2ra-1171/18 — repararea prejudiciului material

dosarul nr. 2ra-1171/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru Judecător: C. Roșca instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: I. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov Î N C H E I E R E 20 iunie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nina Vascan Tamara Chișca-Doneva examinând admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea Municipală ,,Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verziʼʼ, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Cemîrtan Ghenadie împotriva Întreprinderii Municipale ,,Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verziʼʼ cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2018, prin care a fost respins apelul declarat de Întreprinderea Municipală ,,Asociația de Gospodărie a Spațiilor Verziʼʼ și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 iulie 2017, c o n s t a t ă : La 27 octombrie 2016 Cemîrtan Ghenadie a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 14 iunie 2016, aproximativ pe la ora 14:20, fiind la volanul automobilului de model Renault Laguna, cu n/î XXXX și deplasându-se pe str. Columna, mun. Chișinău, din direcția str. Tighina spre str. Ismail, a oprit la culoarea roșie a semaforului de la intersecția str. Columna și str. Ismail. A menționat că staționând, peste automobilul său a căzut un arbore plantat pe spațiul verde din partea dreaptă a carosabilului, în rezultatul căruia automobilul a fost deteriorat, iar lui i-a fost cauzată o traumă psihologică. A susținut că la fața locului a fost chemat serviciul 902, care a documentat acest caz și, ulterior, a emis o încheiere, prin care cazul dat nu a fost calificat ca un accident de circulație, deoarece în acțiunile sale nu există componență de contravenție și din acest motiv a fost considerat ca un caz nefast.

1 A mai afirmat că pentru stabilirea costului reparației automobilului, la 20 iunie 2016, s-a adresat cu o cerere la Centrul național de expertize judiciare de pe lângă Ministerul Justiției al RM. Prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 844 din 15 iulie 2016, întocmit de către Centrul național de expertize judiciare de pe lângă Ministerul Justiției al RM a fost stabilit costul reparației (cu includerea uzurii pieselor de schimb), cauzat posesorului automobilului de model Renault Laguna, cu n/î XXXX, în rezultatul deteriorării la 14 iunie 2016, conform devizului de reparație, constituie 61 234 de lei. Reclamantul a relevat că pentru întocmirea raportului de constatare tehnico- științifică enunțat a achitat suma de 1 004 lei.

A invocat că la 19 iulie 2016, s-a adresat la ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” cu o cerere, prin care a solicitat recuperarea prejudiciului cauzat, iar la 28 iulie 2016, a primit răspuns, prin care ultima i-a comunicat că la 14 iunie 2016, conform informației Serviciului Hidrometeorologic de Stat, a fost emis cod galben de precipitații și conform art. 318 Cod civil, riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului îl suportă proprietarul dacă legea sau contractul nu prevede altfel. A evidențiat că anume căderea subită a copacului s-a produs ca rezultat al neluării de măsuri pentru protecția zonelor verzi aflate în administrare și atitudinea neglijentă față de ele a ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”.

A solicitat încasarea de la ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” a sumei de 61 234 de lei, cu titlu de prejudiciu material, a cheltuielilor pentru examinarea fitosanitară la fața locului în sumă de 441 de lei, a cheltuielilor pentru întocmirea raportului de constatare tehnico-științifică în sumă de 1 004 lei, a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei și a taxei de stat în sumă de 1 838 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 iulie 2017, acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat din contul ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” în beneficiul lui Cemîrtan Ghenadie suma de 61 234 de lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 1 004 lei cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea raportului de constatate tehnico-științific, suma de 1 500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistența juridică, precum și suma de 1 838 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2018, a fost respins apelul declarat de către ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 12 iulie 2017. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit art. 14 alin. (1), (2) Cod civil, persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează sa le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv). În sensul normei enunțate este de înțeles că posibilitatea persoanelor fizice de a apela la metoda de reparare a prejudiciului rezultă din faptul lezării lor în drepturi, indiferent de faptul dacă norma Codului conține sau nu o astfel de prevedere.

La 2 baza metodei de apărare a dreptului prin repararea prejudiciului stă unul din principiile fundamentale ale dreptului civil – principiul reparării integrale a prejudiciului, care constă în despăgubirea titularului dreptului încălcat pentru prejudiciul efectiv. Conform art. 10 lit. l), j) și m) din Legea nr. 591 din 23 septembrie 1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, autoritățile administrației publice locale țin cadastrul și efectuează monitoringul spațiilor verzi, respectiv tehnologiile corespunzătoare la executarea lucrărilor de creare și întreținere a spațiilor verzi, și asigură starea fitosanitară cuvenită a spațiilor verzi, indiferent de apartenența acestora, organizând acțiunile necesare pentru depistarea, prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor.

Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea enunțată, administrarea spațiilor verzi proprietate publică este exercitată de către autoritățile administrației publice locale și alte organe împuternicite în acest scop. Reieșind din art. 1404 alin. (4) Cod civil, în cazul în care o autoritate publică are o obligație impusă de un act adoptat în scopul protecției contra riscului de producere a unui anumit fel de prejudiciu, ea răspunde pentru prejudiciul de acest fel cauzat sau nepreîntâmpinat prin neexecutarea obligației, cu excepția cazului când autoritatea publică demonstrează că a dat dovadă de diligență rezonabilă în executarea obligației.

În baza pct. 3 al Statutului ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 20/6 din 13 noiembrie 2008, scopul întreprinderii este de a îngriji plantațiile verzi, conform normativelor tehnologice și agrotehnice, la indicațiile Consiliului municipal Chișinău și ale altor organe publice, întru asigurarea condițiilor de creștere a plantelor în mediul urban și prestează diverse servicii, inclusiv curățirea și defrișarea arborilor avariați, uscați și bolnavi. Prin urmare, instanța de apel a stabilit că ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” nu a prezentat instanței probe că ar fi dat dovadă de diligență responsabilă în executarea obligațiilor prevăzute de normele de drept material enunțate supra.

A conchis că din vina ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, care nu a asigurat starea fitosanitară a copacului, care creștea la intersecția străzilor Columna și Ismail, mun. Chișinău, reclamantului Cemîrtan Ghenadie, posesor al automobilului de model Renault Laguna, cu n/î XXXX în urma căderii copacului asupra automobilului menționat, i-a fost cauzat prejudiciu material. La 12 aprilie 2018 ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2018, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei contestate cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că automobilul de model Renault Laguna cu n/î XXXX aparține cu drept de proprietate UAB ,,Loim Investʼʼ, iar pretinsul reclamant Cemîrtan Ghenadie doar se afla în posesia automobilului în baza procurii din 6 mai 2016. 3 A susținut că Cemîrtan Ghenadie nu are împuternicirile necesare de a solicita repararea prejudiciului material pentru deteriorarea automobilului. În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

La caz, se atestă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia deciziei din 20 februarie 2018 la 6 martie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire nr. 2828 (f. d. 109), și a fost recepționată de către ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” la 28 martie 2018 (f. d. 113). Astfel, recursul declarat la 12 aprilie 2018 împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2018, se consideră a fi depus în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de către ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura 4 admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de către ÎM „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Întreprinderea Municipală „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nina Vascan Tamara Chișca-Doneva 5