2ra-59/24 — determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei alimentare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei alimentare
- Temei legal
- Recurs declarat dupa 1 septembrie 2023. Recurs vadit neîntemeiat. Art.433 alin.1 lit.f CPC. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie temei de casare a ei.
2ra-59/24 — determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei alimentare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E RE
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de avocatul Tarlev Pavel,
în interesele lui Zaharcenco Vladimir,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Șumilo Mariana împotriva lui Zaharcenco Vladimir, intervenient accesoriu
Direcția Aistență Socială și Protecție a Familiei Anenii Noi cu privire la
determinarea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei pentru
întreținerea copilului,
împotriva deciziei din 07 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-59/24
NR. PIGD 2-22176549-01-2ra-15012024)
Recursul declarat după 1 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art.
433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu
decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Anenii Noi, sediul Bender: jud. Alexandru Bogdan
Curtea de Apel Chișinău: jud. Iurie Cotruță, Ion Țurcan, Angela Braga
15 ianuarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de avocatul Tarlev Pavel, în interesele lui Zaharcenco
Vladimir,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 02 decembrie 2022, Șumilo Mariana a formulat cerere de chemare în
judecată împotriva lui Zaharcenco Vladimir, intervenient accesoriu Direcția
Aistență Socială și Protecție a Familiei Anenii Noi cu privire la determinarea
domiciliului copilului minor și încasarea pensiei pentru întreținerea copilului
minor (f. d. 2).
În motivarea cererii de chemare în judecată, Șumilo Mariana a indicat că
la XXXXX a încheiat căsătoria cu Zaharcenco Vladimir.
Reclamanta a notat că din căsătorie, s-a născut copilul XXXXX.
A menționat că căsătoria a fost desfăcută de către Judecătoria Anenii Noi,
sediul Central, la XXXXX. În urma desfacerii căsătoriei nu au determinat
domiciliul copilului minor.
Copilul permanent domiciliază cu reclamanta, dispune de condiții bune
de trai, relațiile dintre mamă și copil la fel sunt bune.
Pârâtul nu participă în măsură deplină la întreținerea copilului.
Reclamanta Șumilo Mariana a solicitat stabilirea domiciliului copilului
minor XXXXX, născută la XXXXX, cu mama, încasarea de la Zaharcenco
Vladimir pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX în mărime de 2
000 de lei, începînd cu data depunerii cererii de chemare în judecată și până la
atingerea majoratului de către copil.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 05 aprilie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul
Bender, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Șumilo Mariana.
S-a determinat domiciliul copilului minor XXXXX, născută la XXXXX cu
mama Șumilo Mariana. S-a încasat de la Zaharcenco Vladimir, în beneficiul
Marianei Șumilo, pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX, în sumă
de 2000 lei, lunar, începând cu 02 decembrie 2022, până la atingerea de către
1
copil a vârstei majoratului. S-a încasat de la Zaharcenco Vladimir, în beneficiul
statului suma de 720 lei, cu titlu de taxă de stat (f. d. 27-28).
În susținerea soluției adoptate, prima instanță a ajuns la concluzia
admiterii acțiunii înaintate de Șumilo Mariana și stabilirii domiciliului copilului
minor, XXXXX cu mama Șumilo Mariana, luând în considerație interesul
superior al copilului. În acest context, instanța de fond a punctat că, la moment
copilul locuiește cu reclamanta, care beneficiază de un imobil, este încadrată în
câmpul muncii și care îi poate oferi o educație și întreținere corespunzătoare.
La fel, cu referire la pretenția privind încasarea pensiei pentru
întreținerea copilului minor, instanța de judecată a apreciat ca fiind necesar de
a încasa din contul pârâtului pensia pentru întreținerea copilului minor
Zaharcenco Anastasia în sumă de 2 000 lei, punctând sub acest aspect că,
această soluție va avea ca finalitate asigurarea mijloacelor materiale necesare
acoperirii cheltuielilor legate de hrană, îmbrăcăminte, locuință, îngrijirea
sănătății, satisfacerea nevoilor social-culturale ale copilului, precum și a
oricăror alte cheltuieli necesare pentru creștere, educare și instruire.
Prima instanță a dispus încasarea din contul pârâtului în beneficiul
statului taxa de stat în mărime de 720 lei, or la depunerea cererii de chemare în
judecată cu privire la încasarea pensiei de întreținere, reclamanta a fost scutită
de drept de la plata taxei de stat.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 03 mai 2023 și la 11 iulie 2023, avocatul Tarlev Pavel, în interesele
lui Zaharcenco Vladimir, a declarat apel împotriva hotărârii din 05 aprilie 2023
a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender, solicitând admiterea apelului, casarea
parțială a hotărârii instanței de fond în partea încasării pensiei pentru
întreținerea copilului minor, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri,
prin care să fie dispusă încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor
XXXXX în sumă de 1500 lei, lunar, începând cu 02 decembrie 2022, până la
atingerea de către copil a vârstei majoratului. În rest, a menține hotărârea primei
instanțe (f. d. 29-30, 52-83).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 07 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins apelul declarat de avocatul Tarlev Pavel, în interesele lui Zaharcenco
Vladimir și s-a menținut hotărârea din 05 aprilie 2023 a Judecătoriei Anenii
Noi, sediul Bender (f. d. 71, 72-77).
2
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut
corectitudinea și legalitatea soluției date de prima instanță și că întemeiat a
stabilit încasarea pensiei de întreținere a copilului în mărime de 2000 lei,
începând cu 02 decembrie 2022, până la atingerea de către copil a vârstei
majoratului, or, sarcina de întreținere a copilului le revine ambilor părinți în
virtutea responsabilităților asumate încă de la momentul conceperii copilului în
familie.
Instanța de apel a mai punctat că, la stabilirea cuantumului pensiei de
întreținere a copilului minor s-a luat în considerație că conform paginii oficiale
a Biroului Național de Statistică, pentru orașele mari, minimul de existență
pentru copiii în vârstă de 1-6 ani în medie pentru anul 2022 constituie suma de
2 471,40 lei, iar pentru vârsta de 7-17 ani, suma 3 188,6 lei, sumă la care trebuie
să contribuie ambii părinți.
Totodată, s-a ținut cont că minimul de existență nu prevede toate
cheltuielile necesare pentru dezvoltarea unui copil: procurarea cărților,
frecventarea anumitor secții sportive sau de creație, activități necesare creșterii
și evoluării psiho-emoționale echilibrate a copilului, de care acesta nu poate fi
lipsit, or, acest fapt ar contravine interesului său superior.
În această ordine de idei, instanța de apel a apreciat soluția primei
instanțe ca fiind una temeinică, rezultată din elucidarea tuturor circumstanțelor
speței și aplicarea corectă a cadrului legal pertinent cauzei deduse judecății, iar
argumentele și afirmațiile invocate de apelant sunt vădit lipsite de suport
juridic, fără raționament valabil circumstanțelor speței.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 15 ianuaie 2024, avocatul Tarlev Pavel, în interesele lui Zaharcenco
Vladimir, a declarat recurs împotriva deciziei din 07 noiembrie 2023 a Curții
de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei
instanței de apel și hotărârii primei instanțe în partea încasării pensiei pentru
întreținerea copilului minor în sumă de 2 000 lei, cu emiterea în această parte a
unei noi hotărâri, prin care să fie încasată pensia pentru întreținerea copilului
minor în sumă de 1 500 de lei, precum și încasarea din contul lui Zaharcenco
Vladimir a taxei de stat în mărime de 540 lei pentru pretenția de încasare a
pensiei pentru întreținerea copilului minor. În rest, a solicitat menținerea
deciziei instanței de apel și hotărârea instanței de fond (f. d. 85-88).
SOLICITAREA RECURENTULUI
3
În motivarea recursului, avocatul Tarlev Pavel, în interesele lui
Zaharcenco Vladimir, a invocat prevederile art. 432 alin. (l) lit. e) din Codul de
procedură civilă.
Instanța de recurs reține că în susținerea cererii de recurs, recurentul a
reiterat circumstanțele de fapt și de drept invocate în cererea de apel.
Recurentul a reiterat că instanțele de judecată nu au luat în considerație
faptul că nu are un loc de muncă stabil, fapt care face imposibilă achitarea
pensiei pentru întreținerea copilului minor în sumă de 2 000 de lei, ceea ce îl
determină să solicite reducerea cuantumului pensiei pentru întreținerea
copilului minor la suma de 1500 lei lunar.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din
07 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată în adresa
avocatului Tarlev Pavel, prin intermediul poștei electronice, la data de 03
ianuarie 2024, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică (f. d. 78).
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul la 15 ianuarie 2024, în termenul legal.
La 24 aprilie 2024, în adresa Marianei Șumilo și Direcției Asistență
Socială și Protecția Familiei Anenii Noi a fost expediată copia recursului
declarat de avocatul Tarlev Pavel, în interesele lui Zaharcenco Vladimir, cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin
scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 93).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Mariana Șumilo și Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Anenii Noi
nu au făcut uz de dreptul procedural și nu au depus referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă:
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
f) recursul este vădit neîntemeiat.
4
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă
la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs,
5
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de
către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-
ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de avocatul Tarlev Pavel, în interesele lui Zaharcenco Vladimir,
conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare
în judecată, în apel care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind
apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări
a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la
judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1
al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța
a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea
de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu
un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
6
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de avocatul Tarlev Pavel,
în interesele lui Zaharcenco Vladimir, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Tarlev Pavel, în interesele
lui Zaharcenco Vladimir, împotriva deciziei din 07 noiembrie 2023 a Curții de
Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
7