2r-412/25 — Prelungirea duratei de luare în custodie publică

La 30 mai 2025, Inspectoratul General pentru Migrație a depus un demers privind prelungirea duratei de luare în custodie publică a cetățeanului Republicii Azerbaidjan, Iskandarov Khayyam.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 30 mai 2025, a fost respinsă cererea depusă de Inspectoratul General pentru Migrație privind prelungirea duratei de luare în custodie publică, pentru un termen de 30 de zile, în privința cetățeanului Republicii Azerbaidjan, Iskandarov Khayyam.

La 3 iunie 2025, Inspectoratul General pentru Migrație a declarat recurs împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 30 mai 2025, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și pronunțarea unei noi decizii de prelungire a custodiei publice pe 30 de zile, cu plasarea persoanei în Centrul de plasament temporar al străinilor al IGM al MAI.

Prin decizia Curții de Apel Centru din 8 septembrie 2025, recursul IGM a fost admis, încheierea primei instanțe a fost casată, iar cauza a fost soluționată prin dispunerea prelungirii custodiei publice a cetățeanului Republicii Azerbaidjan, Iskandarov Khayyam, pe un termen de 30 de zile, cu plasarea acestuia în Centrul de plasament temporar al străinilor al IGM.

La 15 septembrie 2025, Iskandarov Khayyam, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Centru din 8 septembrie 2025, în temeiul art. 449 lit. b) din Cod procedură civilă.

Revizuentul a invocat existența unor circumstanțe noi – legalizarea șederii lui Iskandarov Khayyam prin eliberarea documentului de solicitant de azil la 10 iunie 2025 – fapt ce excludea posibilitatea returnării și, implicit, a prelungirii custodiei publice. A susținut că instanța de recurs nu a cunoscut aceste date și a examinat cauza cu încălcări procedurale, întrucât părțile nu au fost citate, iar intimatul nu a fost asigurat că a primit cererea de recurs. 1

Prin încheierea din 29 septembrie 2025, Curtea de Apel Centru a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Iskandarov Khayyam, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, împotriva deciziei din 8 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru.

În motivarea soluției, instanța a reținut că potrivit art. 449 lit. b) din Cod procedură civilă, circumstanțele invocate trebuiau să fie esențiale pentru soluția inițială, să fi existat la data pronunțării hotărârii și să nu fi putut fi cunoscute anterior de revizuent. În cauză, faptul legalizării șederii lui Iskandarov Khayyam prin eliberarea documentului de solicitant de azil la 10 iunie 2025 reprezenta o evoluție ulterioară raporturilor juridice, care nu putea constitui temei de revizuire. În plus, instanța de recurs notificase reprezentantul intimatului la adresele electronice oficiale, culpa acestuia fiind asimilată culpei părții. Prin urmare, Colegiul a reținut că motivele invocate contraveneau art. 449 lit. b) din Cod procedură civilă și nu justificau redeschiderea procesului, astfel încât cererea de revizuire a fost respinsă ca inadmisibilă.

La 20 octombrie 2025, Iskandarov Khayyam, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, a declarat recurs împotriva încheierii din 29 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi decizii prin care cererea de revizuire să fie admisă.

În susținerea recursului, a invocat că instanța de recurs a examinat cauza în lipsa părților, fără citarea intimatului, împiedicând prezentarea unor circumstanțe esențiale, inclusiv faptul că, la 10 iunie 2025, acesta a fost documentat ca solicitant de azil. A invocat art. 28 lit. a) din Legea nr. 270/2008 și art. 5 și 6 CEDO, susținând că un solicitant de azil nu poate fi returnat și nici plasat în custodie publică. A mai susținut că deciziile de returnare sunt contestate în apel, executarea lor fiind suspendată potrivit art. 54 alin. (2) din Legea nr. 200/2010, astfel încât prelungirea custodiei publice era neîntemeiată.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. 2

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.

Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă: (1) Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Art. 448 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: (1) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. (2) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă: Revizuirea se declară în cazul în care: b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă: (1) După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Recursul declarat de Iskandarov Khayyam, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, vizează contestarea încheierii prin care instanța de revizuire a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a deciziei Curții de Apel Centru din 29 septembrie 2025.

Revizuirea reprezintă o cale extraordinară de atac, cu caracter de retractare, ce permite desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile numai în cazurile 3 expres și limitativ prevăzute de lege, având drept scop asigurarea stabilității și securității raporturilor juridice. Exercitarea sa nu poate servi la reexaminarea fondului cauzei, ci doar la corectarea unor erori judiciare majore.

În temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, admiterea cererii de revizuire este condiționată de existența unor circumstanțe sau fapte determinante, necunoscute și care nu puteau fi cunoscute de parte ori instanță la momentul pronunțării hotărârii, și care au existat obiectiv anterior acesteia. Faptele apărute ulterior nu pot constitui temei de revizuire, ci eventual temei pentru o nouă acțiune.

Din analiza materialelor cauzei rezultă că documentul de identitate temporar de solicitant de azil eliberat la 10 iunie 2025 confirmă doar existența unei proceduri de azil în derulare, aspect ce ține de evoluția ulterioară a raporturilor juridice, neputând servi drept circumstanță esențială în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

În ceea ce privește susținerea referitoare la neînștiințarea intimatului, se constată că înștiințarea privind examinarea recursului a fost transmisă reprezentantului legal la adresele electronice oficiale indicate în registrele Uniunii Avocaților și ale Ministerului Justiției. Conform art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, actele reprezentantului sunt opozabile părții, iar culpa acestuia echivalează cu culpa acesteia. Prin urmare, susținerea lipsei comunicării nu poate fi primită.

Potrivit dispozițiilor procesuale privind comunicarea actelor, notificarea electronică este considerată recepționată la momentul în care poate fi accesată de destinatar. Instanța a respectat cadrul legal, utilizând date oficiale, în condițiile în care mandatul nu conținea o adresă electronică.

În lipsa indicării unei adrese electronice în mandat, instanța de recurs era îndreptățită să utilizeze datele din registrele publice, acestea reprezentând mijloace autorizate de contactare a avocatului, iar susținerea privind lipsa citării nu poate constitui temei de revizuire în sensul art. 449 din Codul de procedură civilă.

Argumentul referitor la neparticiparea părților la examinarea recursului nu este apt să atragă revizuirea, întrucât legea nu impune citarea părților în procedura de recurs împotriva încheierilor (art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă). De altfel, revizuirea nu poate fi utilizată ca un mijloc de reexaminare a fondului cauzei sau ca un apel deghizat, întrucât ar fi încălcat principiul securității raporturilor juridice și caracterul irevocabil al hotărârilor judecătorești. 4

Drept urmare, circumstanțele reținute confirmă că instanța de revizuire a respins în mod justificat cererea ca fiind inadmisibilă, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă.

Din considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide de a respinge recursul decalat de Iskandarov Khayyam, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, cu menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,