2ra-1171/18 — repararea prejudiciului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1171/18 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
dosarul nr. 2ra-1171/18
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru
Judecător: C. Roșca
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov
Î N C H E I E R E
20 iunie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Nina Vascan
Tamara Chișca-Doneva
examinând admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea Municipală
,,Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verziʼʼ,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Cemîrtan
Ghenadie împotriva Întreprinderii Municipale ,,Asociația de Gospodărie a Spațiilor
Verziʼʼ cu privire la repararea prejudiciului material,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2018, prin care a
fost respins apelul declarat de Întreprinderea Municipală ,,Asociația de Gospodărie
a Spațiilor Verziʼʼ și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din
12 iulie 2017,
c o n s t a t ă :
La 27 octombrie 2016 Cemîrtan Ghenadie a depus cerere de chemare în
judecată împotriva ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” cu privire la
repararea prejudiciului material.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 14 iunie 2016, aproximativ
pe la ora 14:20, fiind la volanul automobilului de model Renault Laguna, cu n/î
XXXX și deplasându-se pe str. Columna, mun. Chișinău, din direcția str. Tighina
spre str. Ismail, a oprit la culoarea roșie a semaforului de la intersecția str. Columna
și str. Ismail.
A menționat că staționând, peste automobilul său a căzut un arbore plantat pe
spațiul verde din partea dreaptă a carosabilului, în rezultatul căruia automobilul a
fost deteriorat, iar lui i-a fost cauzată o traumă psihologică.
A susținut că la fața locului a fost chemat serviciul 902, care a documentat
acest caz și, ulterior, a emis o încheiere, prin care cazul dat nu a fost calificat ca un
accident de circulație, deoarece în acțiunile sale nu există componență de
contravenție și din acest motiv a fost considerat ca un caz nefast.
1
A mai afirmat că pentru stabilirea costului reparației automobilului, la 20 iunie
2016, s-a adresat cu o cerere la Centrul național de expertize judiciare de pe lângă
Ministerul Justiției al RM.
Prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 844 din 15 iulie 2016,
întocmit de către Centrul național de expertize judiciare de pe lângă Ministerul
Justiției al RM a fost stabilit costul reparației (cu includerea uzurii pieselor de
schimb), cauzat posesorului automobilului de model Renault Laguna, cu n/î XXXX,
în rezultatul deteriorării la 14 iunie 2016, conform devizului de reparație, constituie
61 234 de lei.
Reclamantul a relevat că pentru întocmirea raportului de constatare tehnico-
științifică enunțat a achitat suma de 1 004 lei.
A invocat că la 19 iulie 2016, s-a adresat la ÎM „Asociația de Gospodărire a
Spațiilor Verzi” cu o cerere, prin care a solicitat recuperarea prejudiciului cauzat, iar
la 28 iulie 2016, a primit răspuns, prin care ultima i-a comunicat că la 14 iunie 2016,
conform informației Serviciului Hidrometeorologic de Stat, a fost emis cod galben
de precipitații și conform art. 318 Cod civil, riscul pieirii sau deteriorării fortuite a
bunului îl suportă proprietarul dacă legea sau contractul nu prevede altfel.
A evidențiat că anume căderea subită a copacului s-a produs ca rezultat al
neluării de măsuri pentru protecția zonelor verzi aflate în administrare și atitudinea
neglijentă față de ele a ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”.
A solicitat încasarea de la ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” a
sumei de 61 234 de lei, cu titlu de prejudiciu material, a cheltuielilor pentru
examinarea fitosanitară la fața locului în sumă de 441 de lei, a cheltuielilor pentru
întocmirea raportului de constatare tehnico-științifică în sumă de 1 004 lei, a
cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei și a taxei de stat în sumă de
1 838 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 iulie 2017, acțiunea
a fost admisă parțial. S-a încasat din contul ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor
Verzi” în beneficiul lui Cemîrtan Ghenadie suma de 61 234 de lei cu titlu de
prejudiciu material, suma de 1 004 lei cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea
raportului de constatate tehnico-științific, suma de 1 500 de lei cu titlu de cheltuieli
de judecată pentru asistența juridică, precum și suma de 1 838 de lei cu titlu de
cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2018, a fost respins
apelul declarat de către ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” și a fost
menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 iulie 2017.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit art. 14 alin. (1), (2)
Cod civil, persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a
prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana
lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează sa le suporte la restabilirea
dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv).
În sensul normei enunțate este de înțeles că posibilitatea persoanelor fizice de
a apela la metoda de reparare a prejudiciului rezultă din faptul lezării lor în drepturi,
indiferent de faptul dacă norma Codului conține sau nu o astfel de prevedere. La
2
baza metodei de apărare a dreptului prin repararea prejudiciului stă unul din
principiile fundamentale ale dreptului civil – principiul reparării integrale a
prejudiciului, care constă în despăgubirea titularului dreptului încălcat pentru
prejudiciul efectiv.
Conform art. 10 lit. l), j) și m) din Legea nr. 591 din 23 septembrie 1999 cu
privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, autoritățile administrației
publice locale țin cadastrul și efectuează monitoringul spațiilor verzi, respectiv
tehnologiile corespunzătoare la executarea lucrărilor de creare și întreținere a
spațiilor verzi, și asigură starea fitosanitară cuvenită a spațiilor verzi, indiferent de
apartenența acestora, organizând acțiunile necesare pentru depistarea, prevenirea și
combaterea bolilor și dăunătorilor.
Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea enunțată, administrarea spațiilor verzi
proprietate publică este exercitată de către autoritățile administrației publice locale
și alte organe împuternicite în acest scop.
Reieșind din art. 1404 alin. (4) Cod civil, în cazul în care o autoritate publică
are o obligație impusă de un act adoptat în scopul protecției contra riscului de
producere a unui anumit fel de prejudiciu, ea răspunde pentru prejudiciul de acest
fel cauzat sau nepreîntâmpinat prin neexecutarea obligației, cu excepția cazului când
autoritatea publică demonstrează că a dat dovadă de diligență rezonabilă în
executarea obligației.
În baza pct. 3 al Statutului ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”,
aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 20/6 din 13 noiembrie 2008,
scopul întreprinderii este de a îngriji plantațiile verzi, conform normativelor
tehnologice și agrotehnice, la indicațiile Consiliului municipal Chișinău și ale altor
organe publice, întru asigurarea condițiilor de creștere a plantelor în mediul urban și
prestează diverse servicii, inclusiv curățirea și defrișarea arborilor avariați, uscați și
bolnavi.
Prin urmare, instanța de apel a stabilit că ÎM „Asociația de Gospodărire a
Spațiilor Verzi” nu a prezentat instanței probe că ar fi dat dovadă de diligență
responsabilă în executarea obligațiilor prevăzute de normele de drept material
enunțate supra.
A conchis că din vina ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, care
nu a asigurat starea fitosanitară a copacului, care creștea la intersecția străzilor
Columna și Ismail, mun. Chișinău, reclamantului Cemîrtan Ghenadie, posesor al
automobilului de model Renault Laguna, cu n/î XXXX în urma căderii copacului
asupra automobilului menționat, i-a fost cauzat prejudiciu material.
La 12 aprilie 2018 ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” a declarat
recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2018, solicitând
admiterea acestuia, casarea deciziei contestate cu emiterea unei noi hotărâri de
respingere a acțiunii.
În motivarea recursului a indicat că automobilul de model Renault Laguna cu
n/î XXXX aparține cu drept de proprietate UAB ,,Loim Investʼʼ, iar pretinsul
reclamant Cemîrtan Ghenadie doar se afla în posesia automobilului în baza procurii
din 6 mai 2016.
3
A susținut că Cemîrtan Ghenadie nu are împuternicirile necesare de a solicita
repararea prejudiciului material pentru deteriorarea automobilului.
În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la
data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
La caz, se atestă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia
deciziei din 20 februarie 2018 la 6 martie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de
însoțire nr. 2828 (f. d. 109), și a fost recepționată de către ÎM „Asociația de
Gospodărire a Spațiilor Verzi” la 28 martie 2018 (f. d. 113).
Astfel, recursul declarat la 12 aprilie 2018 împotriva deciziei Curții de Apel
Chișinău din 20 februarie 2018, se consideră a fi depus în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de către ÎM „Asociația de
Gospodărire a Spațiilor Verzi”, în raport cu materialele cauzei civile, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către ÎM „Asociația de
Gospodărire a Spațiilor Verzi” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
4
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu
se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de către ÎM „Asociația de Gospodărire a
Spațiilor Verzi”.
În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură
civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Întreprinderea Municipală „Asociația de Gospodărire a
Spațiilor Verzi”, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Nina Vascan
Tamara Chișca-Doneva
5