2ra-307/24 — stabilirea domiciliului copilului si incasarea pensiei de intretinerea copiilor minori

Dosarul nr. 2ra-307/24 2-22143632-01-2ra-07032024 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. L. Mitrofan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, A. Braga, V. Mihaila) ÎNCHEIERE 14 august 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Mariana Ursachi examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandr Streapco, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Regina Mardar împotriva lui Alexandr Streapco, cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, împotriva deciziei din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s– a respins cererea de apel depusă de Alexandr Streapco și s-a menținut hotărârea din 02 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 30 septembrie 2022, Regina Mardar a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandr Streapco, cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că, s-a aflat în relații de concubinaj cu pârâtul Alexandr Streapco din anul *******. Din relația lor au un copil minor, ******* *******, născută la *******. În certificatul de naștere a copilului pârâtul este înscris ca tată. Din în anul 2019 relația lor a încetat și pârâtul s- a mutat în altă locuință, unde în prezent a format o altă familie. Având în vedere că, copilul de la naștere este crescut, supravegheat și îngrijit în mare măsură de către reclamantă și ca urmare este mai mult atașat de ea decât de tata, este fetiță și are o vârstă fragedă, consideră că este oportun ca să se stabilească și în continuare domiciliul copilului cu mama.

Mai mult, nici pârâtul nu a avut până în prezent careva obiecții față de domicilierea copilului cu aceasta, fiica și-a expus dorința de a locui cu ea. Totodată, reclamanta a mai menționat că, la stabilirea domiciliului copilului urmează să se țină cont și de interesul și grija manifestată de părinți în timpul conviețuirii și după separare, în fapt și alte asemenea împrejurări legat de interesul copilului. 1 A comunicat că, în prezent este angajată în câmpul muncii, dispune de spațiu de locuit cu două camere și condiții adecvate pentru dezvoltarea eficientă și armonioasă a copilului. De asemenea, a notat că anterior a convenit cu pârâtul că el va achita o parte din cheltuielile lunare pentru întreținerea și educația copilului, însă deja o perioadă îndelungată de timp nu mai acordă sprijin material, fapt care o pune în dificultate la acoperirea tuturor cheltuielilor legate de îngrijirea și educarea copilului.

Din cauza prețurilor majorate la alimente, serviciile comunale, precum și alte cheltuieli legate de studiile copilului, este practic în imposibilitate să acorde copilului o întreținere corespunzătoare de una singură. Prin urmare, având în vedere faptul, că deseori pârâtul în mod categoric refuză să acorde un ajutor material pentru întreținerea copilului, consideră necesară și echitabilă încasarea pensiei de întreținere pentru fiica lor minoră în forma unei sume bănești fixe în mărime de 6000 lei lunar, deoarece nu cunoaște dacă pârâtul în prezent dispune de un loc de muncă stabil și de venituri regulate.

Reclamanta a solicitat stabilirea domiciliului copilului minor, ******* *******, născută la 27 februarie 2016, la domiciliul reclamantei, Regina Mardar, încasarea din contul pârâtului Alexandr Streapco în beneficiul său a pensiei de întreținere pentru copilul minor, ******* *******, în sumă bănească fixă în mărime de 6000 lei lunar și încasarea de la pârât cheltuielile de judecată legate de acest proces. Prin hotărârea din 02 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Regina Mardar. S-a determinat domiciliul copilului minori ******* *******, anul nașterii ******* ******* *******, cu mama acesteia Regina Mardar.

S-a încasat din contul lui Alexandr Streapco în beneficiul Reginei Mardar pensia pentru întreținerea copilului minor ******* ******* în sumă bănească fixă, lunar, în sumă de 4000 de lei ce urmează a fi încasați de la depunerea cererii de chemare în judecată – 30 septembrie 2022 până la atingerea majoratului de către copilul minor. S-a încasat din contul lui Alexandr Streapco în contul Reginei Mardar suma de 100 de lei cu titlul de taxă de stat, suma de 3000 de lei cu titlul de cheltuieli de asistență juridică. În rest cererea de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată.

La 30 martie 2023, Alexandr Streapco a depus apel împotriva hotărârii din 02 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă încasarea de la Alexandr Streapco în beneficiul Reginei Mardar pentru întreținerea copilului minor ******* ******* a sumei de 1468, 45 de lei, de la depunerea cererii în judecată – 30 septembrie 2022 până la atingerea majoratului de către copilul minor, în rest pretențiile să fie respinse. Prin decizia din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel depusă de Alexandr Streapco, și s–a menținut hotărârea din 02 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut că copilul minor, ******* *******, frecventează liceul de limbi moderne și tehnologii informaționale „*******”, a frecventat grădinița creșă nr. *******, în legătură cu ce are necesitatea de surse financiare pentru achitarea studiilor (f.d. 12-15, 35-36). Drept urmare, instanța de fond just a menționat că părintele cu care locuiește copilul își execută nu doar obligațiile patrimoniale de întreținere a copilului, ci și obligațiile nepatrimoniale 2 față de copil și anume educația, creșterea și îngrijirea zilnică a copilului minor, având drept scop asigurarea unui nivel de trai decent pentru copii și condiții adecvate pentru educația și dezvoltarea acestora.

Or, copilul merge la școală, are necesități mai mari de instruire, întreținere, hobby. Instanța de apel a respins afirmațiile apelantului, precum că instanța urmează a stabili pensia de întreținere pentru copilul minor ******* *******, născută la ******* ******* *******, și de încasat în beneficiul reclamantei Regina Mardar pentru întreținerea copilului minor ******* *******, de la pârâtul Streapco Alexandr, pensia de întreținere în mărime de câte 1468,45 de lei, lunar cu începere din ziua înaintării acțiunii până la majoratul copilului, or suma de 4 000 de lei încasată de la acesta cu titlu de pensie de întreținere pentru copilul minor, lunar, la momentul actual este suficient echitabilă în raport cu obligațiile ambilor părinți ținînd cont de interesul primordial al copilului minor la o întreținere decentă.

Curtea de Apel Chișinău a notat că la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a copilului, instanța ierarhic inferioară just a luat în considerație interesul suprem al copilului, or, părinții au obligația de a crea circumstanțe pentru realizarea dreptului superior. Totodată, părinții urmează să asigure un mod de viață care să corespundă realităților, vârstei, necesităților și să asigure copilului un mod de viață decent, dar nu minim.

La 07 martie 2024, Alexandr Streapco a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și casarea hotărârii instanței de fond, în latura admiterii pretențiilor invocate, și pronunțarea unei noi decizii prin care să fie dispusă încasarea de la Alexandr Streapco în beneficiul Reginei Mardar pentru întreținerea copilului minor ******* ******* a sumei de 1468, 45 de lei, de la depunerea cererii în judecată – 30 septembrie 2022 până la atingerea majoratului de către copilul minor, în rest pretențiile să fie respinse. În motivarea recursului a indicat că, atât instanța de fond, cât și cea de apel nu au ținut cont de informația oficială plasată pe pagina web a Biroului Național de Statistică privind minimul de existență pentru anul respectiv, încălcând principiul stabilit de art. 58 alin. (1) și alin. (2) din Codul familie.

A menționat că, de când Alexandr Streapco s-a cunoscut cu reclamanta, aceasta era și este angajată în câmpul muncii și are venituri mari, care nu pot fi comparabile cu veniturile pârâtului, or, părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent dacă locuiesc împreună sau separat, mai mult părinții au dreptul și sunt obligați să-și educe copii conform propriei convingeri, reieșind din dispozițiile art. 85 alin. (1) și art. 60 alin. (1) din Codul familiei. Recurentul a notat că, atât instanța de fond, cât și cea de apel nu au ținut cont că, nu este angajat în câmpul muncii și nu este în stare să achite suma încasată de instanța de fond. Mai mult decât atât, el mai are la întreținere un copil minor, iar această circumstanță nu a fost luată în considerare de către instanțele ierarhic inferioare.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 01 noiembrie 2023. La 10 ianuarie 2024, Curtea de Apel Chișinău a expediat, prin intermediul 3 oficiului poștal, părților, copia deciziei integrale din 01 noiembrie 2023, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele cauzei (f.d. 184), însă date privind recepționarea acesteia lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 07 martie 2024 se consideră depus în termenul stabilit de lege. La 07 mai 2024, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul poștei electronice, a expediat în adresa intimatei, copia recursului declarat de Alexandr Streapco, împotriva deciziei din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului. Prin referința din 13 iunie 2024, Regina Mardar a depus referință, solicitând declararea recursului depus de Alexandr Streapco ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Alexandr Streapco, îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Alexandr Streapco, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă existența temeiurilor de declarare a recursului ca fiind admisibil, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1). Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. 4 Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Alexandr Streapco, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Alexandr Streapco. În conformitate cu art. 432 alin. (1), art. 433 alin. (1) lit. a), art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexandr Streapco, împotriva hotărârii din 01 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Regina Mardar împotriva lui Alexandr Streapco, cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Mariana Ursachi 5