2ra-490/25 — decăderea din drepturile părintesti
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- decăderea din drepturile părintesti
- Temei legal
- Recurs declarat dupa 01 septembrie 2023. Recursul este vadit neintemeiat, in temeiul art. 433 alin. 1 lit. f din Codul de procedura civila. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei
2ra-490/25 — decăderea din drepturile părintesti (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Tîrsîna
Victoria, reprezentată de avocatul Țurcanu Tudor,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tîrsîna
Victoria, reprezentată de avocatul Țurcanu Tudor împotriva lui Coșcodan
Ghenadie, intervenient accesoriu Autoritatea Tutelară Teritorială Ungheni
cu privire la decăderea din drepturile părintești și compensarea cheltuielilor
de judecată,
împotriva deciziei din 11 martie 2025 a Curții de Apel Nord,
(Dosarul nr. 2ra-490/25
NR. PIGD 2-23054462-01-2ra-18082025)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat,
în temeiul art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Dezacordul
recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a
ei.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Ungheni, jud. V. Stratulat
Instanța de apel: Curtea de Apel Nord, jud. E. Grumeza, N. Costaș, I. Parii
12 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
către Tîrsîna Victoria, reprezentată de avocatul Țurcanu Tudor,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 12 aprilie 2023, Tîrsîna Victoria, reprezentată de avocatul Țurcanu
Tudor, a depus în adresa Judecătoriei Ungheni, cerere de chemare în
judecată împotriva lui Coșcodan Ghenadie, intervenient accesoriu
Autoritatea Tutelară Teritorială Ungheni cu privire la decăderea din
drepturile părintești și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, Tîrsîna
Victoria a conviețuit în concubinaj cu Ghenadie Coșcodan, având
intenția de a forma o familie.
Evidențiază că, din această relație, la XXXXXXXXX, s-a născut fiica
XXXXXXXXX.
Afirmă că, după nașterea fiicei, Coșcodan Ghenadie a părăsit familia,
nu acordă atenție copilului minor și nu participă la întreținerea acestuia.
Susține că, întrucât viața în comun a acestora a eșuat, iar pârâtul nu
participă la educația și întreținerea copilului minor, prin hotărârea din
03 aprilie 2013 a Judecătoriei Ungheni nr. 2-6794/2013, s-a încasat de
la Coșcodan Ghenadie, în beneficiul reclamantei, pensia de întreținere
pentru copilul minor XXXXXXXXX, în mărime de 1000 lei, lunar,
începând cu 13 februarie 2013, până la atingerea majoratului de către
copil.
Notează că, nici până în prezent pârâtul nu-și onorează obligațiile de
părinte față de copilul minor, neexecutând hotărârea din 03 aprilie 2013
a Judecătoriei Ungheni, fapt confirmat prin încheierea de stabilire a
restanței în mărime de 117835 lei la plata pensiei de întreținere,
eliberată de executorul judecătoresc la 31 martie 2023.
Invocă faptul că, Coșcodan Ghenadie timp îndelungat nu a întreprins
nimic și s-a înlăturat de la exercitarea obligațiilor părintești,
manifestând dezinteres față de dezvoltarea fizică și spirituală a
copilului, fapt ce echivalează cu eschivarea de la exercitarea drepturilor
părintești de instruire, educație, dezvoltare fizică și intelectuală a
copilului, cât și a intereselor lui.
1
Menționează că, de la naștere pârâtul nu a mai văzut copilul, nu s-a
interesat de soarta lui, nu cunoaște nimic despre el. Totodată, copilul
nu-l cunoaște pe pârât, nici o dată nu a întrebat nimic de tată, acceptând
că familia sa este mama, iar tatăl îi este soțul reclamantei.
În drept, au fost invocate prevederile art. 67- 69 din Codul familiei, art.
117, 119, 132, 166, 167 din Codul de procedură civilă.
Având în vedere circumstanțele de fapt și de drept menționate, solicită
decăderea din drepturile părintești a lui Coșcodan Ghenadie față de
copilul XXXXXXXXX și compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea protocolară a instanței din 30 noiembrie 2023, în
temeiul art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, s-a atras în proces
minora XXXXXXXXX.
Prin hotărârea din 09 aprilie 2024 a Judecătoriei Ungheni, s-a admis
integral cererea de chemare în judecată depusă de către avocatul Tudor
Țurcanu în interesele reclamantei Tîrsîna Victoria împotriva lui
Coșcodan Ghenadie, Autoritatea Tutelară Teritorială Ungheni privind
decăderea din drepturile părintești și încasarea cheltuielilor de judecată.
S-a decăzut din drepturile părintești Coșcodan Ghenadie, în privința
copilului XXXXXXXXX. S-a încasat din contul pârâtului Coșcodan
Ghenadie, în beneficiul reclamantei Tîrsîna Victoria, cheltuielile de
judecată sub forma taxei de stat în mărime de 100 (una sută) lei.
La 09 aprilie 2024, Coșcodan Ghenadie, reprezentat de avocatul Culava
Igor, a depus cerere de apel (nemotivată) împotriva hotărârii din 09
aprilie 2024 a Judecătoriei Ungheni, iar la 08 august 2024 a depus
cerere de apel (motivată), prin care s-a solicitat casarea hotărârii din 09
aprilie 2024 a Judecătoriei Ungheni și emiterea unei noi hotărâri de
respingere integrală a acțiunii.
Prin decizia din 11 martie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a admis apelul
declarat de avocatul Culava Igor, în interesele lui Coșcodan Ghenadie.
S-a casat integral hotărârii Judecătoriei Ungheni din 09 aprilie 2024,
pronunțată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de
avocatul Tudor Țurcanu în interesele Victoriei Tîrsîna împotriva lui
Coșcodan Ghenadie, Autoritatea Tutelară Teritorială Ungheni privind
decăderea din drepturile părintești și încasarea cheltuielilor de judecată,
s-a pronunțat o nouă hotărâre, prin care s-a respins cererea de chemare
în judecată înaintată de avocatul Tudor Țurcanu în interesele Victoriei
Tîrsîna împotriva lui Coșcodan Ghenadie, Autoritatea Tutelară
Teritorială Ungheni privind decăderea din drepturile părintești și
încasarea cheltuielilor de judecată.
2
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, Tîrsîna Victoria
și Coșcodan Ghenadie sunt părinții copilului minor XXXXXXXXX,
născută la XXXXXXXXX.
Instanța de apel a mai constatat că, prin hotărârea din 03 aprilie 2013 a
Judecătoriei Ungheni, s-a încasat de la Coșcodan Ghenadie în
beneficiul Victoriei Visan (Tîrsîna) pensia pentru întreținerea copilului
minor XXXXXXXXX, în sumă bănească fixă de 1000,00 lei, lunar,
începând cu 13 februarie 2013 până la atingerea majoratului de către
copil.
Totodată, prin încheierea nr. 053p/a-18r/23 din 31 martie 2023 emisă
de executorul judecătoresc Anatolie Ursu, s-a stabilit restanța la plata
pensiei de întreținere încasată de la Coșcodan Ghenadie, în mărime de
117 835 lei pentru perioada 13.02.2013 – 31.03.2023.
Iar, potrivit adeverinței nr. 053p/a-18r/23 din 28 noiembrie 2023
eliberată de executorul judecătoresc Ursu Anatolie, se confirmă faptul
că, la data de 28 noiembrie 2023, debitorul Coșcodan Ghenadie nu
înregistrează datorii la plata pensiei de întreținere conform
documentului executoriu nr. 2-8794/13 din 03 aprilie 2013, fiind
achitată pe deplin pensia de întreținere până la data de 31 decembrie
2023, inclusiv, în cuantum de 126 835 lei.
Potrivit avizului Autorității Tutelare Teritoriale Ungheni nr. 359 din 21
martie 2024, s-a considerat neîntemeiată cererea înaintată de Tîrsîna
Victoria privind decăderea din drepturile părintești a lui Coșcodan
Ghenadie față de copilul minor XXXXXXXXX.
Colegiul civil al Curții de Apel Nord a reținut că, decăderea din
drepturile părintești este sancțiunea prin efectul căreia părintele care își
exercită drepturile sau își îndeplinește obligațiile părintești contrar
intereselor copilului, își pierde aceste drepturi. Decăderea din drepturile
părintești constituie o măsură ce poate fi luată numai în interesele
minorului și urmărește protejarea acestor interese.
În acțiunea civilă se invocă drept temei de decădere a lui Coșcodan
Ghenadie din drepturi părintești dispozițiile art. 67 lit. a) din Codul
familiei, care prevede că părinții pot fi decăzuți din drepturile părintești
dacă: se eschivează de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de
la plata pensiei de întreținere.
Din probatoriul administrat instanța de apel a stabilit că, într-adevăr s-
a constatat că Ghenadie Coșcodan a acumulat restanță la plata pensiei
de întreținere pentru copilul minor XXXXXXXXX, totodată, dânsul a
stins integral restanța inclusiv plata până la finele anului 2023.
Colegiul a notat că, potrivit adeverinței executorului judecătoresc Ursu
Anatolie nr. 053p/a-18r/24 din 21 noiembrie 2024, se confirmă că la
3
data emiterii adeverinței, datoria lui Coșcodan Ghenadie la plata pensiei
de întreținere constituie 10 699,93 lei, ultima achitare fiind efectuată la
20 iunie 2023, în sumă de 7000 lei.
În ședința de judecată a instanței de apel, intimata Tîrsîna Victoria și
minora XXXXXXXXX au susținut că, consideră necesară decăderea
din drepturile părintești a lui Coșcodan Ghenadie și pentru faptul că
dânsul ignoră solicitarea minorei de a-i elibera declarație pentru
perfectarea actelor românești în vederea continuării studiilor peste
hotarele țării de către copil.
Însă, Completul de judecată al Curții de Apel Nord a menționat că, în
susținerea acestui argument intimata nu a prezentat probe precum că s-
a adresat apelantului cu astfel de cerere și dânsul ar fi refuzat să
elibereze declarația necesară.
Într-adevăr s-a stabilit lipsa comunicării dintre tatăl Coșcodan Ghenadie
cu fiica XXXXXXXXX, însă acest aspect al vieții private a ambelor
părți nu ține de aplicarea sancțiunii legale, extrem de dure – decăderea
din drepturile părintești, în situația în care acest comportament al tatălui
nu aduce daune interesului superior al copilului. Or, o asemenea
abordare a propriului său copil ține de aspecte și legături psiho-
emoționale, ce depășesc competența de implicare a instanțelor
judecătorești, cauza civilă dedusă judecății urmând a fi examinată sub
aspectul întrunirii condițiilor de decădere din drepturile părintești
rezultate din prevederile legale aplicabile speței.
Instanța de apel a notat faptul că, pentru ca o persoană să fie decăzută
din drepturile sale de părinte în baza temeiului indicat în acțiune, trebuie
constatată atât o eschivare cu rea credință de la exercitarea obligațiilor
sale părintești, cât și faptul că această eschivare trebuie să aibă un
caracter complet, săvârșit cu intenție de la exercitarea tuturor
obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere, dar și
comiterea altor acțiuni amorale, periculoase abuzive în privința
propriului său copil.
În situația din speță, se constată lipsa comunicării între tată și fiică, însă
aceste acțiuni, deși pot aduce prejudicii de ordin moral copilului, totuși
nu pun în pericol securitatea și viața acestuia.
În același timp, Tîrsîna Victoria nu a demonstrat faptul că apelantul nu
achita cu rea credință pensia de întreținere. Or, chiar și în situația
existenței unei restanțe la pensia de întreținere, urmează să fie probat
faptul eschivării intenționate de la obligația de întreținere a copilului
său.
Reieșind din cele constatate, instanța de apel a apreciat ca fiind
neîntemeiată acțiunea civilă, dat fiind faptul că decăderea din drepturile
4
părintești ar trebui să fie aplicată numai în circumstanțe excepționale,
când s-a stabilit că părintele prin acțiunile sau inacțiunile pune în
primejdie sănătatea fizică și psihică a copilului, dezvoltarea lui morală,
asigurarea condițiilor de trai și materiale, învățătura și instruirea
copilului, că părintele exercită ocrotirea părintească într-un mod contrar
intereselor minorului, periclitând prin aceasta dezvoltarea fizică,
morală și intelectuală a copilului, ceea ce nu se atestă în speță.
La 18 iulie 2025, Tîrsîna Victoria, reprezentată de avocatul Țurcanu
Tudor, a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs
împotriva deciziei din 11 martie 2025 a Curții de Apel Nord, prin care
s-a solicitat casarea deciziei din 11 martie 2025 a Curții de Apel Nord
și menținerea hotărârii din 09 aprilie 2024 a Judecătoriei Ungheni.
În motivarea recursului s-a menționat că, instanța de apel eronat a
reținut că, eschivarea pârâtului de la plata pensiei de întreținere timp de
10 ani, precum și că dezinteresul referitor la soarta copilului, nu
constituie rea-credința a intimatului de exercitare a obligațiilor
părintești.
În drept, s-au invocat prevederile art. 430, 432 alin. (1) lit. e), art. 436,
437, art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților
copia recursului declarat de Tîrsîna Victoria, reprezentată de avocatul
Țurcanu Tudor, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la
recursul declarat.
Însă, până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
intimații nu au făcut uz de dreptul său procedural de a depune referința.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces,
în primul rînd a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de
interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale,
de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.”
Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de
aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea
sa în eroare.”
Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
5
Art. 433 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
f) recursul este vădit neîntemeiat.”
Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a
Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul declarat de către
Tîrsîna Victoria, reprezentată de avocatul Țurcanu Tudor, a fost înaintat
în termen. Or, decizia integrală din 11 martie 2025 a Curții de Apel
Nord, i-a fost comunicată avocatului recurentului la 19 mai 2025, iar
cererea de recurs a fost depusă la 18 iulie 2025, adică în interiorul
termenului de 2 luni, prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de
procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin
Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au
intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.
Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea
existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului – 18 iulie 2025.
Potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă dacă este vădit neîntemeiată.
Această normă oferă Curții o prerogativă de filtrare a recursurilor care
nu conțin o motivare suficientă în drept, nefiind apte să declanșeze un
control de legalitate în sensul art. 432 din Codul de procedură civilă.
Într-o apreciere particulară a motivelor de recurs, Completul constată
că acestea nu întrunesc exigențele unei motivări conforme cu cerințele
legale, întrucât exprimă în esență dezacordul recurentului cu soluția
instanței de apel, fără a invoca sau demonstra încălcări veritabile ale
normelor de drept material sau procesual.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, instanța
de apel corect a reținut că, potrivit jurisprudenței CtEDO, în cauzele de
acest fel, examinarea elementelor care servesc cel mai bine interesele
6
copilului este întotdeauna de o importanță fundamentală (cauza
Johansen împotriva Norvegiei, hotărîrea din 07.08.1996, Culegerea
1996-III, paragraful 64), interesul copilului trebuie considerat ca fiind
primordial și că doar un compartiment deosebit de nedemn poate
determina ca o persoană să fie privată de drepturile sale părintești în
interesul superior al copilului (cauza Gnahore împotriva Franței,
nr.40.03/98, paragraful 59, CEDO 2000-IX și Johansen citată anterior,
paragraful 78).
Totodată, Convenția internațională cu privire la drepturile copilului din
20.11.1989 consacră faptul că, în toate deciziile care îi privesc pe copii,
fie că sunt luate de instituții publice sau private de ocrotire socială, de
către tribunale, autorități administrative sau de organe legislative,
interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu
prioritate.
Respectiv, deși Coșcodan Ghenadie a admis o restanță la plata pensiei
de întreținere, iar ulterior, la situația din 31 decembrie 2023, a achitat-
o pe deplin, instanța de apel întemeiat a stabilit lipsa relei-credințe în
acțiunile/inacțiunea acestuia.
Or, executându-și obligația de plată a pensiei de întreținere, chiar dacă
a avut loc după înaintarea acțiunii, denotă buna-credință a tatălui față
de exercitarea obligațiilor sale părintești și urmează a fi reținută de către
instanța de judecată la aprecierea temeiniciei acțiunii.
Totodată, lipsa unei comunicări strânse între Coșcodan Ghenadie cu
fiica îi este opozabilă ambilor subiecți, or tata nu poate impune o
anumită conduită copilului chiar dacă dorește, având în vedere
particularitățile familiale ale copilului minor.
Prin urmare, acest fapt nu este suficient pentru a sta la baza admiterii
acțiunii.
Subsecvent, Completul de judecată apreciază ca fiind neîntemeiate
argumentele recurentului invocate în această ordine de idei.
În ceea ce privește critica referitoare la o pretinsă apreciere arbitrară a
probelor, art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța
constată că probatoriul a fost analizat de instanța de apel în mod
complet și motivat. Simpla reiterare sau reformulare a propriei versiuni
asupra faptelor nu echivalează cu o apreciere vădit nerezonabilă a
probelor.
La caz nu se identifică nici o eroare manifestă sau arbitrară în
examinarea probelor, iar recurentul nu demonstrează caracterul
determinant al presupusei erori asupra soluției adoptate.
Așadar, recursul nu tinde să declanșeze un control de legalitate
veritabil, ci exprimă o nemulțumire subiectivă față de soluția instanței
7
ierarhic inferioare, camuflând obiecțiile de fond, în argumente formale
de procedură.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură
civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Declară inadmisibil recursul depus de către Tîrsîna Victoria,
reprezentată de avocatul Țurcanu Tudor, împotriva deciziei din 11 martie
2025 a Curții de Apel Nord.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
8