2ra-844/23 — constatarea nulitatii contractelor de vanzare-cumparare si recunoasterea a cate o doime cota parte din imobil pentru fiecare coproprietar
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea nulitatii contractelor de vanzare-cumparare si recunoasterea a cate o doime cota parte din imobil pentru fiecare coproprietar
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-844/23 — constatarea nulitatii contractelor de vanzare-cumparare si recunoasterea a cate o doime cota parte din imobil pentru fiecare coproprietar (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de Vasilii Bodarev,
Evghenia Rusanovschi, reprezentată de avocatul Ion Vîrlan și Parascovia
Ghebea, reprezentată de avocatul Constantin Brînză,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Tatiana Zara împotriva lui Vasilii Bodarev, Nicolae Rusanovschi (succedat
în drepturile procedurale de către Evghenia Rusanovschi, Fiodor
Rusanovschi, Silvia Răcilă), Evgheniei Rusanovscaia și Parascoviei Ghebea,
intervenienți accesorii notarii Eugenia Lupașcu, Galina Morea și Valentina
Șumcova cu privire la constatarea nulității contractelor de vânzare-
cumpărare și recunoașterea a câte ½ cotă-parte din imobil pentru fiecare
coproprietar,
împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-844/23
NR. PIGD 2-18187981-01-2ra-16062023)
Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (3) din
Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023). Dezacordul
recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei
contestate.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. N. Lupașcu
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Panov, A. Braga, V. Mihaila
30 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursurilor declarate de
Vasilii Bodarev, Evghenia Rusanovschi, reprezentată de avocatul Ion
Vîrlan și Parascovia Ghebea, reprezentată de avocatul Constantin
Brînză.
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 07 iulie 2017, Tatiana Zara a depus cererea de chemare în judecată
împotriva lui Vasilii Bodarev, Nicolae Rusanovschi, Evgheniei
Rusanovscaia și Parascoviei Ghebea, cu privire la constatarea nulității
contractelor de vânzare-cumpărare.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că a
fost soția lui Vasilii Bodarev până la data de 08 decembrie 2015, împreună
deținând ap.XXX din mun. XXXXXX str. XXXXXX, care la 10 iunie 2010,
a trecut în proprietatea ambilor soți, în baza contractului de vânzare-
cumpărare.
La 08 iulie 2014, Vasilii Bodarev a radiat-o din Registru bunurilor
imobile, prezentând la oficiul stării civile certificatul de divorț fals
nr.XXXXXX din 10 octombrie 2000.
Tot la 08 iulie 2014, Vasilii Bodarev a încheiat un contract de vânzare-
cumpărare cu mătușa sa Evghenia Rusanovscaia și Nicolae Rusanovschi,
care l-au înregistrat la oficiul cadastral în aceeași zi. Iar ulterior, peste
aproximativ o lună, la 05 august 2014, soții Rusanovschi au încheiat un alt
contract de vânzare-cumpărare cu Parascovia Ghebea.
În opinia reclamantei, actele juridice nominalizate sunt absolut nule,
deoarece sunt fictive, fiind încheiate fără intenția de a produce efecte
juridice, motiv pentru care urmează să fie lovite de nulitate absolută, întrucât
lipsește unul din elementele definitorii ale actului juridic consfințit în art.195
din Codul civil, iar ea la moment, locuiește la rude și este nevoită să caute
soluții de a-și aranja traiul.
Astfel, având în vedere cele enunțate, Tatiana Zara a solicitat
recunoașterea nulității contractelor de vânzare-cumpărare a ap.XXX din
mun. XXXXXX str. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX din 08 iulie 2014
și 05 august 2014.
1
Prin încheierea protocolară din 03 decembrie 2018 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Ciocana, s-au atras în proces, în calitate de intervenienți
accesorii notarii Eugenia Lupașcu și Galina Morea (f.d.117, Vol.I).
La 27 noiembrie 2020, Tatiana Zara a depus cerere de concretizare a
pretențiilor, prin care a solicitat recunoașterea nulă a contractului de vânzare-
cumpărare a ap.XXX, situat în mun. XXXXXX str. XXXXXX, cu
nr. cadastral XXXXXX, autentificat la 09 iunie 2010 de notarul Valentina
Șumcova și înregistrat cu nr.3171; recunoașterea nulă a contractului de
vânzare-cumpărare a ap.XXX, situat în mun. XXXXXX str. XXXXXX, cu
nr. cadastral XXXXXX, autentificat la 08 iulie 2014 de către notarul Eugenia
Lupașcu și înregistrat cu nr.6393; recunoașterea nulă a contractului de
vânzare-cumpărare a ap.XXX, situat în mun. XXXXXX str. XXXXXX, cu
număr cadastral XXXXXX, autentificat la 04 august 2014, de notarul Galina
Morea și înregistrat cu nr.6876; recunoașterea a câte 1/2 cotă-parte din
ap.XXX, situat în mun. XXXXXX str. XXXXXX, cu nr. cadastral
XXXXXX pentru Vasilii Bodarev și Tatiana Zara (f.d.24-27, Vol.II).
Suplimentar, reclamanta a menționat că la 09 iunie 2010, Vasilii
Bodarev, fără a o informa despre intenția vinderii apartamentului vizat, a
falsificat procesul-verbal nr.2 din 02 iunie 2010 (ulterior în dosarul penal a
mai prezentat și procesele-verbale nr.1 din 10 aprilie 1998 și 11 mai 2010),
iar apoi a împuternicit-o pe verișoara Maria Struna ca din numele
SRL „V.Bodarev & Doina” să vândă apartamentul, în legătură cu care fapt
ultima a încheiat un contract de vânzare-cumpărare, prin care a vândut
apartamentul nominalizat lui Vasilii Bodarev. După așa numitele vânzări a
apartamentului menționat, numiții proprietari (mătușele) Evghenia
Rusanovscaia și Parascovia Ghebea, imediat au eliberat câte o procură pe
numele lui Vasilii Bodarev pentru a administra și prezenta interesele asupra
apartamentului vizat.
Complementar, reclamanta a reiterat că actele juridice încheiate între
pârâți sunt încheiate fără intenția de a produce efecte juridice și urmează să
fi lovite de nulitate absolută, deoarece lipsește unul din elementele definitorii
ale actului juridic consfințit în art.308 din Codul civil, și anume intenția de a
da naștere, modifica sau stinge drepturi și obligații civile.
Prin încheierea protocolară din 08 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, notarul Valentina Șumcova s-a atras în proces, în calitate de
intervenient accesoriu (f.d.63, Vol.II).
La 16 și 21 iulie 2021, Tatiana Zara, a depus cerere de concretizare a
cerințelor, solicitând recunoașterea nulă a contractului de vânzare-cumpărare
a ap.XXX, situat în mun. XXXXXX str. XXXXXX, cu nr. cadastral
XXXXXX, autentificat la 08 iulie 2014 de către notarul Eugenia Lupașcu și
înregistrat cu nr.6393; recunoașterea nulă a contractului de vânzare-
cumpărare a ap.XXX, situat în mun. XXXXXX str. XXXXXX, cu
nr. cadastral XXXXXX, autentificat la 04 august 2014 de notarul Galina
2
Morea și înregistrat cu nr.6876; recunoașterea a câte 1/2 cotă-parte din
ap.XXX, situat în mun. XXXXXX str. XXXXXX, cu nr. cadastral
XXXXXX pentru Vasilii Bodarev și Tatiana Zara (f.d.98-101, Vol.II).
Prin hotărârea din 12 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis acțiunea depusă de Tatiana Zara.
S-a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare a ap.XXX,
situat în mun. XXXXXX str. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, încheiat
la 08 iulie 2014, între Vasilii Bodarev (Vasile Bădărău) și Evghenia
Rusanovscaia, autentificat și înregistrat cu nr.6393 de către notarul public
Eugenia Lupașcu.
S-a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare a ap.XXX,
situat în mun. XXXXXX str. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, încheiat
la 04 august 2014, între Evghenia Rusanovscaia, Nicolae Rusanovschi și
Parascovia Ghebea, autentificat și înregistrat cu nr.6876 de către notarul
public Morea Galina.
S-a recunoscut și atribuit a cîte ½ cotă-parte ideală din ap.XXX, situat
în mun. XXXXXX str. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, pentru fiecare
coproprietar, după cum urmează: Vasile Bădărău (Vasilii Bodarev) - ½ cotă-
parte și Tatiana Zara - ½ cotă-parte.
S-a încasat în mod solidar de la Vasilii Bodarev (Vasile Bădărău),
Evghenia Rusanovscaia, Nicolae Rusanovschi, Parascovia Ghebea în
beneficiul reclamantei Tatiana Zara suma de 10400 de lei cu titlu de
cheltuieli de judecată (f.d.151, 163-173, Vol.II).
La 03 decembrie 2021, Parascovia Ghebea, reprezentată de avocatul
Constantin Brînză a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din
12 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea
acesteia (f.d.156, Vol.II).
La 08 decembrie 2021, Vasilii Bodarev, reprezentat de avocatul
Eugeniu Catana a depus apel împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea
unei noi hotărâri de respingere ca neîntemeiată și ilegală a cererii de chemare
în judecată depusă de Tatiana Zara (f.d.157-158, Vol.II).
La 10 decembrie 2021, Evghenia Rusanovschi și Nicolae Rusanovschi
au depus cerere de apel împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia
(f.d.159, Vol.II).
La 09 iunie 2022, Vasilii Bodarev, reprezentat de avocatul Eugeniu
Catana a depus apel motivat împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în care a reiterat pretențiile inițiale și a
solicitat admiterea acestora (f.d.212-216, Vol.II).
3
La 09 iunie 2022, Parascovia Ghebea, reprezentată de avocatul
Constantin Brînză a depus apel motivat împotriva hotărârii din
12 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a
solicitat casarea acesteia (f.d.218-219, Vol.II).
La 10 iunie 2022, Vasilii Bodarev, reprezentat de avocatul Ion Vîrlan
a depus apel motivat împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și emiterea
unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de
Tatiana Zara (f.d.222-226, Vol.II).
Prin încheierea protocolară din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, s-a înlocuit apelantul Nicolae Rusanovschi cu succesorii săi în
drepturi Evghenia Rusanovschi, Fiodor Rusanovschi, Silvia Răcilă
(f.d.36, Vol.III).
Prin decizia din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-au
respins din lipsă de temei cererile de apel declarate de Vasilii Bodarev,
reprezentat de avocatul Eugeniu Catana, Parascovia Ghebea, reprezentată de
avocatul Constantin Brînză, Evghenia Rusanovschi și Nicolae Rusanovschi
și s-a menținut hotărârea din 12 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru (f.d.93-104, Vol.III).
În motivarea deciziei, Curtea de Apel Chișinău coroborând dispozițiile
art.7 alin.(4) al Codului civil (modernizat, republicat în temeiul Legii nr.133
din 15 noiembrie 2018, în vigoare de la 01 martie 2019), art.8 alin.(1)-(2),
art.9 alin.(1)-(2), art.195, art.216 alin.(1)-(2), art.217 alin.(1)-(3), art.220
alin.(1)-(2) din Codul Civil (în redacția de până la 01 martie 2019), cu
materialele cauzei, a conchis că instanța de fond just a dispus admiterea
cererii de chemare în judecată depusă de Tatiana Zara, or, la momentul
procurării în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.3171 din
09 iunie 2010 de către pârât a apartamentului litigios, reclamanta-intimată
Tatiana Zara și pârâtul-apelant Vasile Bădărău (Vasilii Bodarev), erau în
relații de căsătorie.
Astfel, instanțele ierarhic inferioare au apreciat critic alegațiile aduse
precum că soții Bădărău ar fi divorțat în anul 2001, întrucât prin prisma art.40
al Codului căsătoriei și familiei (în vigoare la momentul adoptării hotărârii
judecătorești enunțate), art.165, 166 alin.(6) ale Codului Familiei
nr.1316-XIV din 26 octombrie 2000 (în vigoare din 26 aprilie 2001),
înregistrarea divorțului la organul stare civilă a avut loc doar la data de
08 decembrie 2015, cu eliberarea certificatul de divorț, deci desfacerea
căsătoriei a avut loc după înstrăinarea de către Vasile Bădărău (Vasilii
Bodarev) a apartamentului litigios, care a avut loc la 08 iulie 2014. Iar, în
baza art.371, 321 din Codul Civil (în redacția pînă la 01 martie 2019),
apartamentul litigant, constituie proprietatea comună în devălmășie.
4
Subsecvent, invocând dispozițiile art.19 alin.(1), art.20 alin.(1), (3) din
Codul familiei, art.315, 316 alin. (1)-(2), art.220 alin.(1), art.221 alin.(1),
art.219 alin. (1), art.666 alin.(1), art.679 alin. (1), din Codul civil (în redacția
până la 01 martie 2019), instanțele ierarhic inferioare au conchis că la
momentul semnării contractului de vânzare-cumpărare nr.6393 la
08 iulie 2014, Tatiana Zara în calitate de coproprietar nu și-a manifestat
voința la înstrăinarea bunului litigios, iar în condițiile speței vânzătorul a
urmărit scopul efectuării transferului fictiv de proprietate.
Aici, instanțele ierarhic inferioare au rețiunut perioada scurtă de timp
în care a fost efectuată următoarea tranzacție. Or, apartamentul litigios fiind
procurat de Evghenia Rusanovscaia și Nicolae Rusanovschi, la 08 iulie 2014,
deja la 04 august 2014 a fost înstrăinat către Parascovia Ghebea, de altfel,
persoane, care din declarațiile părților sunt rudele lui Vasile Bădărău (Vasilii
Bodarev).
De asemenea, instanța de apel a notat că din momentul înstrăinării
apartamentului, 08 iulie 2014, Vasile Bădărău (Vasilii Bodarev) a
administrat apartamentul litigios, continuând să locuiască în el. Or, Evghenia
Rusanovscaia imediat după procurarea apartamentului, i-a încredințat lui
Vasile Bădărău (Vasilii Bodarev), administrarea apartamentului nr.XXX,
situat în mun. XXXXXX str. XXXXXX număr cadastral XXXXXX în baza
procurii nr.1089 din 08 iulie 2014 autentificat de notarul Șipitco Diana. Iar,
în mod similar, imediat după procurarea apartamentului în ziua de
04 august 2014 și Parascovia Ghebea i-a încredințat lui Vasile Bădărău
(Vasilii Bodarev), administrarea apartamentului litigios în baza procurii
autentificate notarial.
Astfel, instanța ierarhic inferioară a conchis că contractele de vânzare-
cumpărare a apartamentului au fost încheiate fără intenția de a produce efecte
juridice, în lipsa unuia din elementele definitorii ale actului juridic consfințit
în art.195 al Codului civil, și anume intenția de a da naștere, modifica sau
stinge drepturi și obligații civile, fiind un act juridic simulat, conform art.221
din Codul civil, încheiat fără intenția de a produce efecte juridice conform
naturii și regimului juridic aplicabil, adică fără intenția de a reglementa
raporturi de vânzare-cumpărare și transmitere a proprietății. Respectiv, în
speță, instanțele ierarhic inferioare au stabilit nulitatea actelor juridice și
lipsa, pe lângă elementele enumerate supra, a bunei-credințe a pârâților-
apelanți la instituirea raporturilor juridice contestate. Or, conform art.317
alin.(1) din Codul civil, dobânditorul de bună-credință dobândește dreptul de
proprietate asupra bunului mobil și în cazul în care cel care a dispus de bun
nu era proprietarul lui. Nu există bună-credință când dobânditorul știa sau
trebuia să știe că cel de la care a dobândit bunul nu era proprietarul lui. Buna-
credință trebuie să subziste până în momentul intrării în posesiune inclusiv.
Prin urmare, la caz, scopul încheierii contractelor nominalizate a fost
cel de a schimba fictiv numele proprietarului imobilului litigios și de a crea
5
impedimente Tatianei Zara, în exercitarea drepturilor sale asupra bunului, de
către
Complementar, prin prisma prevederilor art.219, art.344 alin. (1),
art.345 alin. (1), art.346, art.366 alin.(1), art.370 din Codul civil (în redacția
până la 01 martie 2019) și având în vedere că imobilul litigios, a fost
dobândit de către soții Bădărău/Bodarev în timpul căsătoriei și se atribuie la
bun proprietate comună în devălmășie a foștilor soți Tatiana Zara și Vasile
Bădărău (Vasilii Bodarev), instanțele ierarhic inferioare au admis pretenția
de recunoaștere după Tatiana Zara a ½ cotă-parte ideală din imobil. Iar în
baza art. 82, 94 alin.(1) din Codul de procedură civilă, au admis pretenția
privind compensarea cheltuielilor de judecată.
La 24 mai 2023, Evghenia Rusanovschi, reprezentată de avocatul Ion
Vîrlan a declarat recurs împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de
Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare
în instanța de apel (f.d. 113-114, Vol.III).
Evghenia Rusanovschi, repezentată de avocatul Ion Vîrlan și-a
întemeiat recursul pe dispozițiile art.432 alin. (3) din Codul de procedură
civilă, menționând dezacordul cu decizia din 22 februarie 2023 a Curții de
Apel Chișinău, deoarece prin intermediul lui Vasilii Bodarev, a înștiințat
instanța de apel că nu se poate prezenta în instanța de judecată, întrucât era
bolnavă și are nevoie de un avocat, care să-i reprezinte interesele, dar n-a
fost auzită.
Așadar, în opinia recurentei, Curtea de Apel Chișinău, contrar
dispozițiilor art. 100 alin. (1) și art. 108 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, la 22 februarie 2023 a examinat apelurile în lipsa sa, astfel
încălcându-i dreptul de acces la justiție prevăzut de art. 27 alin. (1) din Codul
de procedură civilă și de art. 20 din Constituția Republicii Moldova, precum
și dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO.
Or, instanța de apel avea obligația să citeze apelanții, totodată să
solicite oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică
Garantată de Stat, desemnarea unui avocat pentru a-i reprezenta interesele în
instanță. Însă, a judecat cauza fără a asigura disponibilitatea în drepturi a
participantului la proces, ce se afirmă prin posibilitatea în primul rând a
părților de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul
legitim supus judecății, precum și de drepturile procedurale, de a alege
modalitatea și mijloacele procedurale de apărare. Respectiv, instanța de apel,
eronat a aplicat normele de drept procedural.
La 19 iunie 2023, Parascovia Ghebea, reprezentată de avocatul
Constantin Brînza a declarat recurs împotriva deciziei din 22 februarie 2023
a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea acesteia și emiterea
unei noi hotărâri (f.d.130, Vol.III).
6
În motivarea cererii de recurs, recurenta a reiterat motivele de fapt și
de drept invocate anterior la etapa examinării cauzei în prima instanță și
instanța de apel, suplimentar menționând dezacordul cu decizia din
22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
De asemenea, a subliniat că pe parcursul examinării cauzei, Nicolae
Rusanovschi a decedat și urma să fie stabilit un succesor, care însă nu a fost
identificat de instanța de apel, iar cauza examinată în lipsa unui apelant.
La 20 iunie 2023, Vasilii Bodarev, a declarat recurs împotriva deciziei
din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia
cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel (f.d.139-142, Vol.III).
În susținerea cererii de recurs, recurentul a reiterat motivele de fapt și
de drept invocate anterior la etapa examinării cauzei în prima instanță și
instanța de apel, suplimentar menționând dezacordul cu decizia din
22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, care în opinia sa urmează a fi
casată în temeiul art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Prin referința depusă la 25 iulie 2023, Tatiana Zara a solicitat
respingerea recursurilor declarate de Vasilii Bodarev, Parascovia Ghebea,
reprezentată de avocatul Constantin Brînza și Evghenia Rusanovschi,
reprezentată de avocatul Ion Vîrlan, cu menținerea în vigoare a actelor
judecătorești de dispoziție contestate (f.d.38-39, Vol. IV).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei
Curții Supreme de Justiție), enunță că:
„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.”
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursurile declarate de Vasilii Bodarev, Evghenia Rusanovschi,
reprezentată de avocatul Ion Vîrlan și Parascovia Ghebea, reprezentată de
avocatul Constantin Brînză, au fost depuse până la data intrării în vigoare a
Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, și vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii acestora.
7
Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentelor
recursuri, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 432 alin. (1) – (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până
la 01 septembrie 2023):
„ (1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în
care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau a normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul
în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale
ale omului.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la
01 septembrie 2023):
„ Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursurilor, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Vasilii Bodarev, Evghenia
Rusanovschi, reprezentată de avocatul Ion Vîrlan și Parascovia Ghebea,
8
reprezentată de avocatul Constantin Brînză, s-au conformat dispozițiilor
art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă, indicat la pct.44, și au depus
în termen recursurile la 24 mai 2023, 19 iunie 2023 și 20 iunie 2023. Or,
decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 22 februarie 2023 și
expediată participanților la proces, prin e-mail, la 04 mai 2023, fapt
confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d.109,
Vol.IV).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin
Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în
vigoare la 01 septembrie 2023.
Astfel, procedura admisibilității recursurilor va consta în verificarea
existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de
procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursurilor, la caz,
24 mai 2023, 19 iunie 2023 și 20 iunie 2023.
Din analiza recursurilor declarate rezultă că Vasilii Bodarev, Evghenia
Rusanovschi, reprezentată de avocatul Ion Vîrlan și Parascovia Ghebea,
reprezentată de avocatul Constantin Brînză au invocat temei de
admisibilitate prevederile art. 432 alin.(3) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând
existența circumstanțelor invocate de recurenți și expuse în art.432 alin.(3)
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursurilor, și
anume, dacă cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să
participe la judecarea ei; dacă cauza a fost judecată în absența unui
participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de
judecată; în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de
desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor
persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal
al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale, nu le-a stabilit.
În acest context, Completul de judecată reține că recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată menționează că recursurile în cauză
conțin obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de
către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
9
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate
de către Vasilii Bodarev, Evghenia Rusanovschi, reprezentată de avocatul
Ion Vîrlan și Parascovia Ghebea, reprezentată de avocatul Constantin Brînză,
nu pot constitui temei de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a
normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție apreciază recursurile declarate de către Vasilii Bodarev, Evghenia
Rusanovschi, reprezentată de avocatul Ion Vîrlan și Parascovia Ghebea,
reprezentată de avocatul Constantin Brînză, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433
lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului,
art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibile recursurile declarate de Vasilii Bodarev,
Evghenia Rusanovschi, reprezentată de avocatul Ion Vîrlan și Parascovia
Ghebea, reprezentată de avocatul Constantin Brînză împotriva deciziei din
22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
10