2ra-284/25 — repararea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material
- Temei legal
- Neelucidarea legaturii de cauzalitate dintre inactiune si prejudiciu
2ra-284/25 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului
în cauza civilă
Ciutac Afanasi împotriva ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”,
intervenient accesoriu Consiliul municipal Chișinău
(repararea prejudiciului material)
împotriva deciziei din 13 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-284/25
NR. PIGD 2-23177117-01-2ra-19052025)
Neelucidarea legăturii de cauzalitate dintre inacțiune și prejudiciu.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. M. Popescu)
Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, A. Malîi, N. Mămăligă)
17 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de avocata Olesea Negru, în
interesele lui Afanasi Ciutac,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 11 decembrie 2023, avocata Olesea Negru, în interesele lui Afanasi
Ciutac a depus o cerere de chemare în judecată împotriva ÎM „Asociația de
Gospodărire a Spațiilor Verzi”, intervenient accesoriu Consiliul municipal
Chișinău prin care a solicitat repararea prejudiciului material în mărime de 90 009,
96 lei.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, la 29 august 2023
automobilul „Renault Megane Scenic”, cu nr. de înmatriculare *****, proprietatea
lui Afanasi Ciutac, parcat pe str. Grigore Vieru 29 din mun. Chișinău, a fost
deteriorat prin căderea ramurilor unui arbore. În urma cercetării la fața locului s-a
constatat că ramurile arborelui de specie paltin argintiu au căzut din cauza
putrezirii măduvei lemnului, arborele aflându-se într-o stare nesatisfăcătoare și
prezentând pericol pentru populație și bunuri, situație determinată de neglijența ÎM
„Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”.
Concluzia specialistului a recomandat defrișarea arborelui, fapt ce
demonstrează că acesta nu a fost inspectat o perioadă îndelungată și nu au fost
întreprinse măsurile necesare de către pârât. Actul de examinare fitosanitară nr.
426 din 25.10.2023, întocmit de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, a
confirmat starea deplorabilă a arborelui și a stabilit că putrezirea internă a cauzat
ruperea ramurilor.
Potrivit actului de examinare a mijlocului de transport, automobilul a suferit
deteriorări majore, iar raportul auto-merceologic arată că valoarea reparației
constituie 79% din valoarea de piață, fiind astfel nerentabilă; prejudiciul total este
de 90 009,96 lei.
Reclamantul subliniază că, potrivit pct. 5 din Statutul ÎM „Asociația de
Gospodărire a Spațiilor Verzi”, întreprinderea are ca obiect întreținerea spațiilor
verzi, inclusiv curățarea și defrișarea arborilor avariați sau bolnavi. Conform pct.
16 din același statut, întreprinderea răspunde pentru obligațiile sale cu întreg
patrimoniul, fondatorul nefiind responsabil pentru acestea.
1
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 28 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
s-a admis acțiunea. S-a încasat din contul ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor
Verzi” în beneficiul lui Ciutac Afanasi suma de 90 009,96 lei și cheltuielile de
judecată în sumă de 2 701 lei suportate pentru achitarea taxei de stat și 4000 lei
pentru asistența juridică.
În motivarea hotărârii, prima instanță a reținut că atragerea răspunderii
delictuale presupune existența cumulativă a prejudiciului, faptei ilicite, legăturii
cauzale dintre faptă și prejudiciu și vinovăției. Potrivit art. 2022 alin. (1) Cod civil,
o persoană cauzează prejudiciu atunci când acesta este consecința faptei sale sau a
unui izvor de pericol pentru care răspunde conform legii. În cauză, deteriorarea
automobilului „Renault Megane Scenic”, *****, reprezintă o consecință directă a
neintervenirii ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” pentru defrișarea
arborelui degradat, existând astfel legătură cauzală între inacțiunea pârâtului și
prejudiciul suferit de proprietar (fapta ilicită).
Cu privire la vinovăție, instanța a subliniat că, în raport cu art. 2006 alin.
(4) Cod civil, autoritatea avea obligația de a demonstra că a acționat cu diligență
rezonabilă, sarcina probei revenindu-i acesteia. Pârâtul nu a dovedit că a întreprins
măsuri corespunzătoare și la timp pentru defrișarea copacului situat pe str. Grigore
Vieru 29, ale cărui ramuri au produs daune automobilului. Prin urmare, instanța a
constatat îndeplinirea tuturor elementelor răspunderii delictuale și lipsa oricăror
cauze exoneratoare.
Referitor la repararea prejudiciului, art. 2025 alin. (1) Cod civil prevede că
restituirea se face în natură, iar dacă aceasta nu este posibilă sau nu este utilă pentru
persoana vătămată, prin plata unei despăgubiri bănești. Reclamantul a solicitat 90
009,96 lei cu titlu de prejudiciu material, sumă justificată prin raportul de evaluare
nr. 2806/09A din 12.09.2023. Examinând raportul, instanța a apreciat că suma
pretinsă corespunde valorii medii de piață a unui vehicul similar, întrucât costul
reparației (79% din valoarea de piață) face restabilirea economic nerentabilă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 6 martie 2024, ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” a
declarat apel împotriva hotărârii din 28 februarie 2024, solicitând casarea acesteia,
rejudecarea cauzei în fond și adoptarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie
respinsă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 13 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
cererea de apel. S-a casat hotărârea din 28 februarie 2024, și se adoptă o nouă
2
hotărâre prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată
înaintată de Ciutac Afanasi.
În motivarea deciziei, instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate
pretențiile reclamantului cu privire la repararea prejudiciului material cauzat,
deoarece, nu a fost prezentată nici o probă întru confirmarea faptului, că arborele
din care, la 29 august 2023, în mun. Chișinău str. Grigore Vieru, 29, s-a rupt o
creangă, și care a căzut peste automobilul reclamantului, era bolnav, uscat sau
avariat. Or, Ciutac Afanasi nu a prezentat probe care ar demonstra necesitatea
intervenirii ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, cu acțiuni, până la
data menționată, în vederea curățirii sau defrișări respectivului arbore. Conform
constatărilor din actul nr. 426 din 25 octombrie 2023, întocmit de către
reprezentanții Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, deși s-a stabilit că
ramurile au căzut din cauza putrezirii măduvei lemnului, la momentul examinării
arborele fiind în stare sanitară nesatisfăcătoare și prezenta pericol pentru populație
și bunuri materiale, recomandându-se defrișarea acestuia, acest fapt nu dovedește
vinovăția pârâtei.
Instanța de apel remarcat că ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor
Verzi” are obligația de a îngriji arborii bolnavi, însă la caz nu s-a constatat că
arborele de la care s-a rupt o creangă era bolnav și necesita îngrijire, or au existat
cereri din partea unor locatari de defrișare a copacului sau curățirea acestuia.
La fel, instanța de apel nu a reținut ca probă întru confirmarea mărimii
prejudiciului cauzat lui Ciutac Afanasi, nici raportul de evaluare a pagubei nr.
2806/09 A din 18 septembrie 2023, întocmit de SRL „Expert Auto Plus” și expertul
Ciobanu Adrian (f.d 35-48), or, acesta fiind realizat în afara procesului de judecată,
nu corespunde prevederilor Legii cu privire la expertiza judiciară și expertul
judiciar, și rigorilor stabilite de Codul de procedură civilă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 19 mai 2025, avocata Olesea Negru, în interesele lui Afanasi Ciutac, a
depus o cerere de recurs prin care a solicitat casarea deciziei Curții de Apel
Chișinău din 13 noiembrie 2024 și menținerea hotărârii din 28 februarie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
În motivarea cererii de recurs a susținut că instanța de apel nu a examinat în
deplină măsură circumstanțele cauzei, iar decizia a fost emisă fără a se ține cont de
materialele prezentate și de prevederile legii, guvernate de suportul probatoriu și
de cerințele înaintate prin acțiune și prin cererea de apel. Decizia instanței de apel
este neîntemeiată, instanța admițând o interpretare eronată a legii și ezitând să
aplice legea incidentă. Argumentele soluției nu sunt coroborate cu situația de fapt
și cu prevederile legale care reglementează asemenea categorii de litigii.
3
De asemenea, recurentul a criticat susținerile instanței de apel potrivit
cărora nu a fost prezentată nicio probă care să confirme faptul că arborele din care,
la 29 august 2023, în mun. Chișinău, str. Grigore Vieru 29, s-a rupt o creangă ce a
căzut peste automobilul reclamantului, era bolnav, uscat sau avariat, or actul nr.
426 din 25 octombrie 2023 susține contrariul. În drept, a făcut trimitere la
prevederile art. 432 alin. (1) lit. a), b) și e) Cod de procedură civilă.
La 20 iunie 2025, ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” a depus
o referință la cererea de recurs, prin care a solicitat declararea recursului ca
inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 429 din Codul de procedură civilă:
„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de
instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: f) să admită recursul, să caseze
decizia instanței de apel și să mențină hotărîrea primei instanțe.”
Art. 1998 alin. (1) din Codul civil:
„(1) Cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare
prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin
acțiune sau omisiune”.
Art. 2006 alin. (4) din Codul civil:
„(4) În cazul în care o autoritate publică are o obligație impusă de un act adoptat în
scopul protecției contra riscului de producere a unui anumit fel de prejudiciu, ea răspunde
pentru prejudiciul de acest fel cauzat sau nepreîntîmpinat prin neexecutarea obligației, cu
excepția cazului cînd autoritatea publică demonstrează că a dat dovadă de diligență
rezonabilă în executarea obligației”.
4
Pct. 17 din Regulamentul privind delimitarea, gestionarea și protejarea
spațiilor verzi din municipiul Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului municipal
Chișinău nr. 6/10 din 18 iulie 2017:
„Administrarea spațiilor verzi, indicate în anexa nr. 1 a prezentului regulament, este
exercitată de ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”.
Articolul 10 lit. j) și m) din Legea nr. 551 din 23 septembrie 1999 cu privire
la spațiile verzi ale localităților, urbane și rurale:
„Autoritățile administrației publice locale respectă tehnologiile corespunzătoare la
executarea lucrărilor de creare și întreținere a spațiilor verzi și asigură starea fitosanitară
cuvenită a spațiilor verzi, indiferent de apartenența acestora, organizând acțiunile
necesare pentru depistarea, prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor”.
Art. 17 lit. d) din Legea nr. 551 din 23 septembrie 1999 cu privire la spațiile
verzi ale localităților, urbane și rurale:
Administrarea și gospodărirea spațiilor verzi trebuie să asigure elaborarea și aplicarea
unui complex de măsuri privind aducerea și menținerea spațiilor verzi în starea
corespunzătoare funcțiilor lor.
Art. 18 alin. (1) din Legea nr. 551 din 23 septembrie 1999 cu privire la
spațiile verzi ale localităților, urbane și rurale:
„(1) Administrarea spațiilor verzi proprietate publică este exercitată de către
autoritățile administrației publice locale și alte organe împuternicite în acest scop”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică la 13 noiembrie 2024 (f.d. 168).
Totodată, la 12 aprilie 2025, în adresa participanților la proces a fost
expediată decizia motivată a Curții de Apel Centru din 13 noiembrie 2024 (f.d.
178).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul declarat la 19 mai 2025 de către avocata Olesea Negru, în interesele lui
Afanasi Ciutac, a fost declarat în termenul stabilit de art. 434 din Codul de
procedură civilă.
Examinând argumentele recursului în raport cu prevederile legale și
materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul pasibil de admitere, cu casarea deciziei instanței de apel și
menținută hotărârea primei instanțe, reieșind din următoarele considerente.
În prezenta cauză, instanța de recurs este chemată să determine dacă
acțiunile ori inacțiunile ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” întrunesc
elementele necesare angajării răspunderii civile delictuale.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, pentru
apariția răspunderii delictuale este necesar un fapt juridic. Acest rol îl îndeplinește
5
temeiul răspunderii delictuale. Temeiul răspunderii delictuale este componența
delictului civil, care constituie o totalitate de elemente esențiale formulate de
legiuitor ca necesare și suficiente pentru angajarea răspunderii delictuale.
Componența delictului civil include următoarele elemente (condiții): prejudiciul,
fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și vinovăția. Acestea sunt
condițiile generale necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale. Lipsa unei
condiții, potrivit regulii generale, exclude răspunderea delictuală, cu excepția
cazurilor expres prevăzute de lege când răspunderea delictuală se poate angaja și
în lipsa unor condiții.
Instanța de recurs reține că, pentru antrenarea răspunderii delictuale este
necesar ca între fapta ilicită și prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul cauzal
este și condiția în funcție de care se determină mărimea despăgubirii. Se repară
numai prejudiciul care este consecința directă a faptei ilicite. Pentru angajarea
răspunderii delictuale este necesară, potrivit regulii generale, vinovăția autorului
faptei ilicite. În materia răspunderii delictuale forma și gradul vinovăției autorului
faptei ilicite nu prezintă importanță pentru determinarea cuantumului despăgubirii,
fiind aplicabil principiul reparării integrale a daunei.
Prima instanță a reținut în mod întemeiat temeinicia cererii de chemare în
judecată. Analizând probele administrate în dosar, mai exact: procesul-verbal de
cercetare la fața locului, încheierea agentului constatator din 06.09.2023, precum
și foto-tabelul anexat, instanța a constatat că pagubele produse autovehiculului
„Renault Megane Scenic” reprezintă consecința directă a neintervenției
întreprinderii municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, care nu a
procedat la defrișarea copacului deteriorat. Astfel, prejudiciul suferit de Afanasi
Ciutac, în calitate de proprietar al bunului, se află în legătură cauzală directă cu
neîndeplinirea obligațiilor legale de către pârât (faptă ilicită). Această concluzie
este susținută de actul nr. 426 din 25.10.2023, întocmit de reprezentanții
Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, potrivit căruia arborele examinat
(situat în mun. Bălți, str. Grigore Vieru 29) avea aproximativ 40–45 de ani,
prezenta putregai coroziv și o stare sanitară nesatisfăcătoare, constituind pericol
pentru populație și bunuri. Specialistii au stabilit că ramurile au căzut din cauza
putrezirii măduvei lemnului și au recomandat defrișarea arborelui.
Curtea Supremă de Justiție constată că instanța de apel prin decizia emisă a
realizat o apreciere superficială și incompletă a circumstanțelor de fapt și de drept
reținute în cauză. Or, contrar prevederilor art. 130 alin. (4) Cod de procedură civilă,
instanța de apel nu a expus în mod clar și motivat raționamentele privind admiterea
sau respingerea probelor administrate, inclusiv nu a argumentat preferința acordată
anumitor mijloace de probă față de altele. Potrivit dispozițiilor legale menționate,
instanța este obligată să indice motivele pentru care unele probe sunt considerate
concludente și pertinente, iar altele sunt înlăturate. Lipsa unei asemenea motivări
6
echivalează cu o încălcare a dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 §1
din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel cum a fost interpretat
constant în jurisprudența Curții Europene. Instanțele au obligația pozitivă de a
examina în mod efectiv și real argumentele esențiale ale părților și de a oferi un
răspuns motivat acestora. Simpla enumerare a probelor, fără o evaluare analitică a
conținutului și relevanței lor, nu satisface exigențele unui proces echitabil (decizia
nr. 2ra-1088/23, §44-46).
Completul reține că interpretarea legii realizată de instanța de apel
contravine jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, întrunind astfel
temeiul de recurs prevăzut de art. 432 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă. În
mod constant, Curtea Supremă de Justiție a statuat că, în cazul în care o autoritate
publică are o obligație impusă de un act adoptat în scopul protecției contra riscului
de producere a unui anumit fel de prejudiciu, ea răspunde pentru prejudiciul de
acest fel cauzat sau nepreîntîmpinat prin neexecutarea obligației. Astfel, în
deciziile CSJ nr. 2rac-105/19 din 3 aprilie 2029, 2ra-1438/19 din 14 august 2019,
Curtea a reținut, în esență, că angajarea răspunderii pentru prejudiciul cauzat de o
autoritate publică presupune îndeplinirea cumulativă a condițiilor generale ale
răspunderii delictuale, constatând totodată că aceste condiții erau întrunite în speță.
Mai mult, instanța de apel a reținut în mod nejustificat că raportul de
evaluare a pagubei nr. 2806/09 A din 18 septembrie 2023, întocmit de SRL „Expert
Auto Plus” și expertul Ciobanu Adrian (f.d. 35–48), nu poate constitui probă
pentru stabilirea întinderii prejudiciului cauzat lui Ciutac Afanasi, pe motiv că
acesta ar fi fost efectuat în afara procesului de judecată și nu ar corespunde
prevederilor Legii cu privire la expertiza judiciară și expertul judiciar, precum și
rigorilor Codului de procedură civilă. Această concluzie este eronată, întrucât la
dosar au fost anexate certificatul de înregistrare și extrasul din Registrul de Stat al
persoanelor juridice din 08.08.2018 (f.d. 124), precum și certificatul de acreditare
eliberat dlui Ciobanu Adrian la 25.09.2021, valabil până la 25.09.2024 (f.d. 125),
acte care confirmă competența acestuia de a efectua expertize și evaluări ale
mijloacelor de transport. Prin urmare, raportul de evaluare extrajudiciară
reprezintă o probă în stabilirea întinderii prejudiciului, fiind în mod nejustificat
calificat ca inadmisibil de instanța de apel.
Instanța de recurs reține că, deteriorarea automobilului „Renault Megane
Scenic”, *****, reprezintă o consecință directă a neintervenirii ÎM „Asociația de
Gospodărire a Spațiilor Verzi” în vederea defrișării arborelui degradat, ceea ce
demonstrează existența raportului de cauzalitate dintre inacțiunea pârâtului (fapta
ilicită) și prejudiciul suportat de proprietar. În aceste circumstanțe, constatările
instanței de apel sunt contrare jurisprudenței constante a Curții Supreme de Justiție
privind angajarea răspunderii pentru prejudiciile cauzate de autoritățile publice,
7
motiv pentru care se impune admiterea recursului în temeiul art. 432 alin. (1) lit.
a) CPC.
Prin urmare, având în vedere că hotărârea primei instanțe este legală și
temeinică, iar decizia instanței de apel a fost pronunțată cu aplicarea eronată a
normelor de drept material, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține caracterul întemeiat al recursului declarat de avocata Olesea Negru, în
interesele lui Afanasi Ciutac. În consecință, recursul urmează a fi admis, decizia
din 13 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău – casată, iar hotărârea din 28
februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani – menținută.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1)
lit. f) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de avocata Olesea Negru, în interesele lui Afanasi
Ciutac.
Casează decizia Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2024, în cauza civilă
Ciutac Afanasi împotriva ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”,
intervenient accesoriu Consiliul municipal Chișinău privind repararea
prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată, și menține
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 28 februarie 2024.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
8