2ra-245/24 — repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- recursul nu se incadreaza in temeiurile prevazute la art.432 alin.1 CPC
2ra-245/24 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Baluța Alisa,
reprezentată de avocatul Cojocaru Dorin,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Beleciuc Ludmila împotriva Alisei Baluța cu privire la repararea prejudiciului
material cauzat prin acțiuni ilicite, a prejudiciului moral și compensarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, prin
care s-a admis apelul declarat de Baluța Alisa, reprezentată de avocatul
Cojocaru Dorin, casată integral hotărârea din 08 iulie 2022 a Judecătoriei
Cimișlia, sediul Central și pronunțată o hotărâre nouă de admitere parțială a
acțiunii depuse de Beleciuc Ludmila,
(Dosarul nr.2ra-245/24
Nr. PIGD 2-21182079-01-2ra-23022024)
Recursul declarat după 01 septembrie 2023.
Recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1) din Codul de
procedură civilă.
Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central (jud: V. Carapirea)
Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G. Colev, D. Fujenco, Ș. Starciuc)
21 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de Baluța
Alisa, reprezentată de avocatul Cojocaru Dorin,
Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT:
La 10 decembrie 2021, Beleciuc Ludmila a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Alisei Baluța cu privire la repararea
prejudiciului material cauzat prin acțiuni ilicite, a prejudiciului moral și
compensarea cheltuielilor de judecată.
În susținerea acțiunii reclamanta a indicat că, fiind cu reședința și
domiciliul în or. *****, în decursul anilor 2019 — 2021 este sistematic supusă
la acțiuni ilicite din partea locatarului din ap.***** din str. ***** - Baluța
Alisa.
La 17 mai 2019, a formulat o plângere împotriva pârâtei Baluța
Alisa, care în această zi, a acționat ilicit față de ea.
Potrivit procesului-verbal seria ***** din 21 mai 2019 cu privire
la contravenție, Baluța Alisa a fost trasă la răspundere contravențională pentru
fapta prevăzută de art.354 din Codul contravențional, iar prin decizia din 21
mai 2019, pârâta a fost sancționată cu amendă.
Cu toate acestea, acțiunile ilicite ale pârâtei față de ea au continuat.
La 15 decembrie 2019, în urma unor altercații săvârșite la 14
decembrie 2019, a depus o plângere împotriva pârâtei.
Prin procesul-verbal seria ***** din 16 decembrie 2019 cu privire
la contravenție, Alisei Baluța i s-a incriminat săvârșirea faptei contravenționale
prevăzut de art.357 din Codul contravențional, iar prin decizia din 16 decembrie
2019, a fost recunoscută vinovată de fapta imputată.
Din actele de acuzare pronunțate în privința Alisei Baluța cert se
constată că aceasta în mod intenționat a acționat ilicit față de reclamantă.
În circumstanțele enunțate, viața din vecinătate cu pârâta a devenit
imposibilă, deoarece ultima permanent inițiază diferite acțiuni care nu sunt
încadrate în normele de conduită zilnică.
La 28 februarie 2020, în urma unor altercații inițiate de către
pârâtă, ultima a devenit agresivă și i-a aplicat forța fizică.
În baza cererii sale din 28 februarie 2020 cu privire la acțiunile
violente ale Alisei Baluța, pe numele ultimei s-a întocmit proces-verbal *****,
1
prin care i s-a incriminat faptul săvârșirii contravenției prevăzute de art.78
alin.(1) din Cod contravențional, fiind recunoscută vinovată și aplicată amenda.
Drept consecință a acestor acțiuni ilicite, i s-au cauzat suferințe
fizice constate prin concluzia expertului din 05 martie 2020.
În urma acțiunilor violente ale pârâtei, a fost nevoită să suporte
cheltuieli de tratament: 160 de lei pentru consultația medicului; 143,32 de lei
costurile medicamentelor prescrise; 260 de lei pentru radiografie; 90 de lei
consultarea medicului; 10 000 de lei cheltuieli de tratament.
Afară de aceasta, pârâta a mai recurs la ilegalități în perioada
anului 2020, fapt probat prin hotărârea din 28 iulie 2021 a Judecătoriei
Cimișlia, sediul Leova și hotărârea din 22 februarie 2021, prin care cert s-a
constatat că pârâta a calomniat-o și în mod intenționat a dat declarații care nu
s-au confirmat.
Prin acțiunile ilicite ale pârâtei în perioada anilor 2019 – 2021, i s-
a cauzat prejudicii de ordin material și moral.
Acțiunile ilicite ale pârâtei s-au manifestat prin supunerea
nejustificată la procedurile contravenționale; încălcarea intenționată a normelor
de conduită în societate și de vecinătate; încălcarea gravă și abuzivă a
drepturilor și libertăților fundamentale garantate de Constituție și tratatele
internaționale; formularea unor acuzații nejustificate față de reclamantă.
În viziunea reclamantei este îndreptățită la repararea prejudiciului
material și moral cauzat potrivit acelor acte ilicite săvârșite de către pârâta
Baluța Alisa.
A reținut că unul din criteriile orientative generale de apreciere a
prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie
să prezinte o justă și integrală despăgubire. Or, despăgubirile trebuie să fie
stabilită în așa fel încât să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie
nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru
victime.
În rezultatul acțiunilor ilicite comise de către pârâtă i-au fost
cauzate suferințe psihice și fizice manifestate prin faptul că sistematic este
urmărită, persecutată de către ultima, și antrenării nejustificate la proceduri
contravenționale.
Prin persecutarea sistematică și antrenarea nejustificată la
procedurile contravenționale, cât și cauzarea de suferințe fizice, i s-a adus
atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, cum ar fi dreptul la
viața sa privată, pe care le-a suportat în urma acțiunilor ilicite ale părții pârâte
și cât prin acțiunile de violență săvârșite de către ultima.
2
Suferințele psihice suportate de către reclamantă se manifestă și
prin faptul că nu a putut să ducă un mod de viață normal, deoarece în
permanență este supusă la diferite altercații din partea pârâtei.
Apreciind în ansamblu circumstanțele speței și având în vedere
principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, natura
dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate, statutul social al
persoanei, durata acelor ilegalități din partea pârâtei, Beleciuc Ludmila
apreciază mărimea prejudiciului moral în sumă de 100 000 de lei care constituie
o justă compensare ce i-ar aduce satisfacție echitabilă.
În contextul enunțat, Beleciuc Ludmila a solicitat admiterea
acțiunii, încasarea din contul Alisei Baluța în beneficiul său a sumei de
10653,32 de lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin acțiuni ilicite, a sumei
de 100 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și compensarea cheltuielilor de
judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:
Prin hotărârea din 08 iulie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
Central a fost admisă parțial acțiunea depusă de Beleciuc Ludmila. S-a încasat
din contul Alisei Baluța în beneficiul Ludmilei Beleciuc suma de 602,32 de lei
cu titlu de prejudiciu material, 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și
9819,59 de lei cheltuieli de judecată, în total 20.421,91 de lei.
Prima instanță a motivat soluția constatând că, reclamanta Ludmila
Beleciuc, având reședința și domiciliul în or. *****, în perioada anilor 2019 –
2021, este sistematic supusă la acțiuni ilicite din partea locatarului din ap.*****
din str. *****. La 17 mai 2019, reclamanta a formulat o plângere asupra
pretinselor acțiuni ilicite din partea Alisei Baluța, care în ziua 17 mai 2019 a
acționat ilicit. Potrivit procesului-verbal cu privire la contravenție ***** din 21
mai 2019, Baluța Alisa a fost pusă sub acuzație pentru fapta contravențională
prevăzută de art.354 Cod contravențional, iar prin decizia din 21 mai 2019,
sancționată cu amendă (f.d.18).
Instanța de fond a subliniat că acțiunile ilicite ale pârâtei Baluța
Alisa împotriva Ludmilei Beleciuc au continuat și au avut un caracter direct,
care nu se întrunesc în normele de conduită. Astfel, la 15 decembrie 2019, în
urma unor altercații, reclamanta a depus o plângere pe pretinsele acțiuni ilicite
ale pârâtei Baluța Alisa săvârșite la 14 decembrie 2019. La fel, la 28 februarie
2020, în urma altercațiilor inițiate de către pârâtă, acesta a devenit agresivă
aplicând forța fizică față de reclamantă. În baza cererii din 28 februarie 2020
față de pârâtă a fost emis actul de acuzare ******, prin care i s-a incriminat
3
faptul săvârșirii faptei contravenționale prevăzute de art.78 alin.(1) din Codul
contravențional, fiind recunoscută vinovată și aplicată amenda.
Instanța de fond a stabilit că potrivit actului de învinuire cuprins în
procesul-verbal cu privire la contravenție ***** din 16 decembrie 2019, pârâtei
Baluța Alisa i s-a incriminat săvârșirea faptei contravenționale prevăzut de
art.357 din Codul contravențional, iar prin decizia din 16 decembrie 2019,
ultima a fost recunoscută vinovată de fapta imputată (f.d.26). Potrivit
Raportului de constatare nr.***** din 02.03.2020 și Raportului de constatare
nr.***** din 05.03.2019, la Beleciuc Ludmila s-au constatat leziuni corporale
în regiunea *****, în regiunea *****, în regiunea *****. Leziunile corporale
menționate puteau fi produse la acțiunea traumatică a unui corp dur contondent
dur la lovire sau prin lovire de el, produs posibil în timpul și circumstanțele
relatate și se califică ca vătămare corporală neînsemnată (f.d.40, 41).
Instanța de fond a rezumat că reclamanta Beleciuc Ludmila în
urma acțiunilor ilicite ale pârâtei Baluța Alisa a primit leziuni corporale,
urmând după aceasta tratament, care potrivit înscrisurilor anexate la materialele
cauzei, a suportat cheltuieli de tratament în sumă de 143,32 de lei, 109 lei, 90
de lei și 260 de lei, fapt confirmat prin bonurile de plată de achitare a
medicamentelor și serviciilor medicale, anexate la dosar.
Instanța de fond a precizat că respectivele cheltuieli suportate de
reclamant sunt justificate și care urmează a fi încasate din contul pârâtei în
beneficiul reclamantei.
Referitor la pretenția reclamantei privind încasarea sumei de
10000 de lei cheltuieli de tratament, instanța de fond a concluzionat că Beleciuc
Ludmila nu a prezentat probe că a suportat cheltuieli în această mărime.
Cât privește pretenția privind încasarea din contul pârâtei a
prejudiciului moral în mărime de 100 000 de lei, instanța de fond cu trimitere
la prevederile art.2036 alin.(1) și art.2037 din Codul civil, a menționat că
prejudiciul moral constituie o formă distinctă a prejudiciului civil care
declanșează răspunderea delictuală și prezintă o totalitate de suferințe fizice și
psihice (morale) pe care le suportă persoana în urma acțiunilor ilicite săvârșite
de autorul prejudiciului.
În contextul reținut, prima instanță a dedus că reclamanta nu a
prezentat probe justificative și concludente întru confirmarea faptului cauzării
suferințelor psihice (morale) suportate în mărimea solicitată de 100 000 de lei.
Reieșind din gravitatea suferințelor fizice și morale suportate de
reclamantă în urma acțiunilor ilicite al pârâtei, prima instanță a considerat că
sumă de 10000 de lei cu titlu de prejudiciu moral reprezintă o sumă echitabilă
în raport cu prejudiciul suferit de către ea, sumă care urmează a fi încasată din
contul pârâtei în beneficiul reclamantei.
4
Cât privește compensarea cheltuielilor de judecată, instanța de
judecată, cu trimitere la art.94 CPC, a concluzionat de a încasa din contul Alisei
Baluța în beneficiul Ludmilei Beleciuc suma de 9819,59 de lei cu titlu de
cheltuieli de judecare, care constă din 3019,59 de lei taxa de stat achitată la
depunerea cererii de chemare în judecată și 6800 de lei cheltuieli pentru
asistență juridică.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:
La 18 iulie 2022, Baluța Alisa, reprezentată de avocatul Cojocaru
Dorin, a declarat apel (nemotivat), iar la 06 decembrie 2022, a prezentat
motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii din 08 iulie 2022 a Judecătoriei
Cimișlia, sediul Central.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:
Prin decizia din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Comrat s-a
admis apelul declarat de Baluța Alisa, reprezentată de avocatul Cojocaru Dorin,
casată integral hotărârea din 08 iulie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
Central și pronunțată o hotărâre nouă de admitere parțială a acțiunii depuse de
Beleciuc Ludmila. S-a încasat din contul Alisei Baluța în beneficiul Ludmilei
Beleciuc suma de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin
vătămarea sănătății, 6800 de lei cheltuieli de asistență juridică și 100 de lei taxa
de stat. În rest, acțiunea depusă de Beleciuc Ludmila a fost respinsă ca
neîntemeiată.
Instanța de apel a motivat decizia stabilind că, la materialele cauzei
este anexat raportul de constatare nr.***** din 02.03.2020 și raportul de
constatare nr. ***** din 05.03.2019, potrivit căruia la Beleciuc Ludmila s-au
constatat leziuni corporale în regiunea *****, în regiunea *****, în regiunea
*****. Leziunile corporale menționate puteau fi produse la acțiunea traumatică
a unui corp dur contondent dur la lovire sau prin lovire de el, produs posibil în
timpul și circumstanțele relatate și se califică ca vătămare corporală
neînsemnată (f.d.40, 41).
Instanța de apel a apreciat ca fiind eronată concluzia instanței de
fond precum că reclamanta Beleciuc Ludmila în urma acțiunilor ilicite ale
pârâtei Baluța Alisa a primit leziuni corporale, în rezultatul cărora a urmat
tratament ce se confirmă prin înscrisuri anexate la dosar în sumă de 143,32 de
lei, 109 lei, 90 de lei și 260 de lei, costul medicamentelor și a serviciilor
medicale suportate pe teritoriul Republicii Moldova, or, la materialele
dosarului astfel de bonuri nu se regăsesc, din care motiv instanța de apel a
5
considerat de a respinge pretenția reclamantei privind încasarea prejudiciului
material ca fiind neîntemeiată.
Totodată, cu trimitere la prevederile art.2036 alin.(1)-(2) și
art.2037 alin.(1)-(2) din Codul civil, instanța de apel a menționat că prejudiciul
moral constituie o formă distinctă a prejudiciului civil care declanșează
răspunderea delictuală și prezintă o totalitate de suferințe fizice și psihice
(morale) pe care le suportă persoana în urma acțiunilor ilicite săvârșite de
autorul prejudiciului. Pentru determinarea mărimii compensației, trebuie de
luat în considerare caracterul și gravitatea suferințelor provocate persoanei
vătămate, gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o
condiție a răspunderii, măsura în care această compensare poate aduce
satisfacție persoanei vătămate. Unul din criteriile orientative generale de
apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că
indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire. În termenii
Convenției Europene a Drepturilor Omului, acest criteriu se exprimă prin
necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru
prejudiciul moral suferit.
La acest aspect, instanța de apel a reținut că în urma acțiunilor
pârâtei Baluța Alisa, care se face vinovată de comiterea contravenției, Ludmilei
Beleciuc i-a fost cauzat un prejudiciu moral, manifestat prin suferințele morale
considerabilele asupra stării reclamantei Ludmila Beleciuc.
În contextul enunțat, instanța de apel a considerat oportun de a
încasa din contul Alisei Baluța în beneficiul Ludmilei Beleciuc prejudiciul
moral în mărime de 10000 de lei, apreciată de către instanță drept o satisfacție
echitabilă și suficientă, iar suma de 100 000 lei solicitată de către reclamantă în
acest sens este prea excesivă în raport cu suferințele psihice suportate de către
ultima. Or, la determinarea cuantumului prejudiciului moral urmează să se
respecte criteriul echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul
moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa
fel încât să asigure efectiv o compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat,
ca astfel să fie menținut echilibrul între daunele efectiv pricinuite și suma
acordată. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă
efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii
daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.
Totodată, cu trimitere la prevederile art.94 alin.(1) din Codul
instanța de apel a considerat oportun a încasa din contul Alisei Baluța în
beneficiul Ludmilei Beleciuc taxa de stat în mărime de 100 de lei.
La fel, cu trimitere la art.96 alin.(1) Cod de procedură civilă,
instanța instanța de apel a notat că prin mandatul seria MA nr.1662269 din
10.09.2020, Beleciuc Ludmila a împuternicit avocatul Matușenco Ion să-i
6
acorde asistență juridică în cauza civilă dată (f.d.1). Conform dispozițiilor de
plată nr.07564 din 10.12.2021, anexate la materialele cauzei, se dovedește că
Beleciuc Ludmila a achitat în contul avocatului Matușenco Ion suma de 6800
lei, pentru serviciile de asistență juridică (f.d.112). Având în vedere că Baluța
Alisa este partea care a pierdut procesul, instanța de apel a considerat necesar
de a încasa din contul acesteia în beneficiul Ludmilei Beleciuc cheltuielile
pentru plata serviciilor de asistență juridică în mărime de 6 800 de lei, care sunt
reale, demonstrate și rezonabile în raport cu volumul de lucru și complexitatea
cauzei. În rest, instanța de apel a conchis că acțiunea civilă depusă de Beleciuc
Ludmila urmează a fi respinsă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:
La 22 februarie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Baluța
Alisa, reprezentată de avocatul Cojocaru Dorin, a declarat recurs împotriva
deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a
deciziei din 02 mai 2023 a Curții de Apel Comrat și a hotărârii din 08 aprilie
2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, cu pronunțarea unei hotărâri noi
prin care să fie respinsă integral acțiunea civilă depusă de Beleciuc Ludmila.
SOLICITĂRILE RECURENTEI:
În susținerea recursului Baluța Alisa, reprezentată de avocatul
Cojocaru Dorin, a invocat instanța de apel, cât și instanța de fond nu au
examinat multiaspectual, complet si obiectiv toate circumstanțele de fapt si de
drept cât și autenticitatea inclusiv veridicitatea înscrisurilor din dosar în
ansamblu, dar și interconexiunea dintre acestea.
Din materialele cauzei nu se desprinde diagnosticul primar în
urma căruia intimata a suportat tratament în sumă de 10 000 de lei, respectiv
nu este clară legătura de cauzalitate între învinuirile aduse dânsei și pretinsa
fapta, prin care s-a solicitat încasarea prejudiciului moral.
Instanța de apel nu a examinat toate circumstanțele de fapt și de
drept, autenticitatea inclusiv veridicitatea înscrisurilor din dosar în ansamblu
și interconexiunea dintre acestea.
În drept, Baluța Alisa, reprezentată de avocatul Cojocaru Dorin,
și-a întemeiat recursul pe temeiurile de drept prevăzute la art.432 alin.(2) lit.a)
și c) și alin.(4) CPC (în redacția legii până la modificările operate prin Legea
nr.246 din 31.07.2023, în vigoare 01.09.2023), potrivit cărora se consideră că
normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care
instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată,
precum și c) a interpretat în mod eronat legea, precum și (4) săvârșirea altor
7
încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în
cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
La 12 iunie 2024, Curtea Supremă de Justiție, întru respectarea
dreptului părților la un proces echitabil, a expediat în adresa intimatei
Beleciuc Ludmila și a reprezentantului acesteia, avocatul Matușenco Ivan
copia recursului declarat de Baluța Alisa, reprezentată de avocatul Cojocaru
Dorin, cu informarea, în corespundere cu prevederile art.439 și 186 din Codul
de procedură civilă, despre necesitatea prezentării obligatorii a referinței timp
de o lună, de la data comunicării, iar la depășirea acestui termen vor fi decăzuți
din dreptul de a o prezenta, iar cauza va fi examinată în baza materialelor
anexate la dosar, cu toate acestea, intimata și reprezentantul acesteia nu și-au
valorificat acest drept procedural în termenul stabilit de instanța de recurs, și
nu au depus referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:
Articolul 434 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă
statuează că:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
Potrivit art.XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023,
recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a
optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat la 22 februarie 2024 de către Baluța Alisa,
reprezentată de avocatul Cojocaru Dorin, a fost depus după data intrării în
vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare 01 septembrie 2023 și va
fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Distinct, ține de menționat că art.432 „Temeiurile declarării
recursului” din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la
8
modificările operate prin Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din
01.09.2023) are următorul conținut:
„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a
aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată
neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia
legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe
la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-
a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate
regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema
drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-
verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Potrivit art.432 din Codul de procedură civilă (în redacția Legii
nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023):
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este
contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului,
se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis
neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în
termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost
pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Articolul 433 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă (în
redacția legii în vigoare la data depunerii recursului – 22.02.2024) statuează
că:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”
Articolul 440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă prevede
că:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
9
MOTIVAREA INSTANȚEI:
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de
recurs menționează că, Curtea de Apel Comrat a pronunțat dispozitivul
deciziei, în ședință publică, la 02 noiembrie 2023.
Din actele cauzei rezultă că la 22 decembrie 2023, reprezentantul
recurentei, avocatul Cojocaru Dorin a recepționat decizia integrală (motivată)
a instanței de apel, iar la 23 decembrie 2023 Baluța Alisa a recepționat decizia
recurată, fapt ce rezultă din avizele poștale de recepție anexate la dosar
(f.d.241-242, vol.I).
În contextul enunțat, recursul declarat la 22 februarie 2024, de
către Baluța Alisa, reprezentată de avocatul Cojocaru Dorin, se consideră ca
fiind depus în interiorul termenului prevăzut la art.434 alin.(1) CPC.
Se reține că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu
temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii
în vigoare la data declarării recursului.
Din analiza recursului rezultă că, Baluța Alisa și-a întemeiat
recursul pe temeiurile de drept prevăzute de art.432 din Codul de procedură
civilă în redacția legii în vigoare până la 01 septembrie 2023, în special pe
prevederile alin.(2) lit.a) și c) și alin.(4) CPC, potrivit cărora se consideră că
normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care
instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată,
precum și c) a interpretat în mod eronat legea, precum și (4) săvârșirea altor
încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în
cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
La acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că după cum s-a menționat supra prin Legea nr.246 din
31.07.2023 a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme
de Justiție, inclusiv prevederile Codului de procedură civilă, în special au fost
modificate și temeiurile recursului prevăzute la art.432, care au intrat în
vigoare la 01 septembrie 2023.
La caz, recurenta Baluța Alisa, reprezentată de avocatul Cojocaru
Dorin, a depus recursul la 22 februarie 2024, adică după intrarea în vigoare a
modificărilor operate la articolul 432 CPC, dispozițiile căruia au un text diferit
de cel al articolul 432 prevăzut în redacția legii până la modificările intrate în
vigoare din 01 septembrie 2023.
Date fiind cele constatate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție atestă că recursul declarat de Baluța Alisa nu se încadrează
în temeiurile de drept prevăzute la art.432 alin.(1) din Codul de procedură
10
civilă, în vigoare din 01 septembrie 2023, respectiv, urmează a fi considerat
inadmisibil.
Mai mult ca atât, verificând legalitatea și temeinicia decizia
contestate prin prisma argumentelor recursului, Completul de judecată nu a
stabilit că soluția instanței de apel este contrară legii, cu aplicarea sau
interpretarea eronată a legii, sau cu aprecierea arbitrară a probelor.
Dimpotrivă, decizia a fost emisă cu respectarea prevederilor legale, bazată pe
o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor
probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
De altfel, motivele de casare, invocate în recurs, se referă la
dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de instanța de apel și nu relevă că
aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor. Mai mult, recursul conține obiecții de fapt similare celor expuse în
cererea de apel, care au fost analizate de instanța de apel, fiind apreciate în
mod corespunzător.
Completul de judecată remarcă că dezvoltarea recursului trebuie
să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor
critici care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1) din Codul de procedură
civilă, în vigoare la data declarării recursului (22.02.2024). Or, recursul nu se
poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea
greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt
și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau
aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel nu echivalează
cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins
argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului
și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în
asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel,
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
11
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 CEDO
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1,11p.141, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică
doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6§1 CtEDO (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, §
31, Seria A, nr. 212-A).
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Baluța Alisa,
reprezentată de avocatul Cojocaru Dorin, nu se încadrează în temeiurile de
drept prevăzute la art.432 alin.(1) CPC (în redacția Legii nr.246 din
31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023), respectiv urmează a fi considerat
inadmisibil.
În conformitate cu art.433 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură
civilă, art.440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Baluța Alisa, reprezentată de
avocatul Cojocaru Dorin.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
12