2ra-1088/23 — incetarea regimului proprietatii comune cu incasarea sultei si compensarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incetarea regimului proprietatii comune cu incasarea sultei si compensarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- instanta de apl nu a expus in mod clar si motivat rationamentele privind admiterea sau respingerea probelor administrate, inclusiv nu a argumentat preferinta acordata anumitor mijloace de probe
2ra-1088/23 — incetarea regimului proprietatii comune cu incasarea sultei si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de Tatiana Ciubotaru
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana
Ciubotaru împotriva Elenei Țurcan și Dianei Țurcan privind încetarea regimului
proprietății comune cu încasarea sultei și compensarea cheltuielilor de judecată
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 30 martie 2023
(Dosarul nr. 2ra-1088/23
PIGD2-20159955-01-2ra-02082023 )
Instanța de apel nu a expus în mod clar și motivat raționamentele privind admiterea
sau respingerea probelor administrate, inclusiv nu a argumentat preferința acordată
anumitor mijloace de probă față de altele. Art. 130 din Codul de procedură civilă.
Solicitarea reclamantei de efectuare a expertizei în condițiile unei contradicții
esențiale a prețului bunurilor imobile supuse partajului, stabilit în cele două rapoarte
de evaluare, se dovedește a fi întemeiată.
Judecătoria Orhei, sediul Central, jud. S. Lazari
Curtea de Apel Chișinău, jud. I. Secrieru, M. Anton, V. Cotorobai
13 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
hg
u
â
Examinând în lipsa părților recursul depus de Tatiana Ciubotaru
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 17 decembrie 2020, Tatiana Ciubotaru, reprezentată de avocatul
Ion Grecu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Țurcan și Dianei
Țurcan privind încetarea regimului proprietății comune cu încasarea sultei și
compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că, după
decesul tatălui său Dumitru Țurcan, împreună cu pârâtele Elena Țurcan și Diana
Țurcan, au moștenit fiecare câte 1/3 cotă-parte ideală din averea succesorală,
formată din: casa de locuit din r-nul Rezina, s. Mateuți, str. Ștefan cel Mare, nr 18,
terenul de pământ cu modul de folosință „pentru construcții”, suprafața de 0,0398
ha și nr. cadastral XXXXX, situat în extravilanul XXXXX, terenul de pământ cu
modul de folosință „pentru construcții”, suprafața de 0,223 ha și nr. cadastral
XXXXX, situat în XXXXX, teren de pământ cu modul de folosință „agricol ”,
suprafața de 1,4929 ha și nr. cadastral XXXXX,, situat în extravilanul XXXXX.
Având în vedere că după decesul tatălui său, toate bunurile enunțate au rămas
în posesia și folosința pârâtelor, ea neavând acces la acestea, la 16 septembrie 2020,
în urma consultării diferitor surse privind prețul de piață a imobilelor moștenite, a
propus Elenei și Dianei Țurcan să-i fie compensată cota-parte ce-i aparține contra
sumei de 4500 de Euro.
Astfel, la 04 octombrie 2020, a primit un răspuns în scris de la pârâte, prin
care i-au comunicat că din suma solicitată în calitate de sultă, urmează a fi excluse
cheltuielile pentru tratamentul și funeraliile tatălui, fiind de acord să-i ofere în
calitate de sultă, suma de 1000 de Euro.
Deoarece divergențele între succesori, s-au redus la costul a 1/3 cotă-parte
din imobilul succesoral, în scopul soluționării amiabile a litigiului, le-a propus
pârâtelor să efectueze o evaluare pentru a stabili costul de piață a averii succesorale
și costul a 1/3 cotă-parte.
Așadar, reclamanta a relevat că conform raportului de evaluare nr. 60-XI-
2020, întocmit de către SC „IMOGRUP” SRL, valoarea de piață cumulativă a
proprietăților imobiliare succesorale constituie suma de 277700 de lei, respectiv
valoarea de piață a casei de locuit este de 164800 de lei, terenului-grădină cu
suprafața de 0,0398 ha și nr. cadastral XXXXX – 3400 de lei, terenului-grădină cu
nr. cadastral XXXXX - 19000 de lei și terenului agricol cu nr. cadastral XXXXX –
90000 de lei.
1
Astfel, reclamanta a susținut că, prin raportul de evaluare și-a reconfirmat
mărimea sultei solicitate, dar pârâtele i-au respins oferta.
De altfel, reclamanta a opinat că este în drept să pretindă mărimea sultei de
6000 de Euro, întrucât aceasta constituie 1/3 din valoarea tuturor bunurilor, adică
suma de 92566,66 de lei.
Având în vedere cele enunțate, Tatiana Ciubotaru, reprezentată de avocatul
Ion Grecu a solicitat încetarea proprietății comune pe cote-părți ideale între ea,
Elena Țurcan și Diana Țurcan, drepturile asupra căreia au apărut în temeiul
certificatelor de moștenitor legal nr. 6114, 6112 din 26 septembrie 2019,
nr.5805,5811 din 13 septembrie 2019 și nr.5807,5809 din 13 septembrie 2019,
asupra bunurilor imobile:
- imobilul amplasat în XXXXX, care este constituit din terenul cu modul de
folosință „pentru construcții” cu suprafața de 0,1181 ha și nr. cadastral XXXXX;
casa de locuit individuală cu suprafața de 80,2 m2, nr. cadastral XXXXX;
construcție accesorie cu suprafața de 21,2 m2, nr. cadastral XXXXX; construcție
accesorie cu suprafața de 12,8 m2, nr. cadastral XXXXX; construcție accesorie cu
suprafața de 24,3 m2, nr cadastral XXXXX; construcție accesorie cu suprafața de
26,8 m2, nr cadastral XXXXX; construcție accesorie cu suprafața de 23,6 m2, nr.
cadastral XXXXX;
- Terenul cu modul de folosință „pentru construcții” cu suprafața de 0,0398 ha
și nr. cadastral XXXXX, situat în extravilanul XXXXX;
- Terenul cu modul de folosința „grădină” cu suprafața de 0,223 ha și nr.
cadastral XXXXX, situat în XXXXX;
- Terenul cu modul de folosință „agricol” cu suprafața de 1,4929 ha și nr.
cadastral XXXXX, situat în extravilanul XXXXX, cu partajul proprietății comune
pe cote-părți, prin atribuirea în întregime a bunurilor imobile enumerate supra
coproprietarilor Elenei Țurcan și Dianei Țurcan, iar ei din contul acestora să-i fie
achitată o sultă în mărime de 92566 de lei în schimbul cotei-părți ideale ale sale
transmise celorlalți coproprietari în rezultatul partajului și efectuarea în Registrul
bunurilor imobile a rectificărilor, modificărilor sau radierilor necesare, după caz,
referitoare la dreptul de proprietate al Tatianei Ciubotaru, Elenei Țurcan și Dianei
Țurcan ce se deduc sau rezultă din dispozițiile hotărârii judecătorești, precum și
încasarea, în mod solidar, din contul pârâtelor în beneficiul său a cheltuielilor de
judecată suportate.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, s-a
admis parțial, cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Ciubotaru
împotriva Elenei Țurcan și Dianei Țurcan cu privire la încetarea regimului de
proprietate comună pe cote părți ideale, cu încasarea sultei și compensarea
cheltuielilor de judecată.
S-a respins acțiunea Tatianei Ciubotaru împotriva Elenei Țurcan și Dianei
Țurcan, în partea încasării sultei în cuantum de 92566 de lei.
2
S-a partajat averea comună pe cote părți, prin atribuirea în întregime a
bunurilor imobile în coproprietatea pârâtelor Elena Țurcan și Diana Țurcan,
formată din:
- terenul cu modul de folosință „pentru construcții”, suprafața de 0,1181 ha și
nr. cadastral XXXXX;
- casa de locuit individuală cu suprafața de 80,2 m2 și nr. cadastral XXXXX;
- construcție accesorie cu suprafața de 21,2m2 și nr. cadastral XXXXX;
- construcție accesorie cu suprafața de 12,8m2 și nr. cadastral XXXXX;
-construcție accesorie cu suprafața de 24,3 m2 și nr. cadastral XXXXX;
-construcție accesorie cu suprafața de 26,8 m2 și nr. cadastral XXXXX;
-construcție accesorie cu suprafața de 23,6 m2 și nr. cadastral XXXXX;
- terenul cu modul de folosință „pentru construcții”, suprafața de 0,0398 ha și
nr. cadastral XXXXX, amplasat în extravilanul XXXXX;
- terenul cu modul de folosință „pentru construcții”, suprafața de 0,223 ha și
nr. cadastral XXXXX, amplasat în XXXXX;
- terenul agricol cu suprafața de 1,4929 ha și nr. cadastral XXXXX, situat în
extravilanul XXXXX.
S-a încasat în mod solidar de la Elena Țurcan și Diana Țurcan în beneficiul
reclamantei Tatiana Ciubotaru, suma de 52066 de lei, ceea ce constituie 1/3 cotă
parte din bunurile succesorale, evaluate la suma de 156200 de lei.
S-a încasat în mod solidar de la Elena Țurcan și Diana Țurcan, în beneficiul
reclamantei Tatiana Ciubotaru, suma de 1551,98 de lei, cu titlu de taxă de stat,
proporțional părții admise din acțiune (f.d.246, Vol.I; f.d. 5-8, Vol.II).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 13 iulie 2022, Tatiana Ciubotaru a depus cerere de apel împotriva
hotărârii din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, prin care a solicitat
casarea parțială a hotărârii primei instanțe, în partea ce ține de încasarea în mod
solidar de la Elena Țurcan și Diana Țurcan în beneficiul reclamantei Tatiana
Ciubotaru, a sumei de 52066 de lei, ceea ce constituie 1/3 cotă parte din bunurile
succesorale, evaluate la suma de 156200 de lei și emiterea unei noi hotărâri, precum
și încasarea din contul intimatelor a tuturor cheltuielilor de judecată suportate la
examinarea prezentului litigiu (f.d.2-4, Vol.II).
La 09 februarie 2023, Tatiana Ciubotaru a depus apel motivat împotriva
hotărârii din 01 iulie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, solicitând casarea
parțială a hotărârii primei instanțe, în partea ce ține de încasarea în mod solidar de
la Elena Țurcan și Diana Țurcan în beneficiul reclamantei Tatiana Ciubotaru, a
sumei de 52066 de lei, ceea ce constituie 1/3 cotă parte din bunurile succesorale,
evaluate la suma de 156200 de lei și emiterea unei noi hotărâri în care soluția
referitoare la mărimea sultei să fie bazată pe rezultatele expertizei judiciare,
numirea căreia a fost respinsă în cadrul examinării cauzei în instanța de fond,
precum și încasarea din contul intimatelor, a tuturor cheltuielilor de judecată
suportate la examinarea prezentului litigiu (f.d.18-22, Vol. II).
3
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 30 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul
declarată de Tatiana Ciubotaru și s-a menținut hotărârea din 01 iulie 2022 a
Judecătoriei Orhei, sediul Central (f.d.49-59, Vol.II).
În motivarea deciziei, Curtea de Apel Chișinău coroborând dispozițiile art.
1562, 1571 ale Codului Civil (în redacția de până la 01 martie 2019), cu materialele
cauzei, a conchis asupra temeiniciei și legalității soluției primei instanțe privind
încasarea în mod solidar de la Elena Țurcan și Diana Țurcan în beneficiul Tatianei
Ciubotaru, a sumei de 52066 de lei, ceea ce constituie 1/3 cotă parte din bunurile
succesorale.
Or, potrivit Raportului de evaluare al Camerei de Comerț și Industrie nr.
0367158 din 06 aprilie 2021, întocmit mai aproape de data soluționării litigiului,
valoarea de piață a masei succesorale, este de 156200 de lei, valoarea casei de locuit
cu nr. cadastral XXXXX – 106000 de lei; terenului grădina cu nr. cadastral
XXXXX - 1200 de lei; terenului grădină cu nr. cadastral XXXXX - 6000 de lei;
terenului agricol cu nr. cadastral XXXXX - 43000 de lei, iar 1/3 din cotă constituie
suma de 52066 de lei, iar pârâtele/intimate sunt de acord de a compensa cota,
conform Raportului respectiv.
Astfel, Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind justă concluzia primei
instanțe precum că compensarea bănească în sumă de 52066 de lei, oferită
reclamantei/apelante este o despăgubire proporțională cu valoarea de piață a cotelor
moștenite ale pârâților și nu duce la încălcarea drepturilor și intereselor acesteia.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 11 iulie 2023, Tatiana Ciubotaru a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea
acesteia, restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel și încasarea din contul
intimatelor a tuturor cheltuielilor de judecată suportate la examinarea prezentei
cauze (f.d.68-72, Vol. II).
ARGUMENTELE RECURSULUI
În susținerea recursului, Tatiana Ciubotaru a invocat dezacordul cu decizia
instanței de apel pe care o consideră pasibilă de a fi casată în temeiul art.432 alin.
(2) lit. a), b) și c) și alin. (4) din Codul de procedură civilă. Or, examinând apelul
său, instanța de apel a încălcat și interpretat eronat normele de drept material, fapt
ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.
Mai mult, având, conform prevederilor art.373 din Codul de procedură
civilă, sarcina procesuală de a verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și
obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește
constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță, instanța
ierarhic inferioară a ignorat această cerință și s-a limitat doar la reiterarea tezelor
expuse în hotărârea instanței de fond, fără a le da o apreciere critică în raport cu
argumentele și motivele apelului.
4
Astfel, în decizia sa din 30 martie 2023, instanța de apel a motivat în esență
susținerea și menținerea hotărârii primei instanțe, prin faptul că este necesar și
corect de a face uz de probele prezentate cronologic mai aproape de examinarea
cauzei civile.
De altfel, în opinia recurentei, poziția primei instanță că în cazul în care la
prețul de piață a bunului imobil litigios se referă două concluzii ale specialistului,
care diferă esențial după costul evaluat, prioritate urmează a fi dată concluziei
prezentate cronologic mai aproape de perioada/data examinării cauzei/adoptării
soluției este neîntemeiată. Iar, instanța de apel a susținut soluția adoptată de prima
instanță, care nu are un suport legal. Ambele instanțe nici măcar nu au făcut
referință la norma care justifică acceptarea în calitate de probă prioritară, a unei
concluzii ale specialistului făcute pe marginea evaluării unui bun imobil aflat în
litigiu, la bază fiind pus faptul că datele acestei concluzii sunt cronologic plasate
mai aproape de data examinării litigiului.
Subsecvent, recurenta a notat că, deși instanța de apel ca argument al
susținerii soluției primei instanțe a invocat prevederile art.130 din Codul de
procedură civilă, constatând că aprecierea probelor a fost conformă cerințelor
acestei norme legale, la caz, în opinia sa, nu se atestă respectarea cerințelor
referitoare la nepărtinire și călăuza pe baza legii. Or, adoptarea soluției a avut loc
prin acordarea nejustificată a priorității unei probe prezentate de partea oponentă,
fără a se face referință la vreun temei legal pe care s-ar baza poziția dată.
În continuare, a indicat că, un motiv suplimentar de casare a deciziei recurate
este și faptul că la judecarea apelului nu au fost respectate prevederile art.373
alin.(5) din Codul de procedură civilă, or, instanța de apel s-a eschivat de a examina
motivele și argumentele părții apelante ce țin de necesitatea numirii în dosar a unei
expertize judiciare și respectiv le-a lăsat fără referință în decizia sa, astfel, adoptând
soluția fără a examina anumite circumstanțe importante pentru rezultatul final al
procesului. Iar, o astfel de încălcare ar putea să cadă sub incidența prevederilor
art.432 alin.(4) al Codului de procedură civilă, deoarece omisiunile primei instanțe
tolerate de instanța de apel au dus la aprecierea arbitrară a probelor de către instanța
judecătorească și ca rezultat la soluționarea greșită a cauzei.
Prin urmare, în opinia Tatianei Ciubotaru, în astfel de circumstanțe,
înlăturarea erorilor și încălcărilor admise la judecarea apelului, poate avea loc doar
prin casarea deciziei din 30 martie 2023 a Curții de apel Chișinău și trimiterea
cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 117 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Probe în cauze civile sînt elementele de fapt, dobîndite în modul prevăzut de lege, care
servesc la constatarea circumstanțelor ce justifică pretențiile și obiecțiile părților, precum și altor
circumstanțe importante pentru justa soluționare a cauzei.
5
În calitate de probe în cauze civile se admit elementele de fapt constatate din explicațiile
părților și ale altor persoane interesate în soluționarea cauzei, din depozițiile martorilor, din
înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, din concluziile experților.”
Art. 118 alin. (1), (3) și (5) din Codul de procedură civilă:
„Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al
pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.
Circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sînt determinate
definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor
participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi
aplicate.
Instanța judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părților și altor participanți
la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare și să dovedească faptele ce constituie obiectul
probațiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.”
Art. 122 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Circumstanțele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de
probațiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.”
Art. 130 din Codul de procedură civilă:
„Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul
și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără
aprecierea lor.
Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea
ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea
cauzei.
Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărîre
motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și
argumentarea preferinței unor probe față de altele.
Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și comparare cu
alte probe că datele pe care le conține corespund realității.”
Art. 148 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Pentru elucidarea unor aspecte din domeniul științei, artei, tehnicii, meșteșugurilor
artizanale și din alte domenii, apărute în proces, care cer cunoștințe speciale, instanța dispune
efectuarea unei expertize, la cererea părții sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile
prevăzute de lege, din oficiu. Actele reviziei ori ale inspecțiilor departamentale, precum și
raportul scris al specialistului, nu pot înlocui raportul de expertiză și nici exclude necesitatea
efectuării expertizei în aceeași problemă.”
6
Art. 230 din Codul de procedură civilă:
„La cercetarea înscrisurilor sau a probelor materiale, la audierea și vizionarea înregistrărilor
audio-video, la dispunerea unei expertize, la audierea martorilor, la adoptarea de măsuri privind
asigurarea probelor, precum și în probleme de drept litigios, instanța judecătorească, printr-o
încheiere, poate atrage, din oficiu sau la cererea oricărui participant la proces, specialiști în
domeniul respectiv pentru consultații, explicații și ajutor tehnic (la fotografieri, la elaborare de
planuri și scheme, la selectare de probe (modele) pentru expertiză, la evaluare de bunuri etc.).
Persoana citată în calitate de specialist este obligată să se prezinte în instanță, să răspundă
la întrebări, să dea în scris sau oral consultații și explicații, să-i acorde asistență tehnică, după
caz.
Specialistul dă în judecată explicații scrise sau orale, în funcție de cunoștințele profesionale
și de genul activității sale, fără a efectua investigații speciale.
Consultației și explicației scrise a specialistului li se dă citire în ședință de judecată. Ele se
anexează la dosar. Consultația și explicația verbală a specialistului se înregistrează audio și, după
caz, video, fapt care se consemnează în procesul-verbal al ședinței.
Pentru clarificarea și completarea consultației, specialistului i se pot adresa întrebări. Prima
care adresează întrebări este persoana la a cărei cerere specialistul este antrenat în proces, precum
și reprezentantul ei, urmează ceilalți participanți la proces și reprezentanții lor. Dacă specialistul
a fost antrenat în proces din oficiul instanței, primii care îi adresează întrebări sînt reclamantul și
reprezentantul lui. Judecătorii au dreptul să adreseze întrebări specialistului în orice moment al
audierii lui.”
Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă
sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel
introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia
vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară
ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a
fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.”
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă:
„Instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral
decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă
eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”
7
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, prevăzut la art. 434, alin.
(1) din Codul de procedură civilă instanța de recurs reține, că decizia Curții de Apel
Chișinău a fost pronunțată la 30 martie 2023 și expediată participanților la proces,
prin e-mail, la 26 mai 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică
anexat la dosar (f.d.61, Vol.II). În aceste circumstanțe, recursul declarat de Tatiana
Ciubotaru la 11 iulie 2023, se consideră în termen.
Cu referire la fondul cauzei, completul de judecată constată că Ciubotaru
Tatiana și Țurcan Elena și Țurcan Diana, sânt moștenitorii defunctului Țurcan
Dumitru. După decesul acestuia, masa succesorală a rămas compusă din: casa de
locuit din XXXXX, terenul de pământ cu modul de folosință „grădină”, cu
suprafața de 0,0398 ha, cu numărul cadastral XXXXX, situat în extravilanul
XXXXX, terenul de pământ cu modul de folosință „grădină”, cu suprafața de 0,223
ha, cu numărul cadastral XXXXX situat în XXXXX, teren de pământ cu modul de
folosință „agricol”, cu suprafața de 1,4929 ha cu numărul cadastral XXXXX, situat
în extravilanul XXXXX.
La 26 septembrie 2019, pe numele Ciubotaru Tatianei a fost eliberat
certificatul de moștenitor legal, care confirmă calitatea acesteia de moștenitor al
defunctului Țurcan Dumitru, cu o cota-parte ideală de 1/3 (f. d. 112-13).
Conform certificatului eliberat de organul cadastral se confirmă că Ciubotaru
Tatiana, Diana Țurcan și Țurcan Elena dețin câte 1/3 cotă parte-ideală din bunurile
succesorale (f. d. 72).
Potrivit Raportului de Evaluare Nr. 60(PF)-XI-2020, întocmit de către SRL
„Imogrup” la data de 4 noiembrie 2020, valoarea totală de piață a masei
succesorale a fost estimată la 277 700,00 lei (f. d. 17), dintre care casa de locuit cu
nr. cadastral XXXXX -164 800 lei; teren grădina cu nr. cadastral XXXXX -3 400
lei; teren grădină cu nr. cadastral XXXXX -19 100 lei; teren agricol cu nr. cadastral
XXXXX -90 400 lei ( f. d. 14-56 vol. I). Prin urmare, valoarea cotei de 1/3 deținută
de fiecare moștenitor este de 92 566 lei.
Astfel, în cererea de chemare în judecată Ciubotaru Tatiana a solicitat
încetarea regimului de proprietate comună pe cote-părți ideale asupra bunurilor
succesorale indicate mai sus și efectuarea partajului acestora prin atribuirea întregii
mase succesorale în proprietatea coproprietarilor Țurcan Elena și Țurcan Diana, cu
obligarea acestora la plata unei sulte în cuantum de 92 566 lei, corespunzătoare
cotei sale de 1/3, precum și compensarea cheltuielilor de judecată suportate.
Ulterior, la dosar a fost prezentat un alt Raport de evaluare, întocmit de
Camera de Comerț și Industrie nr. 0367158 din 6 aprilie 2021, potrivit căruia
valoarea totală de piață a masei succesorale, constituie 156 200, 00 lei, după cum
urmează: valoarea casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX - 106000,00 lei;
teren grădina cu nr. cadastral XXXXX - 1200 lei; teren grădină cu nr. cadastral
XXXXX - 6000 lei; teren agricol cu nr. cadastral XXXXX - 43 000 lei. În baza
acestei evaluări, valoarea cotei de 1/3 este de 52 066 lei (f.d. 135 vol. I).
8
Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Central din 01 iulie 2022, a fost
admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ciubotaru Tatiana către
Țurcan Elena și Țurcan Diana, dispunând: încetarea regimului de coproprietate pe
cote-părți ideale; atribuirea bunurilor succesorale în proprietatea Țurcan Elena și
Țurcan Diana; obligarea acestora la plata către reclamantă a unei sulte în sumă de
52 066 lei, corespunzătoare cotei de 1/3 din masa succesorală evaluată la 156 200
lei; compensarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 1 551,98 lei
În calea de atac a apelului, apelanta Ciubotaru Tatiana și-a exprimat
dezacordul cu hotărârea primei instanțe în ceea ce privește cuantumul sultei,
susținând că aceasta trebuia determinată în baza unei expertize judiciare care a fost
nejustificat respinsă în prima instanță. În consecință, apelanta a solicitat
modificarea hotărârii și stabilirea sultei potrivit unei evaluări judiciare obiective.
Curtea de Apel Chișinău a respins apelul și a menținut soluția primei
instanțe, reținând că hotărârea este legală și întemeiată.
Examinând recursul declarat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel
prin decizia emisă a realizat o apreciere superficială și incompletă a circumstanțelor
de fapt și de drept reținute în cauză. Or, contrar prevederilor art. 130 alin. (4) Cod
de procedură civilă, instanța de apel nu a expus în mod clar și motivat
raționamentele privind admiterea sau respingerea probelor administrate, inclusiv
nu a argumentat preferința acordată anumitor mijloace de probă față de altele.
Potrivit dispozițiilor legale menționate, instanța este obligată să indice
motivele pentru care unele probe sunt considerate concludente și pertinente, iar
altele sunt înlăturate. Lipsa unei asemenea motivări echivalează cu o încălcare a
dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 §1 din Convenția Europeană a
Drepturilor Omului, astfel cum a fost interpretat constant în jurisprudența Curții
Europene.
Instanțele au obligația pozitivă de a examina în mod efectiv și real
argumentele esențiale ale părților și de a oferi un răspuns motivat acestora. Simpla
enumerare a probelor, fără o evaluare analitică a conținutului și relevanței lor, nu
satisface exigențele unui proces echitabil.
În acest context, completul de judecată reține că instanța de apel nu a motivat
suficient preferința acordată Raportului de evaluare întocmit la 6 aprilie 2021 de
Camera de Comerț și Industrie în detrimentul Raportului de evaluare din 4
noiembrie 2020, elaborat de SRL „Imogrup”.
Or, conform principiilor generale ale dreptului civil și procesual civil,
valoarea bunurilor succesorale trebuie determinată prin raportare la momentul
deschiderii succesiunii sau, după caz, la data introducerii acțiunii privind partajul,
atunci când se urmărește stabilirea valorii reale a cotei-părți ce urmează a fi
compensată în bani. Prin urmare, raportul de evaluare întocmit mai aproape de
momentul inițierii procedurii judiciare ar oferi o imagine mai fidelă a valorii
bunurilor la acea dată și, implicit, o bază mai echitabilă pentru calculul sultei
datorate reclamantei.
9
Instanța de apel nu a justificat de ce a ignorat aceste elemente de
temporalitate și de relevanță probatorie, omițând să motiveze convingător rațiunile
pentru care a considerat raportul ulterior mai veridic. Această omisiune afectează
caracterul complet și echitabil al examinării cauzei.
Mai mult, instanțele nu au dat apreciere situației legale generată de diferență
esențială dintre concluziile celor două rapoarte de evaluare, or, valoarea bunurilor
conform primului raport întocmit la data de 4 noiembrie 2020, era de 277 700 lei,
însă aceasta s-a redus esențial la 156 200 lei în cel de-al doilea raport din 6 aprilie
2021, într-un termen relativ scurt, de 5 luni. Din deciziile instanțelor nu reiese care
sunt factorii ce au determinat această scădere esențială, care sunt caracteristicele
bunurilor evaluate sau criteriile avute în vedere la stabilirea noii valori.
În context, instanța de recurs atrage atenția asupra prevederilor art. 230 din
Codul de procedură civilă, care specifică că, pe lângă posibilitatea prezentării unui
raport de evaluare scris al specialistului, nu se exclude posibilitatea audierii
acestuia în ședința de judecată pentru a clarifica aspectele neclare.
Totodată, instanța de recurs remarcă prevederile art. 148 alin. (1) din Codul
de procedură civilă, care prevede că, pentru elucidarea unor aspecte din domeniul
științei, artei, tehnicii, meșteșugurilor artizanale și din alte domenii, apărute în
proces, care cer cunoștințe speciale, instanța dispune efectuarea unei expertize, la
cererea părții sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile prevăzute de lege,
din oficiu. Actele reviziei ori ale inspecțiilor departamentale, precum și raportul
scris al specialistului, nu pot înlocui raportul de expertiză și nici exclude necesitatea
efectuării expertizei în aceeași problemă.
Prin urmare, solicitarea reclamantei de efectuare a expertizei în condițiile
unei contradicții esențiale și substanțiale a prețului bunurilor imobile supuse
partajului, stabilit în cele două rapoarte de evaluare, se dovedește a fi întemeiată.
Astfel, completul de judecată consideră că instanța de apel trebuia să
efectueze o cercetare comparativă a celor două rapoarte de evaluare, să stabilească
care dintre ele reflectă mai exact valoarea reală a bunurilor succesorale în raport cu
momentul procesual relevant, și să își argumenteze în mod clar preferința
probatorie, în vederea asigurării unui proces echitabil și a unei hotărâri temeinic
motivate.
În asemenea circumstanțe, este necesară rejudecarea cauzei în vederea
stabilirii cu exactitate a valorii reale a bunurilor succesorale și a determinării juste
a cotei-părți și a eventualei sulte datorate, printr-o examinare completă și
comparativă a rapoartelor de evaluare administrate în cauză. Instanța de apel va
trebui să clarifice neconcordanțele dintre rapoartele existente, să stabilească
relevanța și credibilitatea fiecăruia, precum și momentul temporal la care acestea
reflectă cel mai fidel valoarea bunurilor.
Drept urmare, Curtea Supremă de Justiție consideră necesară casarea
deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău și, reținând că erorile de
apreciere a circumstanțelor de fapt, nu pot fi corectate de instanța de recurs, deci,
se trimite cauza la rejudecare în instanța de apel pentru o soluționare completă și
temeinică în conformitate cu legislația aplicabilă.
10
Începând cu 27 decembrie 2024, a intrat în vigoare Legea nr. 135 din 13
iunie 2024, care modifică Legea nr. 76 cu privire la reorganizarea instanțelor
judecătorești din 21.04.2016 și prevede revizuirea hărții judiciare și reorganizarea
instanțelor judecătorești din Republica Moldova, astfel Judecătoria Orhei se
atribuie circumscripției Curții de Apel Nord, iar conform art. III alin. (12) din Legea
nr. 135/2024, cauza urmează a fi trimisă Curții de Apel Nord, pentru reexaminare
în urma casării.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul
de procedură civilă:
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de declarat Ciubotaru Tatiana.
Casează integral decizia din 30 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana
Ciubotaru împotriva Elenei Țurcan și Dianei Țurcan privind încetarea regimului
proprietății comune cu încasarea sultei și compensarea cheltuielilor de judecată.
Trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Nord.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
11