2ra-382/25 — Repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

La 04 iulie 2023, Terentii Liudmila, reprezentată de avocatul Munteanu Diana a depus în adresa Judecătoriei Orhei, sediul Central, cerere de chemare în judecată împotriva Nicolinei Cotelea cu privire la repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, la 31 decembrie 2015, de către agentul constatator al IP Orhei, a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI03 021961, potrivit căruia, Cotelea Nicolina, la 21 decembrie 2025, orele 15:00, aflându-se pe str. M. Sadoveanu, mun. Orhei, a forțat-o de mâna stângă pe Terentii Liudmila, astfel conform raportului de constatare medico- legală nr. 864, provocându-i vătămări corporale neînsemnate.

Evidențiază că, nefiind de acord cu procesul-verbal cu privire la contravenție, la 14 ianuarie 2016 Cotelea Nicolina a depus contestație în instanța de judecată cu solicitarea anulării procesului-verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI03 021961 din 31 decembrie 2015.

Evidențiază că, prin hotărârea Judecătoriei Orhei nr. 5r-14/2016 din 21 noiembrie 2016, s-a încetat procesul-verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI03 021961 din 31 decembrie 2015, prin care Cotelea Nicolina a fost recunoscută vinovată de comiterea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, din motivul neprezentării agentului constatator. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2017, a fost admis recursul declarat de aceasta împotriva hotărârii instanței de fond, s-a casat hotărârea Judecătoriei Orhei nr. 5r-14/2016 din 21 noiembrie 2016, cauza fiind remisă la rejudecare. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei nr. 5r-23/2017 din 28 iulie 2017, s-a admis contestația depusă de Cotelea Nicolina și s-a anulat procesul- verbal cu privire la contravenție. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2017, s-a admis recursul declarat de aceasta împotriva hotărârii instanței de fond, s-a 1 casat hotărârea Judecătoriei Orhei nr. 5r-23/2017 din 28 iulie 2017, cauza fiind remisă la rejudecare. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei nr. 5r-137/2017 din 30 septembrie 2019, s-a admis contestația depusă de Cotelea Nicolina și s-a anulat procesul-verbal cu privire la contravenție, cu încetarea procesului contravențional. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2019, a fost admis recursul declarat de aceasta împotriva hotărârii instanței de fond, s-a casat hotărârea Judecătoriei Orhei nr. 5r-137/2017 din 28 iulie 2017, cauza fiind remisă la rejudecare. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei nr. 5r-6/2021 din 25 martie 2021, s-a admis contestația depusă de Cotelea Nicolina și s-a anulat procesul- verbal cu privire la contravenție, cu încetarea procesului contravențional. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2021, a fost admis recursul declarat de reclamantă împotriva hotărârii instanței de fond, s- a casat hotărârea Judecătoriei Orhei nr. 5r-6/2019 din 25 martie 2021, cauza fiind remisă la rejudecare. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei nr. 5r-84/2021 din 12 aprilie 2022, s- a respins contestația depusă de Cotelea Nicolina cu menținerea procesului-verbal cu privire la contravenție, cu încetarea procesului contravențional în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2023, a fost admis recursul declarat de Cotelea Nicolina împotriva hotărârii instanței de fond, s-a casat hotărârea Judecătoriei Orhei nr. 5r-84/2021 din 12 aprilie 2022, inclusiv din alte motive, rejudecând cauza, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care a fost admisă contestația depusă de Cotelea Nicolina, cu încetarea procesului contravențional în legătură cu intervenirea termenului de prescripție.

Invocă faptul că, în legătură cu examinarea cauzei contravenționale în instanța de fond și în instanța de apel, timp de 7 ani, a încheiat contract de asistență juridică inițial cu avocatul Viorica Martalog, după care cu avocatul Diana Munteanu.

Precizează că, pentru serviciile de asistență juridică oferite în cadrul procesului contravențional în instanța de fond și în instanța de apel, a achitat onorariul avocatului Viorica Martalog în suma de 11 500 lei, fapt confirmat prin ordinele de încasare a numerarului eliberate de avocatul Viorica Martalog și onorariul avocatului Diana Munteanu în sumă de 7 500 lei.

Susține că, în rezultatul comiterii contravenției enunțate, pârâta i-a cauzat prejudiciul moral, pe care îl estimează la suma de 50 000 lei. 2

În drept, au fost invocate prevederile art. 1398 alin. (1), art. 1422 alin. (1) – (2), art. 1423 din Codul civil, art. 85 alin. (1), art. 94 alin. (1) – (2), art. 96 alin. (1), art. 166-167 din Codul de procedură civilă.

Având în vedere circumstanțele de fapt și de drept menționate, solicită încasarea sumei de 19 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în cauza contravențională, încasarea sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și compensarea cheltuielilor de asistență juridică suportate în prezenta cauză civilă.

Prin hotărârea din 18 decembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, s-a admis parțial acțiunea reclamantei, fiind încasat de la Cotelea Nicolina în beneficiul Liudmilei Terentii suma de 19 500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică suportate pentru judecarea cauzei contravenționale, suma de 4 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 4 000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în prezenta cauză civilă. În rest, în partea sumei excedente a prejudiciului moral, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La 28 decembrie 2023, Cotelea Nicolina, reprezentată de avocatul Plămădeală Tamara a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 18 decembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, prin care s-a solicitat casarea hotărârii din 18 decembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

Totodată, la 23 aprilie 2024, Terentii Liudmila, reprezentată de avocatul Munteanu Diana a depus cerere de apel incident, prin care s-a solicitat casarea hotărârii din 18 decembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central în partea admiterii parțiale a pretenției privind repararea prejudiciului moral și emiterea în această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a pretenției respective.

Prin decizia din 01 aprilie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a respins cererea de apel depusă de Cotelea Nicolina și apelul incident declarat de avocatul Munteanu Diana în interesele Liudmilei Terentii, fiind menținută hotărârea din 18 decembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, în urma acțiunilor ilegale ale Nicolinei Cotelea, Liudmilei Terentii i-a fost cauzat inevitabil un prejudiciu moral.

Colegiul civil al Curții de Apel Nord a reținut că, suma solicitată de Terentii Liudmila cu titlu de prejudiciu moral în mărime de 50 000 lei este una exagerată, or la stabilirea cuantumului despăgubirilor se impune necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie venit nejustificat. 3

Corespunzător, în circumstanțele enunțate, Colegiul civil al Curții de Apel Nord a reținut ca întemeiată concluzia primei instanțe, care a conchis că comiterea contravenții prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, inevitabil a dus la crearea unui disconfort psihologic.

Instanța de apel a menționat că, prima instanță în mod just a reținut că prin acțiunile ilicite ale pârâtei, reclamanta Terentii Liudmila este îndreptățită să obțină repararea prejudiciului moral, cauzat prin comiterea de către Cotelea Nicolina a contravenției prevăzute la art. 78 alin. (2) Cod contravențional, care prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2023, a fost încetat procesul contravențional intentat în privința Nicolinei Cotelea în temeiul art. 78 alin. (2) din Codul contravențional, ca urmare a intervenirii termenului de prescripție a răspunderii contravenționale. În motivarea acestei decizii, instanța a confirmat corectitudinea încadrării juridice efectuate de către agentul constatator, reținând că fapta săvârșită de Cotelea Nicolina corespunde elementelor constitutive ale contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) din Codul contravențional. Astfel, deși procesul a fost încetat pe motive de prescripție, instanța a validat caracterul contravențional al acțiunilor acesteia, ceea ce contrazice afirmației avocatului Plămădeală Tamara în interesele Nicolinei Cotelea, potrivit căreia nu ar exista o recunoaștere judiciară a vinovăției.

În continuare, Colegiul civil al Curții de Apel Nord a respins argumentul avocatului Plămădeală Tamara în interesele Nicolinei Cotelea, conform căruia la caz nu s-a demonstrat vinovăția acesteia în comiterea contravenției, având în vedere că, în cadrul prezentei proceduri, instanța se limitează la examinarea aspectelor referitoare la încasarea prejudiciului, întrucât acest aspect constituie obiectul acțiunii civile. Pronunțarea asupra vinovăției este atributul instanței competente în materie penală și contravențională, iar în cadrul procedurii civile, instanța nu se poate pronunța asupra răspunderii penale, ci doar asupra daunelor cauzate și modalității de reparare a acestora.

Pe de altă parte, s-a constatat ca neîntemeiat argumentul invocat în cererea de apel depusă de avocatul Plămădeală Tamara în interesele Nicolinei Cotelea, precum că Terentii Liudmila nu a prezentat nici o probă concludentă și pertinentă care să demonstreze că a suportat prejudiciu moral. Or, fiind incontestabil că Terentii Liudmila a avut statutul de victimă în cauza contravențională, prin prisma prevederilor legale sus menționate, se constată temeinicia motivelor ce îi acordă acesteia dreptul de a solicita și recuperarea prejudiciului moral.

Prin urmare, în funcție de cele constatate și reieșind din specificul acțiunii, instanța de apel a conchis că, la caz, suma de 4 000 lei poate fi considerată drept o compensație echitabilă și suficientă pentru prejudiciul suferit, având în vedere principiile compensării echitabile și 4 rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale, starea de stres și frustrare cauzate reclamantei/apelante Terentii Liudmila, în rest suma solicitată în mărime de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral este una exagerată, neechivalată și nejustificată, deoarece încasarea prejudiciului moral nu trebuie să îmbogățească o parte sau să micșoreze patrimoniul celeilalte părți, ci urmează a fi una egală pe măsura daunei morale pricinuite.

Într-o altă ordine de idei instanța de apel a reținut că, din analiza materialelor dosarului rezultă în mod cert că, pe parcursul examinării cauzei contravenționale aflate pe rolul instanțelor de judecată pe o perioadă de 7 ani, atât în fața instanței de fond, cât și în fața instanței de apel, reclamanta a beneficiat de servicii de asistență juridică. Astfel, aceasta a încheiat inițial un contract de asistență juridică cu avocatul Viorica Martalog, iar ulterior cu avocatul Diana Munteanu. Pentru serviciile de asistență juridică prestate în cadrul procesului contravențional, reclamanta a achitat un onorariu în sumă de 11500 lei către avocatul Viorica Martalog, precum și un onorariu în sumă de 7500 lei către avocatul Diana Munteanu, aspect dovedit prin ordinele de încasare a numerarului eliberate de acestea.

Cu referire la cele invocate de pârâta/apelanta Cotelea Nicolina și reprezentantul acestei, avocatul Plămădeală Tamara potrivit cărora bonurile de plată seria GL nr. 043467 din 29 iulie 2022 (în valoare de 3500 lei), seria GL nr. 043541 din 1 decembrie 2022 (în valoare de 2000 lei) și seria GL nr. 043581 din 7 martie 2023 (în valoare de 2000 lei) nu ar dovedi achitarea sumei totale de 7500 lei către CA Munteanu Diana, întrucât pe acestea nu este indicată semnătura reclamantei Terentii Liudmila, s-a impus respingerea unei asemenea afirmații ca fiind nefondată. Or, lipsa semnăturii beneficiarului pe bonurile de plată nu afectează valabilitatea și forța probantă a acestora, atât timp cât documentele sunt emise de către avocat în temeiul unui contract de asistență juridică valabil încheiat, iar sumele indicate corespund prestațiilor efectiv realizate în favoarea reclamantei. Totodată, instanța de judecată a admis aceste cheltuieli în temeiul probelor administrate, apreciind în mod corect caracterul real și necesar al acestora în raport cu desfășurarea procesului.

Prin urmare, s-a confirmat că suma totală de 7500 lei a fost achitată în mod efectiv pentru serviciile prestate de avocatul Diana Munteanu, iar bonurile de plată menționate reprezintă dovada suficientă și legală a efectuării plății, indiferent de absența semnăturii reclamantei.

În ceea ce privește susținerea pârâtei/apelantei Cotelea Nicolina și reprezentantului acestei, avocatului Plămădeală Tamara, potrivit căreia reclamanta nu ar fi avut nici un câștig de cauză care să justifice acordarea cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 11 500 lei 5 achitate către CA Viorica Martalog, Curtea de Apel a apreciat această afirmație ca fiind vădit eronată și a respins-o ca neîntemeiată. Or, acordarea cheltuielilor de judecată nu este condiționată exclusiv de obținerea unei soluții favorabile integrale, ci se analizează în raport cu soluția finală a cauzei și cu conduita părților în proces. În speță, procesul contravențional intentat împotriva Nicolinei Cotelea, în temeiul art. 78 alin. (2) din Codul contravențional, a fost încetat prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2023, ca urmare a intervenirii termenului de prescripție a răspunderii contravenționale. Această împrejurare nu poate fi interpretată ca o exonerare de răspundere în sens material, ci ca o înlăturare a răspunderii în baza unui impediment legal de ordin procedural. Cu toate acestea, în raport cu soluția adoptată de instanță și în contextul unei proceduri care s-a desfășurat pe o perioadă îndelungată, este pe deplin justificată recuperarea cheltuielilor de asistență juridică.

La 18 iunie 2025, Cotelea Nicolina, reprezentată de avocatul Plămădeală Tamara a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs împotriva deciziei din 01 aprilie 2025 a Curții de Apel Nord, prin care s-a solicitat casarea deciziei din 01 aprilie 2025 a Curții de Apel Nord și hotărârii din 18 decembrie 2023 a Judecătoriei Orhei, sediul Central.

În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțele invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel.

Suplimentar s-a invocat faptul că, hotărârea și decizia adoptate de instanțele ierarhic inferioare sunt ilegale, subiective, emise cu încălcarea normelor de drept, ceea ce dă drept temei de a solicita Curții Europene a Drepturilor Omului examinarea cazului dat prin prisma încălcării art. 6 din Convenție.

În drept, s-au invocat prevederile art. 383, art. 462 alin. (5), art. 474 alin. (1) din Codul contravențional, art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 20 din Constituție, art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 14 pct. 1 din Pactul cu privire la drepturile civile și politice.

La 01 iulie 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin intermediul poștei electronice în adresa avocatului Diana Munteanu, care acționează în interesele Liudmilei Terentii, copia recursului depus de Cotelea Nicolina, reprezentată de avocatul Plămădeală Tamara, fiindu- i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat.

Însă, până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Liudmila Terentii nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință. 6

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Art. 433 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă dacă este vădit neîntemeiată.

Această normă oferă Curții o prerogativă de filtrare a recursurilor care nu conțin o motivare suficientă în drept, nefiind apte să declanșeze un control de legalitate în sensul art. 432 din Codul de procedură civilă.

Într-o apreciere particulară a motivelor de recurs, Completul constată că acestea nu întrunesc exigențele unei motivări conforme cu cerințele 7 legale, întrucât exprimă în esență dezacordul recurentului cu soluția instanței de apel, fără a invoca sau demonstra încălcări veritabile ale normelor de drept material sau procesual.

În ceea ce privește critica referitoare la o pretinsă apreciere arbitrară a probelor, art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța constată că probatoriul a fost analizat de instanțele de fond și apel în mod complet și motivat. Simpla reiterare sau reformulare a propriei versiuni asupra faptelor nu echivalează cu o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

La caz nu se identifică nici o eroare manifestă sau arbitrară în examinarea probelor, iar recurentul nu demonstrează caracterul determinant al presupusei erori asupra soluției adoptate.

Așadar, recursul nu tinde să declanșeze un control de legalitate veritabil, ci exprimă o nemulțumire subiectivă față de soluțiile instanțelor ierarhic inferioare, camuflând obiecțiile de fond, în argumente formale de procedură.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,