2ra-53/24 — stabilirea domiciliului copiilor minori, incasarea pensiei de intretinere pentru copiii minori s.a.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- stabilirea domiciliului copiilor minori, incasarea pensiei de intretinere pentru copiii minori s.a.
- Temei legal
- recursul nu se incadreaza in temeiurile prevazute la art.432 alin.1 CPC
2ra-53/24 — stabilirea domiciliului copiilor minori, incasarea pensiei de intretinere pentru copiii minori s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat Țurcan Ana,
reprezentată de avocatul Șteliman Serghei,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Țurcan Alexandru împotriva Anei Țurcan cu privire la stabilirea domiciliului
copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori într-o
sumă bănească fixă, abrogarea hotărârii și încetarea executării titlului
executoriu nr.2-301/21 din 07.04.2021 eliberat de Judecătoria Anenii Noi,
sediul Central,
împotriva deciziei din 27 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
prin care s-a respins apelul declarat de Țurcan Ana și menținută hotărârea
din 16 noiembrie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central,
(Dosarul nr. 2ra-53/24
NR. PIGD 2-22118615-01-2ra-01022024)
Recursul declarat după 01 septembrie 2023.
Recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1) din Codul de
procedură civilă.
Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (jud: A. Mocanu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Sîrbu, D. Dulghieru, Iu. Cotruță)
21 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de
Țurcan Ana, reprezentată de avocatul Șteliman Serghei,
Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Oxana Parfeni,
Gheorghe Stratulat Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 11 august 2022, Țurcan Alexandru a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Anei Țurcan cu privire la stabilirea
domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere pentru copiii
minori într-o sumă bănească fixă, abrogarea hotărârii și încetarea executării
titlului executoriu nr.2-301/21 din 07.04.2021 eliberat de Judecătoria Anenii
Noi, sediul Central.
În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că prin hotărârea din
07 aprilie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central s-a admis acțiunea
depusă de Țurcan Ana. S-a stabilit domiciliul copiilor minori: *****, născut
la ***** și *****, născut la *****, împreună cu mama Țurcan Ana. S-a
încasat din contul dânsului în beneficiul fostei soții Țurcan Ana pensia de
întreținere pentru copiii minori ***** și ***** în sumă bănească fixă a câte
***** de lei lunar pentru fiecare copil, începând cu data depunerii cererii de
chemare în judecată – 26.02.2021 – până la atingerea majoratului copiilor.
În partea stabilirii domiciliului copiilor minori împreună cu
mama, nu a obiectat, doar în partea încasării pensiei de întreținere a copiilor
a solicitat să fie încasat din contul său a sumei a câte ***** de lei lunar pentru
fiecare copil.
După executarea a unei perioade de timp a hotărârii
nominalizate, copiii locuiau separat de reclamant, însă în ultima perioadă din
partea copiilor a parvenit rugămintea să locuiască împreună cu tata, drept
motiv servind argumentele mamei că și-a revăzut viața familială și că
locuirea cu copii îi creează dificultăți în viața cotidiană.
Atât în timpul, cât și după desfacerea căsătoriei cu fosta soție
Țurcan Ana, s-a manifestat ca un părinte responsabil, acordând copiilor săi
minori: ***** și *****, tot sprijinul necesar (material, financiar, spiritual),
procurarea alimentelor, îmbrăcămintei, asigurându-le un trai și un mediu
decent pentru creșterea și dezvoltarea normală.
La 11 iulie 2022, Țurcan Ana a întocmit o declarație, notificată
notarial cu nr.*****, prin care și-a dat acordul ca pe o perioadă
nedeterminată, copii minori ***** și ***** să locuiască împreună cu tata
1
Țurcan Alexandru și să li se stabilească domiciliul împreună cu dânsul, pe
adresa: *****.
Ținând cont de hotărârea judecătorească anterioară de stabilire
a domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei pentru întreținerea lor,
precum și luând în considerare că au intervenit schimbări a situației dintre
părinți, a decis să înainteze prezenta acțiune în judecată, în vederea abrogării
hotărârii din 07.04.2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, cu
emiterea unei alte hotărâri, prin care domiciliul copiilor minori ***** și
***** să fie stabilit împreună cu tata Țurcan Alexandru și încasarea din
contul Anei Țurcan în beneficul lui a pensiei pentru întreținerea copiilor
minor în sumă bănească fixă.
Cu trimitere la prevederile art.74 din Codul familiei, Țurcan
Alexandru a menționat că în formă verbală s-a înțeles cu pârâta ca dânsa să
achite lunar pensia pentru întreținerea copiilor ***** și *****, pe care a
achitat-o sistematic din vara anului 2020, însă din motive necunoscute,
ultima a încetat să o mai plătească.
Reclamantul consideră că stabilirea pensiei de întreținere a
fiilor săi minori în sumă bănească fixă a câte ***** de lei lunar pentru fiecare
copil în parte, până la majoratul acestora, este una corectă și nu lezează
drepturile pârâtei, nici interesul superior al copiilor.
În contextul enunțat, cu trimitere la prevederile art.37-38, 74-76
din Codul familiei, Țurcan Alexandru a solicitat admiterea acțiunii și
stabilirea domiciliului copiilor minori *****, născut la ***** și *****,
născut la *****, împreună cu tata Țurcan Alexandru; încasarea din contul
Anei Țurcan în beneficiul lui Alexandru Țurcan pensia de întreținere pentru
copii minori ***** și ***** într-o sumă bănească fixă a câte ***** de lei
lunar pentru fiecare copil, începând cu data depunerii cererii de chemare în
judecată – până la atingerea majoratului copiilor; să fie abrogată hotărârea și
încetarea, începând cu data depunerii prezentei acțiunii, executarea titlului
executoriu nr.2-301/21 din 07.04.2021 eliberat de Judecătoria Anenii Noi,
sediul Central privind încasarea din contul dânsului în beneficiul Anei
Țurcan a pensiei de întreținere pentru copii minori ***** și ***** într-o
sumă bănească fixă a câte ***** de lei lunar, pentru fiecare copil.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 16 noiembrie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi,
sediul Central a fost admisă parțial acțiunea depusă de Țurcan Alexandru. S-
a stabilit domiciliul copiilor minori *****, născut la ***** și *****, născut
la *****, împreună cu tata Țurcan Alexandru. S-a încasat din contul Anei
Țurcan în beneficiul lui Țurcan Alexandru pensia de întreținere pentru copiii
2
minori ***** și ***** în mărime fixă a câte ***** de lei lunar pentru fiecare
copil, începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri – până la
atingerea copiilor a vârstei majoratului. S-a menționat că la data intrării în
vigoare a prezentei hotărâri, încetează efectele juridice ale titlului executoriu
nr.2-301/21 din 07.04.2021 eliberat de Judecătoria Anenii Noi, sediul
Central, în partea stabilirii domiciliului copiilor minor și în partea încasării
pensiei pentru întreținerea copiilor minori. În rest, acțiunea fost respinsă ca
neîntemeiată.
Prima instanță a motivat soluția prin faptul că la moment copiii
minori ***** și ***** se află cu traiul la domiciliul tatălui Țurcan
Alexandru, fapt confirmat prin declarația notarială nr.***** din 11 iulie
2022 (f.d.12).
Prima instanță a constatat că potrivit anchetei sociale din
06.10.2022 întocmită de Comisia de examinare a condițiilor locative și
sociale din cadrul Primăriei *****, s-a stabilit că copiii minori ***** și
***** locuiesc la domiciliul tatălui Țurcan Alexandru, care corespund
condițiilor necesare de trai (f.d.20).
În contextul enunțat, prima instanță a concluzionat de a admite
pretenția reclamantului cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori
***** și ***** împreună cu tata Țurcan Alexandru.
Totodată, prima instanță a apreciat ca fiind întemeiată pretenția
privind încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori ***** și *****,
din contul Anei Țurcan în beneficiul lui Alexandru Țurcan în sumă bănească
fixă a câte ***** de lei lunar pentru fiecare copil, până la atingerea
majoratului acestora.
La acest aspect prima instanță a remarcat că din acțiunea
reclamantului rezultă că Țurcan Ana nu contribuie la întreținerea și educarea
copiilor minori. Reieșind din faptul că domiciliul copiilor a fost stabilit
împreună cu tata, și având în vedere lipsa datelor cu privire la angajarea
pârâtei în câmpul muncii și venitul lunar al acesteia, instanța de judecată a
considerat de a dispune încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori
în mărime fixă a câte ***** de lei lunar pentru fiecare copil până la atingerea
majoratului acestora.
De asemenea, prima instanță a considerat oportun de a înceta
efectele juridice ale titlului executoriu nr.2-301/21 din 07.04.2021 eliberat
de Judecătoria Anenii Noi, sediul Central, în partea stabilirii domiciliului
copiilor minori și încasării pensiei de întreținere pentru copii minori.
Cu referire la pretenția reclamantului privind abrogarea
hotărârii din 07.04.2021 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central și de a
înceta, începând cu data depunerii prezentei acțiuni, executarea titlului
executoriu nr.2-301/21 din 07.04.2021 eliberat de Judecătoria Anenii Noi,
3
sediul Central, prima instanță a considerat-o neîntemeiată, din motiv că nu
ține de competența instanței de judecată de a casa o altă hotărâre
judecătorească, or, în virtutea faptului admiterii pretenției cu privire la
stabilirea domiciliului copiilor minori cu tata Țurcan Alexandru, pensia de
întreținere pentru copiii minori și stabilirea domiciliului copiilor minori cu
mama Țurcan Ana, ce a fost dispusă anterior prin hotărârea Judecătoriei
Anenii Noi nr.2-301/21 din 07.04.2021, își încetează efectele juridice.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 18 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Țurcan
Ana, reprezentată de avocatul Șteliman Serghei a declarat apel împotriva
hotărârii primei instanțe, iar la 02 martie 2023 a prezentat motivarea apelului,
solicitând admiterea apelului, casare hotărârii din 16 noiembrie 2022 a
Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi de
respingere a acțiunii depuse de Țurcan Alexandru.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 27 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
s-a respins apelul declarat de Țurcan Ana și s-a menținut hotărârea din 16
noiembrie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central.
Instanța de apel a motivat decizia constatând că, Țurcan
Alexandru și Țurcan Ana sunt foști soți, fapt confirmat prin certificatul de
divorț din 22 ianuarie 2021 (f.d.11). Din căsătoria părților s-au născut copiii:
***** și *****.
Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 07 aprilie 2021,
domiciliul copiilor minori ***** și ***** a fost stabilit împreună cu mama
Țurcan Ana, dispunându-se totodată și încasarea din contul lui Țurcan
Alexandru în beneficiul Anei Țurcan pensia pentru întreținerea minorilor în
mărime fixă a câte ***** de lei lunar pentru fiecare copil (f.d.10).
Instanța de apel a remarcat că în cadrul cercetării judecătorești,
prima instanță a constatat că la moment copiii minori ***** și ***** se află
cu traiul la domiciliul tatălui Țurcan Alexandru. Chestiunea dată se confirmă
inclusiv prin declarația nr.***** din 11.07.2022, autentică a pârâtei Țurcan
Ana, întocmită de notarul ***** (f.d.12).
La fel, potrivit Anchetei Sociale eliberată de Primăria ***** din
06.10.2022, s-a stabilit că copiii minori locuiesc la domiciliul tatălui Țurcan
Alexandru, care corespunde condițiilor necesare de trai (f.d.20).
Curtea de Apel Chișinău a menționat că, în apel, Țurcan Ana a
prezentat copia declarației din 01.11.2022 de revocare a declarației nr.*****
4
din 11.07.2022, întocmită de către notarul ***** (f.d.69). Totodată, apelanta
a mai prezentat copia recipisei din 13.04.2022, prin care Țurcan Alexandru
a încredințat unei persoane – *****, copiii minori ***** și *****, pe
perioada aflării mamei lor Țurcan Ana peste hotare, la muncă. Iar potrivit
recipisei din 04.05.2022, Țurcan Ana a încredințat ***** copiii săi minori
pe perioada aflării sale peste hotarele țării (f.d.70).
Instanța de apel a remarcat că în ședința instanței de apel, în
conformitate cu prevederile art.63 alin.(2) din Codul familiei, au fost audiați
copiii minori ***** și ***** în prezența pedagogului *****. Copilul *****
a relatat instanței că la moment locuiește împreună cu tatăl său și fratele său,
fiind elev în clasa ***** din școala natală, îi place să locuiască cu tata, având
condiții foarte bune. Despre mama a comunicat că aceasta este plecată peste
hotare, locuiește în *****, ultima dată s-a văzut cu mama în ședința de
judecată vara, iar în perioada când locuia cu mama nu se simțea bine.
Minorul *****, fiind audiat, a comunicat că locuiește împreună cu tatăl său
și fratele, îi place să locuiască cu tatăl său. Nu cunoaște unde este mama și
ultima dată a văzut-o vara, când i-a adus câteva cadouri.
Instanța de apel a subliniat că în cazul stabilirii domiciliului
copilului minor, la unul dintre părinți urmează a fi luate în considerare vârsta
copilului, posibilitățile părinților de a asigura о bună dezvoltare fizică,
intelectuală și morală, atașamentul părinților față de minor, precum și a
minorului față de părinți, grija manifestată față de copil în timpul conviețuirii
și după despărțire, inclusiv și opinia copilului minor.
Luând în considerare faptul că stabilirea domiciliului copilului
minor cu unul dintre părinți urmează a fi analizată sub aspectul unei ingerințe
în dreptul la respectarea vieții de familie în sensul art.8 CEDO, sau
admisibilitatea ingerinței în dreptul garantat de art.8 CEDO soților, cu ocazia
stabilirii domiciliului copilului minor urmează a fi compatibilă regulii
triplului test: măsura să fie în conformitate cu legea, să urmărească un scop
legal și să fie necesară într-o societate democratică, instanța de apel a dedus
că asigurarea celei mai bune protecții a intereselor copilului este prioritară în
raport cu interesele sau sentimentele părinților, motiv din care protecția, buna
dezvoltare a copilului, inclusiv atașamentul sentimental al copilului și
siguranța acestuia vor constitui circumstanțe determinante pentru instanță la
stabilirea domiciliului copilului minor.
În speță, Curtea de Apel Chișinău a remarcat că intervenția
instanței în vederea separării copiilor minori de unul dintre părinții acestuia
este solicitată de tată în virtutea faptului că deși prin hotărârea Judecătoriei
Anenii Noi, sediul Central din 07 aprilie 2021 a fost stabilit cu mama, totuși
după pronunțarea hotărârii respective a intervenit schimbarea situației, dat
fiind faptul că mama copiilor Țurcan Ana a plecat peste hotarele Republicii
5
Moldova, încredințându-i în custodia tatălui acestora Țurcan Alexandru,
întocmind în acest sens o declarație notarială.
Din cele constatate, instanța de apel a conchis că necesitatea
separării copiilor de unul dintre părinți este dictată de faptul incapacității
părinților de a păstra familia și a asigura o bună dezvoltare copiilor minori
în cadrul familiei, având drept scop protejarea intereselor copiilor minori, or,
instanța judecătorească în conformitate cu prevederile art.53 alin.(1) din
Codul familiei are obligația de a garanta apărarea drepturilor și intereselor
copiilor minori, atât în raport cu terții, cât și propriii lor părinți în cazurile
expres prevăzute de lege. Or, autorităților naționale le revine prerogativa de
a determina ce măsuri sunt de natură să răspundă interesului unui copil minor
în caz de desfacere a căsătoriei și din acest punct de vedere ele dispun de o
largă marjă de apreciere. În acest sens, orice diferențiere de tratament,
urmează a fi însoțită de o „justificare obiectivă și rezonabilă” în caz contrar
diferențierea de tratament va fi considerată discriminatorie. Orice
diferențiere în situații similare constituie o diferență de tratament
discriminatorie. În situația în care șoților li se garantează egalitatea în
drepturi în raport cu copiii lor, acordarea priorității privind stabilirea
domiciliului copilului minor cu unul dintre soți, urmează a fi justificată de
circumstanțe obiective în favoarea interesului copilului minor, interesul
copilului minor, având o importanță primordială în raport cu drepturile și
interesele șoților.
În această ordine de idei, instanța de apel a concluzionat că
prima instanță just a determinat raportul juridic dedus judecății,
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost stabilite și
elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere completă, obiectivă
și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu
respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces,
precum și a interesului superior al copilului.
Instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată soluția instanței
de fond prin care s-a admis acțiunea înaintată de Țurcan Alexandru cu privire
la stabilirea domiciliului copiilor minori cu tata, or, inclusiv în instanța de
apel copiii minori au declarat faptul că doresc în continuare să locuiască cu
tatăl lor, iar cu mama comunică foarte rar, pentru că ea este plecată peste
hotarele țării și nu simt atașamentul față de dânsa.
Nu au fost reținute alegațiile apelantei Țurcan Ana referitor la
revocarea declarației din 11.07.2022, întrucât acest înscris a fost emis pe
parcursul procesului examinat în primă instanță, atunci când ultima deja
cunoștea cu certitudine cerințele reclamantului cu privire la stabilirea
domiciliului copiilor cu tata și acest înscris nicidecum nu atestă asupra
6
netemeiniciei hotărârii contestate, or, aceste acțiuni doar denotă asupra
faptului dezacordului cu transmiterea copiilor în custodia tatălui acestora.
În scopul de a nu amplifica și de a nu tensiona și mai grav
relațiile dintre copii și mamă, care și așa se văd destul de rar, la moment,
instanța de apel a concluzionat că schimbarea bruscă a locului de trai al
copiilor, în condițiile actuale, ar putea avea un impact grav și negativ asupra
stării psihice al copiilor, mai ales în condițiile în care minorii declară că nu
doresc să locuiască cu mama.
Întru a exclude traumatizarea psihică a copiilor, amplificarea
stării stresante dintre mamă și copii, precum și în scopul de a preveni un real
și iminent pericol ce ține de relația psihoemoțională a acestora, la moment se
impune soluția de admitere a cerinței privind stabilirea domiciliului copiilor
***** și ***** cu tata Țurcan Alexandru.
Subsecvent, instanța de apel a remarcat că deși interesul
superior al copiilor nu este definit clar de către legiuitor, totuși se explică că
interesul superior al copilului este asigurarea condițiilor adecvate pentru
creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului, ținând cont de
particularitățile individuale ale personalității lui și de situație concretă în care
acesta se află.
Instanța de apel a reținut că cele mai importante aspecte la
încredințarea minorilor către un părinte sau altul sunt: nevoile fizice,
emoționale și psihologice ale copiilor, inclusiv nevoia copiilor de stabilitate,
opiniile și preferințele copiilor în măsura în care acestea pot fi verificate în
mod rezonabil, natura, forța și stabilitatea relației dintre copii și fiecare dintre
cei doi soți, capacitatea fiecăruia dintre părinți de a îngriji copiii și de a
răspunde nevoilor acestora, cât și istoricul îngrijirii copiilor, valorile și
comportamentul moral al fiecărui părinte.
Instanța de apel a dedus că în situația când copiii au indicat că
nu au comunicat cu mama din vară, care la moment este plecată peste
hotarele țării, iar copiii până în prezent locuiesc cu tata și atestă că au o relație
mai strânsă cu tata din punct de vedere emoțional, vârstă și genul acestora,
atașamentul față de tată de care nu au fost despărțiți, menținerea și în
continuare a domiciliului copiilor minori cu tata Țurcan Alexandru va
permite o mai bună dezvoltare intelectuală și culturală al copiilor, le vor
promova abilitățile în privința dezvoltării intelectuale și oferirea unui
echilibru psihologic.
De altfel, în situația când mama își manifestă dezacordul cu
această soluție, ultima nu a demonstrat nicio atitudine în favoarea de a
menține domiciliul cu ea, limitându-se la depunerea cererii de apel.
Curtea de Apel Chișinău a notat că prezenta decizie se adoptă
ținând cont de interesul superior al copiilor, de opinia acestora și
7
circumstanțele cauzei referitoare la vârstă, atitudinea față de ambii părinți,
stabilitatea emoțională a copiilor față de unul din părinte, durata și timpul
care a fost petrecut de copil în coraport cu ambii părinți.
Cu referire la cerința lui Țurcan Alexandru cu privire la
încasarea din contul Anei Țurcan a pensiei de întreținere pentru copiii minori
în mărime fixă a câte ***** de lei lunar pentru fiecare copil, instanța de apel
a menționat că dezvoltarea, creșterea și educarea copiilor sunt obligațiunile
stricte ale ambilor părinți, indiferent dacă locuiesc împreună sau nu cu
copilul, într-o societate democratică interesele copiilor sunt primordiale.
În acest context, instanța de apel a considerată justă soluția
instanței de fond că apelanta/pârâtă urmează să achite pensia pentru
întreținerea copiilor minori până la atingerea majoratului acestora, iar
cuantumul pensiei de întreținere stabilit de prima instanță a fost apreciat ca
fiind unul întemeiat, stabilit în strictă concordanță cu prevederile art.76
Codul familiei, dat fiind faptul că la materialele cauzei lipsește informația cu
privire la angajarea în câmpul muncii a ultimei.
Distinct, instanța de apel a accentuat că Țurcan Ana nu a
obiectat în privința mărimii pensiei de întreținere pentru copii minori dispuse
spre încasare, precum și nu a invocat argumente cu privire la netemeinicia
încasării pensiei de întreținere a copiilor minor.
Instanța de apel a conchis că, fiind stabilit locul de trai a copiilor
minor cu tata, în mod evident, acesta contribuie la creșterea, educația și
întreținerea copilului, atât în plan material, cât și psihologic, moral și
emoțional, având sarcini suplimentare precum îngrijirea zilnică și igiena
copiilor, procurarea produselor alimentare și prepararea hranei, activități
educative.
În împrejurările descrise, Curtea de Apel Chișinău a considerat
că prin dispunerea achitării pensiei de întreținere a copiilor minori în
cuantumul stabilit de prima instanță, nu se încalcă drepturile
apelantei/pârâte.
Din aceste motive instanța de apel a apreciat cerința
reclamantului Țurcan Alexandru privind încasarea din contul Anei Țurcan a
pensiei de întreținere a copiilor minori ***** și ***** în sumă bănească fixă
a câte ***** lei lunar pentru fiecare copil, ca fiind o pretenție întemeiată,
care urmează a fi admisă.
Cu referire la cerința reclamantului Țurcan Alexandru cu privire
la încetarea efectelor juridice ale titlului executoriu nr. 2-301/21 eliberat de
Judecătoria Anenii Noi, sediul Central la 07.04.2021, în partea stabilirii
domiciliului copiilor minori și al încasării pensiei pentru întreținerea copiilor
minori, instanța de apel la fel a apreciat-o ca fiind întemeiată, întrucât cerința
reclamantului Țurcan Alexandru cu privire la stabilirea domiciliului copiilor
8
minori cu tata a fost admisă, nefiind necesară astfel achitarea de către
părintele la care domiciliază de fapt copiii în beneficiul celuilalt părinte a
pensiei de întreținere pentru copiii minori.
Pe final, instanța de apel a rezumat că în speță nu există temeiuri
legale pentru casarea hotărârii primei instanțe, soluția adoptată de aceasta
fiind corespunzătoare exigențelor legale, iar argumentele apelantei sunt
nefondate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 15 ianuarie 2024, Țurcan Ana, reprezentată de avocatul
Șteliman Serghei a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,
solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 27 septembrie 2023 a
Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 16 noiembrie 2022 a Judecătoriei
Anenii Noi, sediul Central, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere
a acțiunii depuse de Țurcan Alexandru, fie de încetare a procesului civil în
temeiul art.265 lit.b) CPC, fie cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea
de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
SOLICITĂRILE RECURENTULUI
În susținerea recursului Țurcan Ana, reprezentată de avocatul
Șteliman Serghei a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia
să fie aplicată, a apreciat arbitra probelor, fapt ce a dus în consecință la
soluționarea greșită a cauzei.
Recurenta a indicat că la caz trebuiau să fie aplicate prevederile
art.265 lit.b) CPC, deoarece între același părți, cu privire la același obiect
și pe același temeiuri s-a emis o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă,
și anume anterior la 07 aprilie 2021 Judecătoria Anenii Noi, sediul Central
a pronunțat hotărâre, prin care domiciliul copiilor minori ***** și ***** a
fost stabilit împreună cu mama Țurcan Ana, devenind irevocabilă. În pofida
acestui fapt, instanțele de judecată ierarhic inferioare au emis o hotărâre
nouă, stabilind domiciliul copiilor minori împreună cu tata Țurcan
Alexandru, încălcând dreptul său la un proces echitabil. Or, instanța de
judecată nu era în drept să soluționeze litigiul privind stabilirea domiciliului
copiilor minor, în situația în care acesta deja a fost soluționat printr-o
hotărâre judecătorească irevocabilă.
Intimatul nu a demonstrat că stabilirea (schimbarea)
domiciliului copiilor minori împreună cu tata ar fi în interesul superior al
copiilor, fără a ține cont că copilul ***** are o vârstă fragedă și are nevoie
mai mult de grija mamei.
9
Recurenta a remarcat că a fost plecată temporar peste hotarele
țării, încredințând copii în custodia tatălui Țurcan Alexandru, care la acel
moment se afla în Republica Moldova. Intimatul la fel periodic pleacă peste
hotarele țării, la muncă în *****, unde se află până la moment. Respectiv,
intimatul nu poate fi favorizat în mod prioritar în raport cu dânsa. Cu atât
că, la moment dânsa se află pe teritoriul Republicii Moldova.
Instanțele de judecată ierarhic inferioare și-au întemeiat
soluțiile pe Declarația notarială nr.***** din 11.07.2022, prin care și-a dat
acordul ca domiciliul copiilor să fie stabilit cu tata, temporar, pe perioada
aflării dânsei la tratament peste hotarele țării. Mai mult, la momentul
judecării cauzei, declarația respectivă a fost revocată și nu mai producea
efecte juridice. Prin urmare, instanțele de judecată ierarhic inferioare și-au
întemeiat soluțiile pe un act juridic revocat, inexistent.
Instanțele de judecată nu au dat apreciere recipisei, prin care
și-a dat acordul ca copii să se afle în grija *****, ceea ce nu poate fi reținut
alegația acestuia că a găsit copii abandonați. De fapt, dânsa a angajat-o pe
***** în calitate de dădacă, iar Țurcan Alexandru și-a dat acordul ca copii
să se afle în grija ultimei.
Consideră că la caz trebuia să fie audiată ***** în calitate de
martor.
Instanța de apel și-a întemeiat concluziile inclusiv pe de
declarațiile copiilor date în instanța de apel, în care ei declară că doresc să
locuiască cu tata și nu cu mama, fără să se dea apreciere Raportului de
expertiză psihologică extrajudiciară a mamei, anexat la dosar, din care
rezultă că în timpul căsătoriei Țurcan Alexandru a aplicat violență în
privința dânsei și a copiilor.
Instanța de apel nu a stabilit dacă declarațiile copiilor au fost
date sub presiune sau liber, benevol.
De asemenea, în instanța de apel a depus cerere cu privire la
efectuarea expertizei psihologice a copiilor, însă instanța a ignorat cererea
dată, lăsând-o fără examinare.
În cadrul ședinței a instanței de apel în care au fost audiați copii
lipsește concluzia pedagogului.
În drept, recurenta și-a întemeiat recursul pe prevederile
art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare până la
01 septembrie 2023, în special pe prevederile alin.(2) lit.a) și alin.(4) CPC.
La 23 aprilie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în
adresa lui Țurcan Alexandru copia recursului declarat de Țurcan Ana, cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii a referinței, creând astfel
participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a
procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării
10
principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea
de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere a
actului de procedură și avizul poștal de recepție, anexate la materialele
dosarului, însă intimatul nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a
prezentat referință (f.d.171-172).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Articolul 434 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă
prevede că:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură
civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.
Potrivit art.XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023,
recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în
vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la
data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a
optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale,
cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat la 15 ianuarie 2024 de către Țurcan Ana,
reprezentată de avocatul Serghei Șteliman a fost depus după data intrării în
vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023
și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Articolul 432 „Temeiurile declarării recursului” din Codul de
procedură civilă (în redacția legii până la modificările operate prin Legii
nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023) statuează că:
„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în
care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material
sau a normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată
neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat
analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să
participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces
căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei
au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a
soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în
11
dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din
oficiu.
Articolul 432 din Codul de procedură civilă (în redacția Legii
nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023) stipulează că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este
contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea
recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)
a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel
depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost
atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant
pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii
sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Articolul 433 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă (în
redacția legii în vigoare la data depunerii recursului – 15.01.2024) indică
că:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”
Articolul 440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă
prevede că:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de
recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul
deciziei, în ședință publică, la 27 septembrie 2023.
Din actele cauzei rezultă că la 17 octombrie 2023, Curtea de
Apel Chișinău a expediat copia deciziei motivate din 27 septembrie 2023
în adresa Anei Țurcan, însă nu se atestă date când a fost recepționată de
către recurentă.
Potrivit informației de pe Portalul Național al Instanțelor de
Judecată, Curtea de Apel Chișinău a publicat decizia integrală pe pagina sa
web la 02 octombrie 2023.
12
Totodată, în recurs Țurcan Ana a invocat că a recepționat copia
deciziei a instanței de apel la 05 decembrie 2023, când a luat cunoștință cu
lucrările dosarului.
Astfel, recursul declarat la 15 ianuarie 2024 de către Țurcan
Ana se consideră ca fiind depus în interiorul termenului legal prevăzut la
art.434 CPC.
Se reține că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu
temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția
legii în vigoare la data declarării recursului.
Din analiza recursului declarat de Țurcan Ana, reprezentată de
avocatul Serghei Șteliman rezultă că drept temei de declarare a recursului
s-a invocat în esență prevederile art.432 din Codul de procedură civilă, în
redacția legii în vigoare până la 01 septembrie 2023, în special pe
prevederile alin.(2) lit.a) și alin.(4) potrivit cărora, se consideră că normele
de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care
instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată,
precum și săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie
temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au
dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
La acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că după cum s-a menționat supra prin Legea nr.246 din
31.07.2023 a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme
de Justiție, inclusiv prevederile Codului de procedură civilă, în special au
fost modificate și temeiurile recursului prevăzute la art.432, care au intrat
în vigoare din 01 septembrie 2023.
La caz, recurenta Țurcan Ana, reprezentată de avocatul Serghei
Șteliman a depus recursul la 15 ianuarie 2024, adică după intrarea în
vigoare a modificărilor operate la articolul 432 CPC, dispozițiile căruia au
un text diferit de cel al articolul 432 prevăzut în redacția legii până la
modificările intrate în vigoare din 01 septembrie 2023
Date fiind cele constatate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție atestă că recursul declarat la 15 ianuarie 2024 de Țurcan
Ana, reprezentată de avocatul Serghei Șteliman nu se încadrează în
temeiurile de drept prevăzute la art.432 alin.(1) din Codul de procedură
civilă, în vigoare din 01 septembrie 2023 și prin urmare urmează a fi
considerat inadmisibil.
Mai mult, verificând legalitatea și temeinicia decizia contestate
prin prisma argumentelor recursului, Completul de judecată nu a stabilit că
soluția instanței de apel este contrară legii, cu aplicarea sau interpretarea
eronată a legii, sau cu aprecierea arbitrară a probelor. Dimpotrivă, decizia
a fost emisă cu respectarea prevederilor legale, bazată pe o cercetare
13
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor
din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
De altfel, motivele de casare, invocate în recurs, se referă la
dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de Curtea de Apel Chișinău și
nu relevă că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor. Mai mult, recursul conține obiecții de fapt similare
celor expuse în cererea de apel, care au fost analizate de instanța de apel,
fiind apreciate în mod corespunzător.
Completul de judecată remarcă că dezvoltarea recursului
trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu
claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din
Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de
lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și
o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea
probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de
lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a
prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un
argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului
recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul
rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea
cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei
(MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a
unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor
ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19
februarie 1996, Reports 1996-1,11p.141, §39). La fel, conform
jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac
14
și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,
pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei
09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Țurcan Ana,
reprezentată de avocatul Serghei Șteliman nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(1) și urmează a fi considerat inadmisibil.
În conformitate cu art.433 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură
civilă, art.440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Consideră inadmisibil recursul declarat de Țurcan Ana, reprezentată
de avocatul Serghei Șteliman.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
15