație în acest sens. Totodată, a solicitat anexarea probelor (capturi de ecran din telefonul apelantei) întru confirmarea relației dintre mamă și copilul minor, care au apărut după examinarea cauzei la Curtea Supremă de Justiție, 2 însă și acest demers a fost respins.

De asemenea, instanța de apel a respins neîntemeiat demersul privind verificarea datelor de trecere a frontierei de către Gheorghe Vrabie, date care sunt importante pentru soluționarea cauzei. Respectiv, au fost respinse trei demersuri la rând, fără a se motiva acest fapt. Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea cu privire la strămutarea cauzei este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, din motivele ce succed. În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. d) și f) din Codul de procedură civilă, instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: din motivul recuzării (abținerii de la judecată) unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor săi devine imposibilă; există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.

În conformitate cu art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă, strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, cererea de strămutare poate fi înaintată în temeiuri strict determinate de legislația procesual civilă și bazată pe probe ce confirmă temeinicia cererii formulate, iar lipsa identificării vreunui temei care ar permite constatarea acestui fapt ar reprezenta un dezechilibru major în exercitarea drepturilor procesuale ale părților. Pornind de la prevederile legale enunțate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că nu sunt temeiuri justificative de a strămuta cauza pentru examinare în ordine de apel la o altă instanță de judecată egală în grad.

Cu referire la argumentele invocate în cererea de strămutare precum că judecătorii instanței de apel neîntemeiat și fără explicații au respins demersurile de audiere suplimentară a minorului, de anexare a probelor, de verificare a datelor de trecere a frontierei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, exprimarea dezacordului cu soluțiile instanței de judecată se realizează prin exercitarea căilor de atac, în condițiile legislației procesual civile. Prin urmare, motivele invocate de Natalia Vrabie, reprezentată de avocatul Sergiu Muntean, în cererea de strămutare a cauzei, nu cad sub incidența prevederilor art. 43 alin. (2) lit. d) și f) din Codul de procedură civilă.

Or, acestea nu se încadrează în bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces, precum și faptul că substituirea judecătorilor devine imposibilă. Completul de judecată reține că, simplele bănuieli nu pot motiva eventuala părtinire a judecătorilor Curții de Apel Chișinău la examinarea cauzei, în situația în care judecătorul este persoana învestită constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției, pe care le execută în baza legii. Judecătorii sunt independenți, imparțiali și inamovibili și se supun numai legii, iau decizii în mod independent și imparțial și acționează fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, inclusiv judiciare.

3 Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în fiecare caz concret se cere să se stabilească dacă există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor, or, simpla invocare că sunt bănuieli de nepărtinire a judecătorilor ce ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces, nu poate constitui temei de admitere a cererii de strămutare. În acest sens, articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale cere instanței să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză și o abordare obiectivă, determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens. În situația în care într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată. Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea depusă de Natalia Vrabie, reprezentată de avocatul Sergiu Muntean, cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, cu remiterea cauzei la Curtea de Apel Chișinău, pentru examinare în ordine de apel.

În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) și (4), art. 269-270 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea depusă de către Natalia Vrabie, reprezentată de avocatul Sergiu Muntean, privind strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad. Se restituie Curții de Apel Chișinău, pentru examinare în ordine de apel, cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Vrabie împotriva Nataliei Vrabie, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul Rîșcani, cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copilului minor cu tata, și la cererea reconvențională depusă de Natalia Vrabie împotriva lui Gheorghe Vrabie cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor cu mama.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Mariana Ursachi Aliona Donos 4