2ra-403/23 — cu privire la declararea nula a contractului de vinzare-cumparare, incasarea sumei, dobinzii de intirziere

2ra-403/23 — cu privire la declararea nula a contractului de vinzare-cumparare, incasarea sumei, dobinzii de intirziere (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către

Cezara Gulereanu și avocatul Valeri Efros în interesele Cezarei

Gulereanu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Cezara Gulereanu împotriva Irinei Buzu (Sasu) și lui

Gheorghe Bîrlădeanu cu privire la declararea nulă a contractului

de vânzare-cumpărare, încasarea sumei, a dobânzii de întârziere și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de Gheorghe

Bîrlădeanu, avocatul Iulian Timotin, în interesele lui Gheorghe

Bîrlădeanu, s-a casat în parte hotărârea din 14 februarie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și în partea casată s-a emis o

nouă hotărâre

(Dosarul nr. 2ra-403/23

NR. PIGD 2-21049663-01-2ra-20032023)

Recurs declarat până la 01 septembrie 2023.

Recurs inadmisibil.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat

conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia în fapt.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. A. Ojoga

Curtea de Apel Chișinău, jud. N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău

19 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

către Cezara Gulereanu și avocatul Valeri Efros în interesele Cezarei

Gulereanu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Irinei Buzu (Sasu) și lui Gheorghe Bîrlădeanu, prin care

a solicitat declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare, încasarea

sumei, a dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor judiciare.

septembrie 2016, i-a acordat cu titlu de împrumut Irinei Buzu (Sasu) suma

de 21 000 euro pe un termen de 2 ani, fapt certificat prin recipisa din aceeași

dată. Totodată, în caz de nerestituire în termen a sumei, Irina Buzu (Sasu) și-

a asumat obligația de a transmite în proprietate reclamantei ap. XXX situat

în mun. Chișinău, str. XXXXX. A menționat că, termenul de achitare a

datoriei convenit de părți a expirat la 07 septembrie 2018, iar Irina Buzu

(Sasu) până la moment nu și-a onorat obligațiunile asumate de restituire a

împrumutului sau de transmitere a bunului. A indicat că, multiplele încercări,

inclusiv prin intermediul rudelor de a o găsi pe Irina Buzu (Sasu) pentru

onorarea obligațiunilor nu s-au soldat cu succes, aceasta fiind nevoită să se

adreseze avocatului pentru a efectua procedurile extrajudiciare și a înainta

acțiunea în judecată.

Publice, Irina Buzu (Sasu, Clopot, Stoianova) este înregistrată la domiciliul

mun. Chișinău, str. XXXXX.

reclamantului i-a expediat pârâtei notificare, prin care i-a propus un termen

de 7 zile pentru achitarea benevolă a datoriei sau transmiterea imobilului.

Cererea expediată însă a fost lăsată fără răspuns, returnându-se cu mențiunea

„nereclamat”.

obligațiunile atât de restituire a sumei cât și de transmitere a bunului nu au

fost îndeplinite. Reclamanta se consideră îndreptățită de a solicita inclusiv și

încasarea dobânzii de întârziere. A opinat că, urmează să se achite dobândă

1

legală în conformitate cu art. 942 alin. (2) din Codul civil, potrivit căruia,

rata dobânzii de întârziere este egală cu rata prevăzută la art. 874 plus 5

puncte procentuale pe an, în cazul în care debitorul este un consumator, sau

9 puncte procentuale pe an, în celelalte cazuri. Cu toate acestea, dacă înainte

de scadență obligația pecuniară era purtătoare de dobândă prevăzută de

contract, în scopul determinării ratei dobânzii de întârziere, creditorul poate

înlocui rata prevăzută la art. 874 cu rata dobânzii prevăzute de contract. Prin

urmare, suma dobânzii de întârziere aplicată ca urmare a folosirii de către

Irina Buzu (Sasu) a surselor financiare străine, în perioada 08 septembrie

2018 - 02 martie 2021 constituie 7 557,50 euro.

interiorul căruia persoana poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni în

instanță de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani, iar în conformitate cu art.

395 din Codul civil, termenul de prescripție extinctivă începe să curgă de la

data nașterii dreptului la acțiune. Dreptul la acțiune se naște la data când

persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.

onorarea obligațiilor la devenirea sumei scadente, când a mai solicitat o sumă

de bani, iar ulterior a devenit indisponibilă pentru orice formă de contact.

contractul de vânzare-cumpărare nr. 3463 a ap. XXX situat în mun. Chișinău,

str. XXXXX.

mun. Chișinău, str. XXXXX cu nr. 3463 din 09 iulie 2018 înregistrat la IP

„Agenția Servicii Publice”, la data de 05 septembrie 2018, este ilegal și lovit

de nulitate, or, tălmăcirea dată de legislator la buna-credință din art. 11 din

Codul civil, statuează că, buna-credință este un standard de conduită a unei

părți, caracterizată prin corectitudine, onestitate, deschidere și luarea în cont

a intereselor celeilalte părți la raportul juridic. În special, este contrar bunei-

credințe ca o parte să acționeze în contradicție cu declarațiile pe care le-a

făcut anterior sau cu comportamentul pe care l-a avut anterior în cazul în care

cealaltă parte, în detrimentul său, s-a bazat în mod rezonabil pe acele

declarații sau acel comportament.

nu achită suma împrumutată în termenul de 2 ani, pârâta va transmite

reclamantei cu drept de proprietate, ap. XXX din mun. Chișinău, str.

XXXXX.

onestitate, cu două luni înainte de devenirea scadentă a sumei, Irina Buzu

(Sasu) a înstrăinat bunul imobil. Articolul 220 alin. (2) din Codul civil,

indică că actul juridic sau clauza care contravin ordinii publice sau bunelor

2

moravuri sunt nule, or, atunci când reclamanta a împrumutat pârâtei suma de

bani, s-a bazat în mod rezonabil pe bunul imobil în caz de nerestituire a sumei

și nu a putut prevedea astfel de consecințe, de altfel tranzacția nu ar fi avut

loc, nemaivorbind de lipsa bunelor moravuri, corectitudine, onestitate,

deschidere și luarea în cont a intereselor celeilalte părți la raportul juridic,

prin schimbarea numelui și înstrăinarea bunului.

manifestarea de către persoane fizice și juridice a voinței îndreptate spre

nașterea, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile. Astfel,

contractul contestat a fost încheiat fără intenția de a produce efecte juridice

(actul juridic fictiv) și astfel este lovit de nulitate, deoarece în cazul acestui

act lipsește unul din elementele definitorii ale actului juridic, și anume,

intenția de a da naștere, modica, sau stinge drepturi și obligații civile.

Manifestarea de voință în cazul actului juridic fictiv este falsă și are ca scop

inducerea în eroare a altor persoane (amăgirea terților), creând aparența

existenței actului juridic în realitate.

de a naște, modifica sau stinge drepturi și obligații civile în baza contractului

de vânzare - cumpărare a bunului imobil, se confirmă prin faptul că a fost

înregistrată cu o zi înainte de termenul de scadență și că după mai mult de

doi ani de la încheierea contractului, conform înștiințării Agenției Servicii

Publice, Irina Buzu (anterior Sasu, Clopot, Stoinova), la moment este

înregistrată la domiciliu în Republica Moldova pe adresa mun. Chișinău, str.

XXXXX, adică are viza de reședință la apartamentul în litigiu, iar

cumpărătorul Gheorghe Bîrlădeanu își are până la moment domiciliul în altă

parte, și anume, mun. Chișinău, bd. XXXXX, momente care creează dubii

rezonabile în faptul că înstrăinarea bunului imobil a avut loc cu adevărat.

imobil pe o cauză falsă. În conformitate cu art. 207 din Codul civil, actul

juridic civil încheiat fără cauză ori fondat pe o cauză falsă sau ilicită nu poate

avea nici un efect. Este ilicită cauza care contravine legii, ordinii publice sau

bunelor moravuri. Or, anume cauza (scopul), interesul, este obiectivul

urmărit la încheierea actului juridic care de fapt este o condiție de valabilitate

a actului juridic, iar părțile nu au avut intenția de executare reală, fără măcar

de retragerea peste doi ani a vizei de reședință de către vânzător, fapt care

atestă un caracter fictiv al contractului. Totodată, în conformitate cu art. 221

din Codul civil, actul juridic încheiat fără intenția de a produce efecte juridice

(actul juridic fictiv) este nul. Reieșind din cele menționate, consideră cert că,

părțile contractante nu au intenționat vreodată să realizeze un transfer real de

proprietate a bunurilor vizate în contractul de vânzare-cumpărare din 09 iulie

2018, scopul acestuia este altul decât cel declarat, și anume, realizarea unei

3

operațiuni de reducere fictivă a patrimoniului debitorului Irina Buzu (Sasu),

în vederea excluderii bunurilor respective din lista bunurilor pasibile de

urmărire, alte bunuri fiind lipsă.

contractului contestat numai după apelarea la serviciile avocatului și

efectuarea interpelărilor la IP „Agenția Servicii Publice”, și anume în luna

ianuarie 2021, fiind în interiorul atât a termenului general de prescripție, cât

și în interiorul termenului special de prescripție.

de vânzare-cumpărare încheiat între Irina Buzu (Sasu) și Gheorghe

Bîrlădeanu a ap. XXX din mun. Chișinău, str. XXXXX cu nr. 3463 din 09

iulie 2018 (0100/18/114873), înregistrat la IP „Agenția Servicii Publice”

Departamentul Cadastrul la data de 05 septembrie 2018, încasarea de la Irina

Buzu (Sasu) în beneficiul Cezarei Gulereanu suma de 21 000 euro în lei RM

la momentul executării, ce constituie suma împrumutului, suma de 7 557,50

euro în lei RM; la momentul executării, cu titlu de dobândă de întârziere,

precum și compensarea cheltuielilor legale de examinare a cauzei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Cezara

Gulereanu.

S-a declarat nul contractul nr. 3463 din 09 iulie 2018 de vânzare-

cumpărare a ap. XXX din mun. Chișinău, str. XXXXX, încheiat între Irina

Buzu (Sasu) și Gheorghe Bîrlădeanu, înregistra la Departamentul cadastru al

IP „Agenția Servicii Publice” la 05 septembrie 2018 (0100/18/114873).

S-a încasat de la Irina Buzu (Sasu) în beneficiul Cezarei Gulereanu

suma de 21 000 euro cu titlu de datorie, suma de 7 557,50 euro cu titlu de

dobândă de întârziere, echivalentul în valută națională conform cursului

oficial al BNM la data efectuării plății, suma de 21 000 lei cu titlu de

cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice și suma de 4 000 lei cu titlu de

taxă de stat.

S-a încasat de la Irina Buzu (Sasu) în bugetul de stat taxa de stat în

mărime de 14 290,67 lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Gheorghe Bîrlădeanu, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 14

februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La data de 23 iulie

2022 și 27 iunie 2022, au prezentat cereri de apel cu invocarea motivelor de

fapt și de drept, pentru care își întemeiază apelul, solicitând casarea în parte

4

a hotărârii primei instanțe, și anume, în partea în care s-a declarat nul

contractul nr. 3463 din 09 iulie 2018 de vânzare-cumpărare a ap. XXX din

mun. Chișinău, str. XXXXX, încheiat între Irina Buzu (Sasu) și Gheorghe

Bîrlădeanu și care a fost înregistrat la Departamentul cadastru a IP „Agenția

Servicii Publice” la 05 septembrie 2018 (0100/18/114873). S-a încasat de la

Cezara Gulereanu în beneficiul lui Gheorghe Bîrlădeanu suma de 11 000 lei

cu titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice.

Gulereanu, a depus o cerere cu privire la încasarea dobânzii de întârziere,

solicitând în temeiul art. 585, art. 619 din Codul civil (în redacția de până la

01 martie 2019 și art. 874, art. 942 din Codul civil (în redacția din 01 martie

2019), coroborat cu art. 372 din Codul de procedură civilă, încasarea de la

Irina Buzu (Sasu) în beneficiul Cezarei Gulereanu suma de 12 148,68 euro,

în lei la momentul executării, ce constituie suma dobânzii de întârziere.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

admis apelul declarat de Gheorghe Bîrlădeanu, avocatul Iulian Timotin în

interesele lui Gheorghe Bîrlădeanu.

S-a casat hotărârea din 14 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, în partea ce se referă la admiterea pretenției de declarare a

nulității contractului și în această parte s-a emis o nouă hotărâre, după cum

urmează:

S-a respins pretenția înaintată de Cezara Gulereanu cu privire la

declararea nulă a contractului nr. 3463 din 09 iulie 2018 de vânzare-

cumpărare a ap. XXX din mun. Chișinău, str. XXXXX, încheiat între Irina

Buzu (Sasu) și Gheorghe Bîrlădeanu, înregistrat în Departamentul cadastru

al IP „Agenția Servicii Publice” la data de 05 septembrie 2018

(0100/18/114873).

S-a încasat de la Cezara Gulereanu în beneficiul lui Gheorghe

Bîrlădeanu cheltuieli judiciare suportate în ordine de apel privind plata

taxei de stat în mărime de 10 723 lei, precum și cheltuieli de asistență

juridică în mărime de 1 000 lei.

S-a admis parțial cererea avocatului Valeri Efros în interesele Cezarei

Gulereanu cu privire la încasarea dobânzii de întârziere prin prisma

prevederilor art. 372 alin. (3) din Codul de procedură civilă și s-a încasat

de la Irina Buzu (Sasu) în beneficiul Cezarei Gulereanu dobânda de

întârziere în sumă de 1 148,76 euro echivalentul în valută națională

conform cursului oficial al BNM la data emiterii deciziei.

a reținut că, Gheorghe Bîrlădeanu a contestat hotărârea instanței de fond doar

5

în partea admiterii pretențiilor privind constatarea nulității contractului de

vânzare-cumpărare, prin urmare reiterând principiul examinării cauzei în

limitele cerințelor invocate în cererea de apel și a principiului disponibilității

părților de a alege modalitatea de apărare a drepturilor și intereselor sale,

potrivit art. 27 și art. 373 Codul de procedură civilă, va analiza și va verifica

hotărârea pronunțată de prima instanță în actuala cauză, doar în limitele

pretențiilor din cererea de apel declarată.

i-a dat cu titlu de împrumut Irinei Buzu (Sasu) mijloace bănești în cuantum

de 21 000 euro, întocmind o recipisă în acest sens, ultima menționând că, în

caz de nerestituire în termen a sumei împrumutului în mărime de 21 000

euro, Irina Buzu (Sasu) și-a asumat obligația de transmitere în proprietatea

Cezarei Gulereanu a ap. XXX, din mun. Chișinău, str. XXXXX.

Gheorghe Bîrlădeanu (în calitate de cumpărător) a fost încheiat contractul de

vânzare-cumpărare a ap. XXX din mun. Chișinău, str. XXXXX, cu suprafața

de 36,10 m.p., cu nr. cadastral XXXXX, autentificat notarial de notarul

Adelina Florea și înregistrat în Registrul Bunurilor Imobile la 05 septembrie

2018.

Gulereanu în acțiunea formulată, a reținut că valabilitatea contractului de

vânzare cumpărare în litigiu este supusă contestării prin invocarea art. 220

alin. (2) din Codul Civil ce prevede nulitatea actului ce contravine ordinii

publice și bunurilor moravuri și art. 221 din Codul Civil, actul juridic fictiv.

Examinând temeiurile de nulitate invocate s-a menționat că actele juridice

fictive au menirea să creeze o aparență juridică pentru terți și implică o

neconcordanță intenționată între voința reală și voința declarată această

neconcordanță are ca scop amăgirea terților. Actul juridic încheiat fără

intenția de a produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este lovit de nulitate

absolută, deoarece în cazul acestui act lipsește unul din elementele definitorii

ale actului juridic consfințit în art. 195 din Codul civil intenția de a da

naștere, modifica, sau stinge drepturi și obligații civile.

normelor de drept aplicabile speței a apreciat soluția primei instanțe privind

declararea nulă a contractului de vânzare-cumpărare nr. 3463 din 09 iulie

2018 a ap. XXX din mun. Chișinău, str. XXXXX, încheiat între Irina Buzu

(Sasu) și Gheorghe Bîrlădeanu, ca fiind neîntemeiată, ori în cazul încheierii

unui act juridic fictiv (la caz contractul de vânzare-cumpărare nr. 3463 din

09 iulie 2018 a ap. XXX), ambii subiecți ai raportului litigios au intenția

juridică ca convenția încheiată să nu producă efecte juridice, (explicații

similare fiind concluzionate și prin pct. 12 a Hotărârii Plenului CSJ, cu

6

privire la aplicarea de către instanțele de judecată a legislației ce

reglementează nulitatea actului juridic civil nr. 1 din 07 iulie 2008), iar în

cazul executării actului juridic doar de către o parte, aceasta nu va putea

invoca nulitatea actului juridic considerându-l fictiv, dar va putea solicita

rezilierea pentru neexecutarea obligațiilor contractuale, trăsături care nu au

fost reținute de către instanța de apel speței examinate prin prisma acestui

temei de nulitate.

Gulereanu cu privire la faptul că încheierea contractului litigios a avut loc cu

rea-credință, fiind fondat pe cauză falsă, deoarece Irina Buzu (Sasu) prin

recipisa întocmită și-a asumat obligația de a transmite cu drept de proprietate

apartamentul ce îi aparține, or, contrar concluziilor date, instanța de apel a

notat că, în temeiul art. 208, art. 212 din Codul civil, actul juridic încheiat

între Cezara Gulereanu și Irina Buzu (Sasu), în partea obligării înstrăinării

bunului imobil este afectat de nulitate absolută și nu poate produce efecte

juridice, ori la caz, se atestă respectarea condițiilor fond și de formă prin

autentificare notarială și înregistrarea în Registrul Bunurilor Imobile.

contractului de vânzare-cumpărare din 09 iulie 2018, astfel încât, a constatat

că acesta îmbracă și respectă cerințele cerute de art.196, art. 206, art. 207,

art. 208, art. 210, art. 211, art. 212, art. 213, art. 214 din Codul civil.

referire la inducerea în eroare a notarului public la semnarea contractului

litigios, or, actul notarial și acțiunea notarială presupune că actul juridic este

încheiat în formă autentică în baza legii sau la cererea persoanei interesate și

actul notarial se întocmește în formă scrisă, la cererea părților, dacă legea nu

prevede altfel. Respectiv, contractele civile autentificate pe cale notarială

poartă un caracter autentic de legalitate și un grad înalt de credibilitate, fiind

prezumat că exprimă exact voința nedenaturată și consimțământul lipsit de

oricare viciu a părților actului juridic încheiat la notar.

3463 din 09 iulie 2018, indică că, „La momentul încheierii prezentului

contract vânzătorul declară și garantează următoarele: imobilul supus

înstrăinării este liber de orice drepturi reale sau sarcini, constituite în baza

contractului sau a legii, nu a fost contractat sau promis de a fi contractat altei

persoane inclusiv în locațiune, nu este grevat cu ipotecă, nu este sechestrat

și nu sunt aplicate interdicții a dreptului de posesiune, folosire sau

administrare, nu face obiectul vreunui litigiu și nu există nicio persoană care

să aibă careva drept preferențial, fapte confirmate prin Extrasul din Registrul

bunurilor imobile Capitolul C, eliberat de IP „Agenția Servicii Publice”

7

Serviciul cadastral teritorial Chișinău la data de 04 iulie 2018, cu numărul de

înregistrare 0100/18/84156”.

privire la garantarea executării obligațiilor de împrumut, nu îmbracă forma

autentică prevăzută de lege, condiții în care reiterând concluziile supra cu

privire la publicitatea registrului, contractul de vânzare-cumpărare nr. 3463

din 09 iulie 2018 este unul perfect valabil.

508 alin. (1) din Codul civil în privința publicității și opozabilității datelor

din registru, instanța de apel atestă că potrivit datelor registrului bunurilor

imobile la data încheierii contractul de vânzare-cumpărare nr. 3463 din 09

iulie 2018, drepturi de creanță, fapte sau raporturile juridice aferente ap.

XXX din mun. Chișinău, str. XXXXX, nu au fost reținute de către notar ca

fiind consemnate în registru.

obligațiunilor contractuale, ce rezultă din convenția de împrumut asupra ap.

XXX din mun. Chișinău, str. XXXXX, urmau să respecte cerințele necesare

aspectului de formă. Prin urmare reținerea acestui fapt de neaducere la

cunoștința notarului a conținutului obligațiunelor asumate prin recipisă,

drept temei al fictivității contractului de vânzare-cumpărare nr. 3463 din 09

iulie 2018, nu poate fi reținut fiind unul arbitrar.

protecția juridică a art. 46 a Constituției Republicii Moldova precum și art.

1 Protocolul 1 a CEDO în raport cu dreptul de proprietate asupra bunului ce

a fost dobândit de către Gheorghe Bîrlădeanu conform legislației în vigoare.

cauzei civile în ordine de apel, avocatul Valeriu Efros a înaintat o cerere

privind ajustarea dobânzii de întârziere, invocând prevederile art. 372 alin.

(3) Codul de procedură civilă. Respectiv, s-a ajuns la concluzia de a admite

parțial cererea Cezarei Gulereanu în vederea compensării dobânzilor de

întârziere ca despăgubiri apărute după pronunțarea hotărârii în prima

instanță, încasându-se dobânda de întârziere pentru perioada 14 februarie

2022 – 03 noiembrie 2022 (din momentul emiterii hotărârii primei instanțe

și până la pronunțarea deciziei instanței de apel), în sumă de 1 148,76 euro,

echivalentul în valută națională conform cursului oficial al Băncii Naționale

a Moldovei la data emiterii deciziei, pornind de la cuantumul sumelor

adjudecate de către instanța de fond, în temeiul art. 585 alin. (1) din Codul

civil.

instanța a dispus și încasarea cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de stat

pentru depunerea cererii de apel în sumă 10723 lei de la Cezara Gulereanu,

8

precum și suma de 1 000 lei pentru prestarea serviciilor juridice în cadrul

examinării cauzei civile pendinte.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

interesele Cezarei Gulereanu, au declarat recurs împotriva deciziei din 03

noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii din 14 februarie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

SOLICITAREA RECURENTULUI

indicat că la examinarea cauzei instanța de apel a încălcat normele de drept

material prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată și interpretarea în

mod eronat a legii.

a reținut că mențiunea din recipisa de împrumut, cu privire la garantarea

executării obligațiilor de împrumut nu îmbracă forma autentică prevăzută

de lege, ori garanția debitorului este făcută în scris în conformitate cu art.

363 din Codul civil și nu era necesară forma autentică. Consideră că nu sunt

aplicabile prevederile art. 213 din Codul civil, ori forma autentică nu era

necesară și nu este prezentă neexecutarea de către careva parte a formei

autentice.

alin. (1) din Codul civil, însă nu a luat în considerare că prin recipisa de

garanție din 06 septembrie 2016 , obiect al convenției este împrumutul și

Cazara Gulereanu nu dispune de un drept asupra imobilului decât la

devenirea sumei scadente, adică 06 septembrie 2018, termen la care de fapt

creanța devenea exigibilă și urma a fi notată în registrul bunurilor imobile,

fapt care prin comportamentul de rea credință a Irinei Buzu (Sasu) și lui

Gheorghe Bîrlădeanu a devenit imposibilă, curmând posibilitatea Cezarei

Gulereanu de a înregistra creanța, contractul în litigiu fiind înregistrat chiar

cu o zi înainte de devenirea scadentă a sumei.

registru până la devenirea sumei scadente, iar instanța nu a intrat în esență

asupra obiectul recipisei.

lipsă de corectitudine și onestitate, acționând în contradicție cu declarațiile

pe care lea făcut anterior prin recipisă, cu două luni înainte de devenirea

9

scadentă a sumei, a înstrăinat imobilul din proprietate și la înregistrat a doua

zi înainte de devenirea scadentă a sumei, iar Gheorghe Bîrlădeanu a acceptat,

reducând fictiv patrimoniul debitorului Irina Buzu (Sasu) în vederea

excluderii bunurilor respective din lista bunurilor pasibile de urmărire, fiind

lipsită Cezara Gulereanu de posibilitate de a înregistra în modul

corespunzător creanța și valorificarea în continuare a dreptului asupra

imobilului.

apel și în referință prevăzute la art. 434 alin. (3) din Codul de procedură

civilă, și anume, faptul că cauza s-a examinat în lipsa unui participant la

proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței, instanța

soluționând problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces.

în instanțele ierarhic inferioare în susținerea poziției sale pe faptul

temeiniciei acțiunii depusă. În drept, a indicat prevederile art. 432 alin. (1),

(2) lit. a), b), c) d) și alin. (3) din Codul de procedură civilă.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.”

al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

dispozitivul deciziei în ședință publică la 03 noiembrie 2022. Decizia

motivată a Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2022, a fost expediată

Cezarei Gulereanu și avocatului Valeri Efros prin intermediul poștei

terestre la 13 decembrie 2022. (f.d. 191,Vol. 1). Astfel, recursul declarat de

către Cezara Gulereanu și avocatul Valeri Efros în interesele Cezarei

Gulereanu, la 03 februarie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de

lege.

oficiului poștal, a expediat în adresa intimaților, copia recursului declarat

de către Cezara Gulereanu și avocatul Valeri Efros în interesele Cezarei

Gulereanu, împotriva deciziei din 03 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște

modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,

10

posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire anexată la materialele dosarului.

Iulian Timotin, în interesele lui Gheorghe Bîrlădeanu, au depus referință,

solicitând a declara inadmisibil cererea de recurs, iar în cazul în care se va

examina fondul, a respinge cererea de recurs ca fiind nefondată cu

menținerea deciziei instanței de apel.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare

la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția

art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01

septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor

în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate,

urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor

reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor

examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de către

Cezara Gulereanu și avocatul Valeri Efros în interesele Cezarei Gulereanu,

a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).”

reglementează că:

„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

11

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce

la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității

temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele

stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat

conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

12

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute

în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural

și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar

probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite

în art. 130 din Codul de procedură civilă.

jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este

absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului

Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p.

45).

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §

31, Seria A, nr. 212-A).

civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile

prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere

irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina

web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de către Cezara

Gulereanu și avocatul Valeri Efros în interesele Cezarei Gulereanu, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul

de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare,

este inadmisibil.

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1),

(2) din Codul de procedură civilă

13

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Declară inadmisibil recursul depus de Cezara Gulereanu și avocatul

Valeri Efros în interesele Cezarei Gulereanu, împotriva deciziei din 03

noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

14