ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 13.11.2025

2ra-1088/23 — incetarea regimului proprietatii comune cu incasarea sultei si compensarea cheltuielilor de judecata

HOTĂRÂRE
13.11.2025
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
incetarea regimului proprietatii comune cu incasarea sultei si compensarea cheltuielilor de judecata
Temei legal
instanta de apl nu a expus in mod clar si motivat rationamentele privind admiterea sau respingerea probelor administrate, inclusiv nu a argumentat preferinta acordata anumitor mijloace de probe
Citează această cauză
2ra-1088/23 — incetarea regimului proprietatii comune cu incasarea sultei si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

cu privire la admiterea recursului depus de Tatiana Ciubotaru

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana

Ciubotaru împotriva Elenei Țurcan și Dianei Țurcan privind încetarea regimului

proprietății comune cu încasarea sultei și compensarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2023

(Dosarul nr. 2ra-1088/23

PIGD2-20159955-01-2ra-02082023 )

Instanța de apel nu a expus în mod clar și motivat raționamentele privind admiterea

sau respingerea probelor administrate, inclusiv nu a argumentat preferința acordată

anumitor mijloace de probă față de altele. Art. 130 din Codul de procedură civilă.

Solicitarea reclamantei de efectuare a expertizei în condițiile unei contradicții

esențiale a prețului bunurilor imobile supuse partajului, stabilit în cele două rapoarte

de evaluare, se dovedește a fi întemeiată.

Judecătoria Orhei, sediul Central, jud. S. Lazari

Curtea de Apel Chișinău, jud. I. Secrieru, M. Anton, V. Cotorobai

13 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

hg

u

â

Examinând în lipsa părților recursul depus de Tatiana Ciubotaru

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

Ion Grecu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Țurcan și Dianei

Țurcan privind încetarea regimului proprietății comune cu încasarea sultei și

compensarea cheltuielilor de judecată.

decesul tatălui său Dumitru Țurcan, împreună cu pârâtele Elena Țurcan și Diana

Țurcan, au moștenit fiecare câte 1/3 cotă-parte ideală din averea succesorală,

formată din: casa de locuit din r-nul Rezina, s. Mateuți, str. Ștefan cel Mare, nr 18,

terenul de pământ cu modul de folosință „pentru construcții”, suprafața de 0,0398

ha și nr. cadastral XXXXX, situat în extravilanul XXXXX, terenul de pământ cu

modul de folosință „pentru construcții”, suprafața de 0,223 ha și nr. cadastral

XXXXX, situat în XXXXX, teren de pământ cu modul de folosință „agricol ”,

suprafața de 1,4929 ha și nr. cadastral XXXXX,, situat în extravilanul XXXXX.

în posesia și folosința pârâtelor, ea neavând acces la acestea, la 16 septembrie 2020,

în urma consultării diferitor surse privind prețul de piață a imobilelor moștenite, a

propus Elenei și Dianei Țurcan să-i fie compensată cota-parte ce-i aparține contra

sumei de 4500 de Euro.

care i-au comunicat că din suma solicitată în calitate de sultă, urmează a fi excluse

cheltuielile pentru tratamentul și funeraliile tatălui, fiind de acord să-i ofere în

calitate de sultă, suma de 1000 de Euro.

din imobilul succesoral, în scopul soluționării amiabile a litigiului, le-a propus

pârâtelor să efectueze o evaluare pentru a stabili costul de piață a averii succesorale

și costul a 1/3 cotă-parte.

2020, întocmit de către SC „IMOGRUP” SRL, valoarea de piață cumulativă a

proprietăților imobiliare succesorale constituie suma de 277700 de lei, respectiv

valoarea de piață a casei de locuit este de 164800 de lei, terenului-grădină cu

suprafața de 0,0398 ha și nr. cadastral XXXXX – 3400 de lei, terenului-grădină cu

nr. cadastral XXXXX - 19000 de lei și terenului agricol cu nr. cadastral XXXXX –

90000 de lei.

1

mărimea sultei solicitate, dar pârâtele i-au respins oferta.

6000 de Euro, întrucât aceasta constituie 1/3 din valoarea tuturor bunurilor, adică

suma de 92566,66 de lei.

Ion Grecu a solicitat încetarea proprietății comune pe cote-părți ideale între ea,

Elena Țurcan și Diana Țurcan, drepturile asupra căreia au apărut în temeiul

certificatelor de moștenitor legal nr. 6114, 6112 din 26 septembrie 2019,

nr.5805,5811 din 13 septembrie 2019 și nr.5807,5809 din 13 septembrie 2019,

asupra bunurilor imobile:

- imobilul amplasat în XXXXX, care este constituit din terenul cu modul de

folosință „pentru construcții” cu suprafața de 0,1181 ha și nr. cadastral XXXXX;

casa de locuit individuală cu suprafața de 80,2 m2, nr. cadastral XXXXX;

construcție accesorie cu suprafața de 21,2 m2, nr. cadastral XXXXX; construcție

accesorie cu suprafața de 12,8 m2, nr. cadastral XXXXX; construcție accesorie cu

suprafața de 24,3 m2, nr cadastral XXXXX; construcție accesorie cu suprafața de

26,8 m2, nr cadastral XXXXX; construcție accesorie cu suprafața de 23,6 m2, nr.

cadastral XXXXX;

- Terenul cu modul de folosință „pentru construcții” cu suprafața de 0,0398 ha

și nr. cadastral XXXXX, situat în extravilanul XXXXX;

- Terenul cu modul de folosința „grădină” cu suprafața de 0,223 ha și nr.

cadastral XXXXX, situat în XXXXX;

- Terenul cu modul de folosință „agricol” cu suprafața de 1,4929 ha și nr.

cadastral XXXXX, situat în extravilanul XXXXX, cu partajul proprietății comune

pe cote-părți, prin atribuirea în întregime a bunurilor imobile enumerate supra

coproprietarilor Elenei Țurcan și Dianei Țurcan, iar ei din contul acestora să-i fie

achitată o sultă în mărime de 92566 de lei în schimbul cotei-părți ideale ale sale

transmise celorlalți coproprietari în rezultatul partajului și efectuarea în Registrul

bunurilor imobile a rectificărilor, modificărilor sau radierilor necesare, după caz,

referitoare la dreptul de proprietate al Tatianei Ciubotaru, Elenei Țurcan și Dianei

Țurcan ce se deduc sau rezultă din dispozițiile hotărârii judecătorești, precum și

încasarea, în mod solidar, din contul pârâtelor în beneficiul său a cheltuielilor de

judecată suportate.

admis parțial, cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Ciubotaru

împotriva Elenei Țurcan și Dianei Țurcan cu privire la încetarea regimului de

proprietate comună pe cote părți ideale, cu încasarea sultei și compensarea

cheltuielilor de judecată.

S-a respins acțiunea Tatianei Ciubotaru împotriva Elenei Țurcan și Dianei

Țurcan, în partea încasării sultei în cuantum de 92566 de lei.

2

S-a partajat averea comună pe cote părți, prin atribuirea în întregime a

bunurilor imobile în coproprietatea pârâtelor Elena Țurcan și Diana Țurcan,

formată din:

- terenul cu modul de folosință „pentru construcții”, suprafața de 0,1181 ha și

nr. cadastral XXXXX;

- casa de locuit individuală cu suprafața de 80,2 m2 și nr. cadastral XXXXX;

- construcție accesorie cu suprafața de 21,2m2 și nr. cadastral XXXXX;

- construcție accesorie cu suprafața de 12,8m2 și nr. cadastral XXXXX;

-construcție accesorie cu suprafața de 24,3 m2 și nr. cadastral XXXXX;

-construcție accesorie cu suprafața de 26,8 m2 și nr. cadastral XXXXX;

-construcție accesorie cu suprafața de 23,6 m2 și nr. cadastral XXXXX;

- terenul cu modul de folosință „pentru construcții”, suprafața de 0,0398 ha și

nr. cadastral XXXXX, amplasat în extravilanul XXXXX;

- terenul cu modul de folosință „pentru construcții”, suprafața de 0,223 ha și

nr. cadastral XXXXX, amplasat în XXXXX;

- terenul agricol cu suprafața de 1,4929 ha și nr. cadastral XXXXX, situat în

extravilanul XXXXX.

S-a încasat în mod solidar de la Elena Țurcan și Diana Țurcan în beneficiul

reclamantei Tatiana Ciubotaru, suma de 52066 de lei, ceea ce constituie 1/3 cotă

parte din bunurile succesorale, evaluate la suma de 156200 de lei.

S-a încasat în mod solidar de la Elena Țurcan și Diana Țurcan, în beneficiul

reclamantei Tatiana Ciubotaru, suma de 1551,98 de lei, cu titlu de taxă de stat,

proporțional părții admise din acțiune (f.d.246, Vol.I; f.d. 5-8, Vol.II).

hotărârii din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, prin care a solicitat

casarea parțială a hotărârii primei instanțe, în partea ce ține de încasarea în mod

solidar de la Elena Țurcan și Diana Țurcan în beneficiul reclamantei Tatiana

Ciubotaru, a sumei de 52066 de lei, ceea ce constituie 1/3 cotă parte din bunurile

succesorale, evaluate la suma de 156200 de lei și emiterea unei noi hotărâri, precum

și încasarea din contul intimatelor a tuturor cheltuielilor de judecată suportate la

examinarea prezentului litigiu (f.d.2-4, Vol.II).

hotărârii din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, solicitând casarea

parțială a hotărârii primei instanțe, în partea ce ține de încasarea în mod solidar de

la Elena Țurcan și Diana Țurcan în beneficiul reclamantei Tatiana Ciubotaru, a

sumei de 52066 de lei, ceea ce constituie 1/3 cotă parte din bunurile succesorale,

evaluate la suma de 156200 de lei și emiterea unei noi hotărâri în care soluția

referitoare la mărimea sultei să fie bazată pe rezultatele expertizei judiciare,

numirea căreia a fost respinsă în cadrul examinării cauzei în instanța de fond,

precum și încasarea din contul intimatelor, a tuturor cheltuielilor de judecată

suportate la examinarea prezentului litigiu (f.d.18-22, Vol. II).

3

declarată de Tatiana Ciubotaru și s-a menținut hotărârea din 01 iulie 2022 a

Judecătoriei Orhei, sediul Central (f.d.49-59, Vol.II).

1562, 1571 ale Codului Civil (în redacția de până la 01 martie 2019), cu materialele

cauzei, a conchis asupra temeiniciei și legalității soluției primei instanțe privind

încasarea în mod solidar de la Elena Țurcan și Diana Țurcan în beneficiul Tatianei

Ciubotaru, a sumei de 52066 de lei, ceea ce constituie 1/3 cotă parte din bunurile

succesorale.

0367158 din 06 aprilie 2021, întocmit mai aproape de data soluționării litigiului,

valoarea de piață a masei succesorale, este de 156200 de lei, valoarea casei de locuit

cu nr. cadastral XXXXX – 106000 de lei; terenului grădina cu nr. cadastral

XXXXX - 1200 de lei; terenului grădină cu nr. cadastral XXXXX - 6000 de lei;

terenului agricol cu nr. cadastral XXXXX - 43000 de lei, iar 1/3 din cotă constituie

suma de 52066 de lei, iar pârâtele/intimate sunt de acord de a compensa cota,

conform Raportului respectiv.

instanțe precum că compensarea bănească în sumă de 52066 de lei, oferită

reclamantei/apelante este o despăgubire proporțională cu valoarea de piață a cotelor

moștenite ale pârâților și nu duce la încălcarea drepturilor și intereselor acesteia.

deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea

acesteia, restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel și încasarea din contul

intimatelor a tuturor cheltuielilor de judecată suportate la examinarea prezentei

cauze (f.d.68-72, Vol. II).

instanței de apel pe care o consideră pasibilă de a fi casată în temeiul art.432 alin.

(2) lit. a), b) și c) și alin. (4) din Codul de procedură civilă. Or, examinând apelul

său, instanța de apel a încălcat și interpretat eronat normele de drept material, fapt

ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

civilă, sarcina procesuală de a verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și

obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește

constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță, instanța

ierarhic inferioară a ignorat această cerință și s-a limitat doar la reiterarea tezelor

expuse în hotărârea instanței de fond, fără a le da o apreciere critică în raport cu

argumentele și motivele apelului.

4

susținerea și menținerea hotărârii primei instanțe, prin faptul că este necesar și

corect de a face uz de probele prezentate cronologic mai aproape de examinarea

cauzei civile.

prețul de piață a bunului imobil litigios se referă două concluzii ale specialistului,

care diferă esențial după costul evaluat, prioritate urmează a fi dată concluziei

prezentate cronologic mai aproape de perioada/data examinării cauzei/adoptării

soluției este neîntemeiată. Iar, instanța de apel a susținut soluția adoptată de prima

instanță, care nu are un suport legal. Ambele instanțe nici măcar nu au făcut

referință la norma care justifică acceptarea în calitate de probă prioritară, a unei

concluzii ale specialistului făcute pe marginea evaluării unui bun imobil aflat în

litigiu, la bază fiind pus faptul că datele acestei concluzii sunt cronologic plasate

mai aproape de data examinării litigiului.

susținerii soluției primei instanțe a invocat prevederile art.130 din Codul de

procedură civilă, constatând că aprecierea probelor a fost conformă cerințelor

acestei norme legale, la caz, în opinia sa, nu se atestă respectarea cerințelor

referitoare la nepărtinire și călăuza pe baza legii. Or, adoptarea soluției a avut loc

prin acordarea nejustificată a priorității unei probe prezentate de partea oponentă,

fără a se face referință la vreun temei legal pe care s-ar baza poziția dată.

este și faptul că la judecarea apelului nu au fost respectate prevederile art.373

alin.(5) din Codul de procedură civilă, or, instanța de apel s-a eschivat de a examina

motivele și argumentele părții apelante ce țin de necesitatea numirii în dosar a unei

expertize judiciare și respectiv le-a lăsat fără referință în decizia sa, astfel, adoptând

soluția fără a examina anumite circumstanțe importante pentru rezultatul final al

procesului. Iar, o astfel de încălcare ar putea să cadă sub incidența prevederilor

art.432 alin.(4) al Codului de procedură civilă, deoarece omisiunile primei instanțe

tolerate de instanța de apel au dus la aprecierea arbitrară a probelor de către instanța

judecătorească și ca rezultat la soluționarea greșită a cauzei.

înlăturarea erorilor și încălcărilor admise la judecarea apelului, poate avea loc doar

prin casarea deciziei din 30 martie 2023 a Curții de apel Chișinău și trimiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

„Probe în cauze civile sînt elementele de fapt, dobîndite în modul prevăzut de lege, care

servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și altor

circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei.

5

În calitate de probe în cauze civile se admit elementele de fapt constatate din explicațiile

părților și ale altor persoane interesate în soluționarea cauzei, din depozițiile martorilor, din

înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, din concluziile experților.”

„Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sînt determinate

definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor

participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi

aplicate.

Instanța judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părților și altor participanți

la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare și să dovedească faptele ce constituie obiectul

probațiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.”

„Circumstanțele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de

probațiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.”

„Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul

și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără

aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea

ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea

cauzei.

Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărîre

motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și

argumentarea preferinței unor probe față de altele.

Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și comparare cu

alte probe că datele pe care le conține corespund realității.”

„Pentru elucidarea unor aspecte din domeniul științei, artei, tehnicii, meșteșugurilor

artizanale și din alte domenii, apărute în proces, care cer cunoștințe speciale, instanța dispune

efectuarea unei expertize, la cererea părții sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile

prevăzute de lege, din oficiu. Actele reviziei ori ale inspecțiilor departamentale, precum și

raportul scris al specialistului, nu pot înlocui raportul de expertiză și nici exclude necesitatea

efectuării expertizei în aceeași problemă.”

6

„La cercetarea înscrisurilor sau a probelor materiale, la audierea și vizionarea înregistrărilor

audio-video, la dispunerea unei expertize, la audierea martorilor, la adoptarea de măsuri privind

asigurarea probelor, precum și în probleme de drept litigios, instanța judecătorească, printr-o

încheiere, poate atrage, din oficiu sau la cererea oricărui participant la proces, specialiști în

domeniul respectiv pentru consultații, explicații și ajutor tehnic (la fotografieri, la elaborare de

planuri și scheme, la selectare de probe (modele) pentru expertiză, la evaluare de bunuri etc.).

Persoana citată în calitate de specialist este obligată să se prezinte în instanță, să răspundă

la întrebări, să dea în scris sau oral consultații și explicații, să-i acorde asistență tehnică, după

caz.

Specialistul dă în judecată explicații scrise sau orale, în funcție de cunoștințele profesionale

și de genul activității sale, fără a efectua investigații speciale.

Consultației și explicației scrise a specialistului li se dă citire în ședință de judecată. Ele se

anexează la dosar. Consultația și explicația verbală a specialistului se înregistrează audio și, după

caz, video, fapt care se consemnează în procesul-verbal al ședinței.

Pentru clarificarea și completarea consultației, specialistului i se pot adresa întrebări. Prima

care adresează întrebări este persoana la a cărei cerere specialistul este antrenat în proces, precum

și reprezentantul ei, urmează ceilalți participanți la proces și reprezentanții lor. Dacă specialistul

a fost antrenat în proces din oficiul instanței, primii care îi adresează întrebări sînt reclamantul și

reprezentantul lui. Judecătorii au dreptul să adreseze întrebări specialistului în orice moment al

audierii lui.”

„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă

sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel

introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia

vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară

ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a

fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.”

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

„Instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

7

(1) din Codul de procedură civilă instanța de recurs reține, că decizia Curții de Apel

Chișinău a fost pronunțată la 30 martie 2023 și expediată participanților la proces,

prin e-mail, la 26 mai 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică

anexat la dosar (f.d.61, Vol.II). În aceste circumstanțe, recursul declarat de Tatiana

Ciubotaru la 11 iulie 2023, se consideră în termen.

Tatiana și Țurcan Elena și Țurcan Diana, sânt moștenitorii defunctului Țurcan

Dumitru. După decesul acestuia, masa succesorală a rămas compusă din: casa de

locuit din XXXXX, terenul de pământ cu modul de folosință „grădină”, cu

suprafața de 0,0398 ha, cu numărul cadastral XXXXX, situat în extravilanul

XXXXX, terenul de pământ cu modul de folosință „grădină”, cu suprafața de 0,223

ha, cu numărul cadastral XXXXX situat în XXXXX, teren de pământ cu modul de

folosință „agricol”, cu suprafața de 1,4929 ha cu numărul cadastral XXXXX, situat

în extravilanul XXXXX.

certificatul de moștenitor legal, care confirmă calitatea acesteia de moștenitor al

defunctului Țurcan Dumitru, cu o cota-parte ideală de 1/3 (f. d. 112-13).

Tatiana, Diana Țurcan și Țurcan Elena dețin câte 1/3 cotă parte-ideală din bunurile

succesorale (f. d. 72).

„Imogrup” la data de 4 noiembrie 2020, valoarea totală de piață a masei

succesorale a fost estimată la 277 700,00 lei (f. d. 17), dintre care casa de locuit cu

nr. cadastral XXXXX -164 800 lei; teren grădina cu nr. cadastral XXXXX -3 400

lei; teren grădină cu nr. cadastral XXXXX -19 100 lei; teren agricol cu nr. cadastral

XXXXX -90 400 lei ( f. d. 14-56 vol. I). Prin urmare, valoarea cotei de 1/3 deținută

de fiecare moștenitor este de 92 566 lei.

încetarea regimului de proprietate comună pe cote-părți ideale asupra bunurilor

succesorale indicate mai sus și efectuarea partajului acestora prin atribuirea întregii

mase succesorale în proprietatea coproprietarilor Țurcan Elena și Țurcan Diana, cu

obligarea acestora la plata unei sulte în cuantum de 92 566 lei, corespunzătoare

cotei sale de 1/3, precum și compensarea cheltuielilor de judecată suportate.

Camera de Comerț și Industrie nr. 0367158 din 6 aprilie 2021, potrivit căruia

valoarea totală de piață a masei succesorale, constituie 156 200, 00 lei, după cum

urmează: valoarea casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX - 106000,00 lei;

teren grădina cu nr. cadastral XXXXX - 1200 lei; teren grădină cu nr. cadastral

XXXXX - 6000 lei; teren agricol cu nr. cadastral XXXXX - 43 000 lei. În baza

acestei evaluări, valoarea cotei de 1/3 este de 52 066 lei (f.d. 135 vol. I).

8

admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ciubotaru Tatiana către

Țurcan Elena și Țurcan Diana, dispunând: încetarea regimului de coproprietate pe

cote-părți ideale; atribuirea bunurilor succesorale în proprietatea Țurcan Elena și

Țurcan Diana; obligarea acestora la plata către reclamantă a unei sulte în sumă de

52 066 lei, corespunzătoare cotei de 1/3 din masa succesorală evaluată la 156 200

lei; compensarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 1 551,98 lei

dezacordul cu hotărârea primei instanțe în ceea ce privește cuantumul sultei,

susținând că aceasta trebuia determinată în baza unei expertize judiciare care a fost

nejustificat respinsă în prima instanță. În consecință, apelanta a solicitat

modificarea hotărârii și stabilirea sultei potrivit unei evaluări judiciare obiective.

instanțe, reținând că hotărârea este legală și întemeiată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel

prin decizia emisă a realizat o apreciere superficială și incompletă a circumstanțelor

de fapt și de drept reținute în cauză. Or, contrar prevederilor art. 130 alin. (4) Cod

de procedură civilă, instanța de apel nu a expus în mod clar și motivat

raționamentele privind admiterea sau respingerea probelor administrate, inclusiv

nu a argumentat preferința acordată anumitor mijloace de probă față de altele.

motivele pentru care unele probe sunt considerate concludente și pertinente, iar

altele sunt înlăturate. Lipsa unei asemenea motivări echivalează cu o încălcare a

dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 §1 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, astfel cum a fost interpretat constant în jurisprudența Curții

Europene.

argumentele esențiale ale părților și de a oferi un răspuns motivat acestora. Simpla

enumerare a probelor, fără o evaluare analitică a conținutului și relevanței lor, nu

satisface exigențele unui proces echitabil.

suficient preferința acordată Raportului de evaluare întocmit la 6 aprilie 2021 de

Camera de Comerț și Industrie în detrimentul Raportului de evaluare din 4

noiembrie 2020, elaborat de SRL „Imogrup”.

valoarea bunurilor succesorale trebuie determinată prin raportare la momentul

deschiderii succesiunii sau, după caz, la data introducerii acțiunii privind partajul,

atunci când se urmărește stabilirea valorii reale a cotei-părți ce urmează a fi

compensată în bani. Prin urmare, raportul de evaluare întocmit mai aproape de

momentul inițierii procedurii judiciare ar oferi o imagine mai fidelă a valorii

bunurilor la acea dată și, implicit, o bază mai echitabilă pentru calculul sultei

datorate reclamantei.

9

temporalitate și de relevanță probatorie, omițând să motiveze convingător rațiunile

pentru care a considerat raportul ulterior mai veridic. Această omisiune afectează

caracterul complet și echitabil al examinării cauzei.

esențială dintre concluziile celor două rapoarte de evaluare, or, valoarea bunurilor

conform primului raport întocmit la data de 4 noiembrie 2020, era de 277 700 lei,

însă aceasta s-a redus esențial la 156 200 lei în cel de-al doilea raport din 6 aprilie

2021, într-un termen relativ scurt, de 5 luni. Din deciziile instanțelor nu reiese care

sunt factorii ce au determinat această scădere esențială, care sunt caracteristicele

bunurilor evaluate sau criteriile avute în vedere la stabilirea noii valori.

Codul de procedură civilă, care specifică că, pe lângă posibilitatea prezentării unui

raport de evaluare scris al specialistului, nu se exclude posibilitatea audierii

acestuia în ședința de judecată pentru a clarifica aspectele neclare.

de procedură civilă, care prevede că, pentru elucidarea unor aspecte din domeniul

științei, artei, tehnicii, meșteșugurilor artizanale și din alte domenii, apărute în

proces, care cer cunoștințe speciale, instanța dispune efectuarea unei expertize, la

cererea părții sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile prevăzute de lege,

din oficiu. Actele reviziei ori ale inspecțiilor departamentale, precum și raportul

scris al specialistului, nu pot înlocui raportul de expertiză și nici exclude necesitatea

efectuării expertizei în aceeași problemă.

unei contradicții esențiale și substanțiale a prețului bunurilor imobile supuse

partajului, stabilit în cele două rapoarte de evaluare, se dovedește a fi întemeiată.

efectueze o cercetare comparativă a celor două rapoarte de evaluare, să stabilească

care dintre ele reflectă mai exact valoarea reală a bunurilor succesorale în raport cu

momentul procesual relevant, și să își argumenteze în mod clar preferința

probatorie, în vederea asigurării unui proces echitabil și a unei hotărâri temeinic

motivate.

stabilirii cu exactitate a valorii reale a bunurilor succesorale și a determinării juste

a cotei-părți și a eventualei sulte datorate, printr-o examinare completă și

comparativă a rapoartelor de evaluare administrate în cauză. Instanța de apel va

trebui să clarifice neconcordanțele dintre rapoartele existente, să stabilească

relevanța și credibilitatea fiecăruia, precum și momentul temporal la care acestea

reflectă cel mai fidel valoarea bunurilor.

deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău și, reținând că erorile de

apreciere a circumstanțelor de fapt, nu pot fi corectate de instanța de recurs, deci,

se trimite cauza la rejudecare în instanța de apel pentru o soluționare completă și

temeinică în conformitate cu legislația aplicabilă.

10

iunie 2024, care modifică Legea nr. 76 cu privire la reorganizarea instanțelor

judecătorești din 21.04.2016 și prevede revizuirea hărții judiciare și reorganizarea

instanțelor judecătorești din Republica Moldova, astfel Judecătoria Orhei se

atribuie circumscripției Curții de Apel Nord, iar conform art. III alin. (12) din Legea

nr. 135/2024, cauza urmează a fi trimisă Curții de Apel Nord, pentru reexaminare

în urma casării.

de procedură civilă:

Admite recursul declarat de declarat Ciubotaru Tatiana.

Casează integral decizia din 30 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana

Ciubotaru împotriva Elenei Țurcan și Dianei Țurcan privind încetarea regimului

proprietății comune cu încasarea sultei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Nord.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

11

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2025-12-17
0,94
2ra-615/23 — partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie, compensarea cheltuielilor de judecată
Î N C H E I E R E cu privire la încetarea procedurii în recurs în baza cererii depuse de Vasilii Sternioala, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Sternioala împotriva lui Vasilii Sternioala cu privi
CSJ 2026-01-23
0,93
2ra-369/24 — incasarea drepturilor salariale, plata penalitatii de intarziere si a dobanzii de intirzire si compensarea cheltuielilor de judecata
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Eugenia Cemortan, reprezentată de avocatul Vitalie Ciuchitu, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Eugenia Cemortan împotriva Soc
CSJ 2025-08-13
0,93
2ra-1076/23 — partajul proprietatii comune in devalmasie
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ion Raducan, reprezentat de avocatul Pavel Tarlev, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Raducan împotriva Tatianei Raducan cu priv
CSJ 2023-12-13
0,93
2ra-337/23 — evacuarea din bunul imobil
Dosarul nr. 2ra-337/23 2-21000708-01-2ra-02032023 Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul central (V. Cupcea) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (A. Pahopol, V. Buhnaci, V. Mihaila) Î N C H E I E R E 13 decembrie 2023 mun. Chișinău
CSJ 2024-12-04
0,93
2ra-1130/23 — recunoasterea bunului proprietate comună pe cote părti, determinarea cotei părti în proprietatea comună în devălmăsie
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Nadejda Scovorodina, reprezentată de avocatul Ion Cîșlari, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda Scovorodina împotriva l
Sursă