2ra-465/23 — privind încasarea datoriei si compensarea cheltuielilor de judecată

La 24 mai 2021, avocatul Călin Bobuțac, acționând în numele și interesele lui Veaceslav Negara a depus cerere de chemare în judecată împotriva Corinei Darii, prin care a solicitat încasarea de la ultima suma de 6700,00 euro, cu titlu de datorie, suma de 111,20 euro, cu titlu dobânda de întârziere aferentă, suma de 4421,90 de lei, cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea acțiunii în judecată, suma de 150,00 de lei, cu titlu de cheltuieli privind eliberarea informației de la IP ,,Agenția Servicii Publice” și suma de 7577,32 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.

În motivarea acțiunii a indicat că la 22 martie 2021, Corina Darii a întocmit o recipisă în formă scrisă, potrivit căreia a beneficiat de un împrumut de la Veaceslav Negara în valoare de 6700,00 euro, pe un termen de 10 zile, până la data de 02 aprilie 2021. În temeiul aceleiași recipisei, pârâtul și-a asumat obligația față de reclamant și a garantat restituirea sumei de 6700,00 euro, în termenul stabilit.

A menționat că pe lângă executarea obligației de restituire a împrumutului în mărimea, condițiile și termenul indicat, pârâtul și-a asumat obligația față de reclamant că, în cazul nerestituirii mijloacelor bănești la timp (până la 02 aprilie 2021), să transmită dreptul de proprietate asupra bunului imobil care îi aparține amplasat pe bd. XXX nr. XX/X, parcarea nr.XX, cu nr.cadastral 0XXX.XX.0X.0XX în proprietatea reclamantului. Pârâtul a transmis benevol reclamantului actele de proprietate asupra bunului imobil nominalizat.

A susținut că, deși, Veaceslav Negara și-a executat corespunzător și cu bună-credință obligațiile de acordare a împrumutului, pârâta nu a manifestat aceeași diligență în executarea obligațiile corelative asumate.

A indicat că pârâta nu a restituit integral împrumutul în mărime de 6700,00 euro în termenul specificat și nici nu a executat corespunzător obligația de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului imobil nominalizat în beneficiul reclamantului în termenul și condițiile stabilite.

A comunicat că în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă, reclamantul de nenumărate ori a întreprins măsuri cu pârâtul prin conversații telefonice, verbale pentru stingerea datoriei acumulate precum și de executare a obligației de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului imobil nominalizat în beneficiul reclamantului asistență la programări prealabile în fața Agenției Servicii Publice pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, însă toate acțiunile nu s-au soldat cu succes. Dat fiind 1 faptul că, pârâtul nu și-a executat corespunzător obligațiile nominalizate, inclusiv nici ca urmare a acțiunilor întreprinse pe parcurs, la data de 14 mai 2021, în adresa pârâtului a fost expediată o notificare, potrivit căreia a solicitat pârâtului restituirea integrală a datoriei în mărime de 6700,00 euro și dobânda de întârziere în mărime de 89,82 euro, în total suma de 6789,82 euro, în termen de 3 zile calendaristice din momentul recepționării notificării. Concomitent a mai solicitat să transmită dreptul de proprietate asupra bunului imobil amplasat pe bd. XXX nr.XX/X, parcarea nr.XX, cu nr.cadastral 0XXX.XX.0X.0XX în beneficiul reclamantului, inclusiv efectiv bunul imobil nominalizat, în contul sumelor debitoare acumulate, în termen de 3 zile din momentul recepționării notificării.

A relatat că notificarea a fost expediată și recepționată de pârât la data de 17 mai 2021, contrasemnătură, fapt confirmat prin avizul de recepție.

A mai menționat că anterior expedierii notificării, în vederea verificării informației actuale cu privire la domiciliul pârâtei Corina Darii, reclamantul s- a adresat la IP ,,Agenția Servicii Publice” cu cerere, iar, prin răspunsul nr.02- 2-XXX din 17 mai 2021, i-a fost comunicat că pârâta își are înregistrat domiciliul în mun. XXXX, bd. XXXX nr.XX, ap.XX.

A indicat că având în vedere că datoria la care este îndreptățit reclamantul este o obligație pecuniară purtătoare de dobânzi de întârziere, reclamantul este îndreptățit la încasarea din contul pârâtului și a dobânzii de întârziere în mărime de 111,20 euro.

Ulterior, pe parcursul examinări cauzei civile, în prima instanță, avocatul Călin Bobuțac, acționând în numele și interesele lui Vladislav Negura a înaintat o cererea de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat să se încaseze de la Corina Darii, suma de 6700,00 euro, cu titlu de datorie, suma de 427,70 euro, cu titlu de dobânda de întârziere aferentă, suma de 4612,56 de lei, cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea acțiunii în judecată, suma de 150,00 de lei, cu titlu de cheltuieli privind eliberarea informației de la IP ,,Agenția Servicii Publice” și suma de 7577,32 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.

Ulterior, la 20 octombrie 2022, Corina Darii, reprezentată de avocatul Pavel Pitihin, a depus supliment la cererea de apel, prin are a solicitat admiterea apelului declarat împotriva hotărârii din 25 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, casarea hotărârii primi instanțe, în temeiul art. 385 lit.e) din Codul de procedură civilă, să scoată acțiunea reclamantului de pe rol pe temeiul prevăzut la art. 267 lit.a) din Codul de procedură civilă, din motivul nerespectării de către reclamant a procedurii de soluționare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară; sau în temeiul art. 385 lit.d) din Codul de procedură civilă, să trimită cauza spre rejudecare în primă instanță pe temeiul prevăzut la art. 388 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, din motiv că, prima instanța a examinat cauza în absența apelantei – pârâte, căreia nu i s-a comunicat în modul prevăzut de lege ora ședinței de judecată, anulării încheierii din 07 iunie 2021 privind aplicare a măsurilor de asigurare și încasarea din contul intimatului a cheltuielilor judiciare suportate de apelantă pentru plata taxei de stat în ordine de apel și a cheltuielilor de asistență juridică (f.d.171/178, Vol.I).

La 15 decembrie 2022, în ședința de judecată, avocatul Călin Bobuțac, acționând în interesele intimatului Veaceslav Negara, a înaintat cererea privind majorarea cuantumului pretențiilor, prin care a solicitat respingerea cererii de apel depuse de Corina Darii împotriva hotărârii din 25 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca fiind nefondat și neîntemeiat, cu menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe, încasarea din contul apelantei Corina Darii, în beneficiul intimatului Veaceslav Negara, a dobânzii de întârziere aferente în mărime de 1395,29 euro, conform cursului oficial al BNM din data executării; încasarea din contul apelantei Corina Darii, în beneficiul intimatului Veaceslav Negara, a cheltuielilor de judecată formate din taxa de stat în mărime de 825,09 de lei, cheltuieli privind eliberarea informației de la IP ,,ASP” în mărime de 180,00 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 4095,12 de lei, în total a sumei de 5100,21 de lei (f.d.199/202, Vol.I).

Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând prevederile art.9 alin.(1) și alin.(2) lit. a), art.10, art. 774, art.775, art.776 , art. 858 alin. (1) și (2), art. 992 alin. (1), art.1242 alin.(1), (2), art. 1243 din Codul civil, în raport cu criticile formulate în cererea de apel și materialul probator, a conchis că prima instanța a determinat corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

Subsecvent, instanța de apel a relevat că este corectă concluzia primei instanțe, constatând cu certitudine că faptul încheierii între Veaceslav Negara și Darii Corina, a contractului de împrumut, fiind voința liberă a părților la încheierea acestuia, îndreptată spre producerea efectelor juridice, adică nașterea obligațiilor civile, având drept cauză interesul transmiterii banilor, acesta și fiind executat din partea reclamantului Veaceslav Negara, circumstanțe ce denotă faptul că, contractul de împrumut, încheiat între părți la data de 22 martie 2021 sub forma recipisei, a produs efecte juridice și careva motive contrare nu a stabilit.

Prin urmare, instanța de apel apreciat ca fiind întemeiată soluția instanței de fond privind încasarea datoriei împrumutului în mărime de 6700,00 euro, or, la materialele cauzei lipsesc probe în confirmarea restituirii împrumutului acordat sau transmiterea în proprietate a bunului imobil indicat, potrivit clauzelor stipulate în recipisa întocmită la data de 22 martie 2021.

Prin prisma circumstanțelor de fapt deduse judecății, instanța de apel a apreciat critic alegațiile apelante Corina Darii privind încheierea contractului cu alt scop decât cel indicat în recipisă, or, acestea nu pot fi reținute, în lipsa a careva probe, în sensul dispozițiilor art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care ar stabili afectarea valabilității contractului de împrumut, nu au fost prezentate, ultimele fiind declarative, formale și neprobate. Aici, instanța de apel a mai reținut și convingerea că, dreptul se consideră transmis dobânditorului sau constituit în favoarea acestuia de plin drept în momentul dobândirii acestuia de către transmițător sau al ratificării actului de către titular.

În această ordine de idei, instanța de apel a relevă că prin natura sa, raportul juridic obligațional este menit să producă efecte juridice, iar efectul general al oricărei obligații este de a da creditorului dreptul de a obține de la debitor îndeplinirea exactă, cu bună-credință, la locul și la momentul stabilit, a prestației la care acesta s-a obligat.

La fel, instanța de apel a considerat necesar de a menționa că ținând cont de faptul că Corina Darii nu și-a onorat obligația de restituire a împrumutului față de Veaceslav Negara, împrumutătorul este îndreptățită legal, în baza normelor de drept material enunțate, să solicite împrumutatului inclusiv pe cale judiciară, executarea prestației de restituire a împrumutului. 4

Prin urmare, odată fiind stabilit faptul existenței raportului juridic obligațional între părți și neonorării obligației împrumutatului de restituire a împrumutului în mărime de 6700,00 euro, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată și legală concluzia primei instanțe cu privire la necesitatea încasării de la Corina Darii în beneficiul lui Veaceslav Negara a sumei datorate.

În altă ordine de idei, instanța de apel a reținut că potrivit calculului prezentat, dobânda de întârziere pentru neonorarea obligațiilor de restituire a împrumutului constituia suma de 427,70 euro (f.d.53).

În acest sens, instanța de apel aplicând regulile de interpretare a prevederile art. 874, art. 901 alin. (1), art. 942 alin. (1) și (2) art. 1244, art. 1247 alin. (1), art. 1248 din Codul civil, a concluzionat că prin obligație pecuniară se înțelege acea obligație, în virtutea căreia debitorul este obligat în baza unui contract sau a unei obligații extra contractuale prevăzute de Codul civil, să transmită creditorului bani, în sumă determinată sau determinabilă, adică utilizează banii ca mijloc de probă.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a relevat că obligația lui Corina Darii este una pecuniară, prin urmare, obligațiile sunt pecuniare dacă au ca obiect prestația de a da o sumă de bani, iar întârzierea în executarea obligațiilor pecuniare are drept consecință plata dobânzii de întârziere, indiferent dacă debitorul a folosit acești bani în alte scopuri sau i-a reținut cu rea-intenție.

La fel, instanța de apel a notat că dobânda de întârziere este plata pentru folosirea surselor financiare străine, iată de ce în situații practice creditorul poate pretinde prejudiciul efectiv, venitul ratat, clauza penală, inclusiv penalități de întârziere, cât și dobânda de întârziere, calculată potrivit art. 942 (dacă legea sau contractul nu prevede altă mărime a dobânzii). Creditorul obligației pecuniare nu trebuie să dovedească dauna cauzată prin întârzierea executării, deoarece stabilirea acestor daune se face anticipat, de regulă, în baza art. 642, dacă o lege specială sau contractul părților nu prevăd altă mărime a dobânzii.

În sensul normelor enunțate, instanța de apel a reținut că acestea vin să soluționeze problemele legate de întârzierea executării obligațiilor pecuniare în special în situația de inflație. Simplul fapt al întârzierii executării presupune cauzarea unui prejudiciu a cărui estimare minimă este reglementată prin această normă. Dobânda de întârziere reprezintă prin sine o varietate a despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat, mărimea cărora creditorul nu este obligat să o probeze, decât dacă invocă o dobândă de întârziere peste cea indicată în articolul dat.

În aceste circumstanțe, instanța de apel ținând cont de constatările de fapt și de normele de drept enunțate mai sus, a concluzionat asupra temeiniciei soluției instanței de fond privind încasarea de la Darii Corina în beneficiul lui Veaceslav Negara a dobânzii de întârziere în mărime de 427,70 euro, în sensul în care, suma stabilită corespunde condițiilor legale, fiind potrivită în raportul cu suma datoriei supuse adjudecării. 5

Cu referire la cheltuielile de judecată, aplicând prevederile art.82, art.90 lit. i), art.94 alin. (1) și (3), art.96 alin.(1) din Codul de procedură civilă, a concluzionat că instanța de fond întemeiat a admis pretenția privind încasarea taxei de stat din contul pârâtului în mărimea stabilită, prin prisma art.3 alin.(1) lit. a) din Legea taxei de stat nr.1216-XII din 03 decembrie 1992, dispunând încasarea sumei de 4762,56 de lei cu titlu de taxă de stat.

La fel, instanța de apel a constatat că suma adjudecată din contul pârâtului cu titlu de cheltuieli de asistență judiciară în mărime de 4000,00 de lei este o sumă reală necesară și rezonabilă și această sumă cuprinde tot volumul de asistență juridică prestat de către avocatul Bobuțac Călin, în cadrul examinării cauzei în instanța de fond.

Prin urmare, având în vedere dispozițiile legale indicate supra, instanța de apel a conchis ca fiind întemeiată soluția instanței de fond privind încasarea cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de stat la înaintarea acțiunii în judecată în sumă de 4762,56 de lei și suma de 4000,00 de lei cu titlu de asistență judiciară de la Corina Darii, fiind cheltuieli rezonabile, necesare și corecte, concluzie ce se desprinde și din jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului.

În continuare cu referire la argumentele invocate de apelantei privind lipsa înștiințării legale a pârâtei Corina Darii, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate, or, potrivit materialelor cauzei se atestă că, ultima a citat legal pe parcursul examinării cauzei în instanța de fond, fapt confirmat prin avizele de recepție, fiindu-i expediate actele procedurale întocmite de instanță până la dispunerea examinării cauzei în fond (f.d.47), motiv din care este exclus orice viciu de citare a acestuia.

La acest capitol, instanța de apel a considerat necesar de a menționa faptul că instanța de fond, a oferit pârâtei termen pentru înaintarea referinței, iar lipsa acțiunilor acesteia privind expunerea argumentelor și probelor, prin intermediul unei referințe, în situația în care ultimei i s-au comunicat întregul set de acte procedurale, este imputabilă exclusiv acesteia și nu este opozabilă instanței, în condițiile în care a fost determinată de inacțiunea acesteia.

Totodată, instanța de apel a apreciat critic alegațiile apelantei privind modificarea termenului de judecată de către instanță, or, potrivit cererii de amânare a ședinței de judecată înaintată de către Corina Darii la data de 18 octombrie 2021 (f.d. 48), ultima a indică expres data și ora ședinței de judecată ce a solicitat a fi contramandată. Mai mult ca atât, contrar alegațiilor apelantei privind încălcarea procedurii de examinare a cauzei în instanța de fond, prin respingerea cererilor de amânare, instanța de apel a reține că, în confirmarea temeiniciei motivelor de amânare, apelanta/pârâta urma să anexeze acte în confirmarea imposibilității prezentării sale la ședința de judecată.

În asemenea condiții de fapt stabilite, instanța de apel a reiterat că în conformitate cu prevederile art.56 alin.(3) din Codul de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al 6 nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

În această ordine de idei, pe lângă responsabilitatea instanțelor în alegerea mijloacelor de comunicare cu participanții la proces și controlul ulterior al caracterului efectiv al acestei comunicări, trebuie să fie pusă în evidență inclusiv și responsabilitatea justițiabililor în monitorizarea desfășurării procedurilor judiciare, precum și în comunicarea cu instanță. Or, analizând practica Curții se contată o dublă responsabilitate, atât a instanțelor naționale de a asigura un proces efectiv de citare și comunicare a actelor procedurale către participanții la proces, cât și a participanților la proces de a manifesta un interes și implicare în procedurile aflate în desfășurare, nefiind imputat instanțelor naționale un comportament dolosiv și intenționat eschivator al participanților la proces de rea-credință.

Subsecvent, instanța de apel a reținut că prin cererea de apel înaintată, apelanta Corina Darii a invocat și încălcarea dreptului la un proces echitabil prin prisma art.6 al Convenției cu referire la ignorarea de către instanța de fond a unor aspecte procedurale, și anume încălcarea procedurii prealabile de soluționare a cauzei pe cale extrajudiciară cu scoaterea cererii de pe rol, precum și necesitatea reluării procesului în circumstanțele în care nu i-au fost comunicate toate actele anexate la materialele cauzei.

La acest capitol, instanța de apel a conchis că argumentele apelantei privind remiterea cauzei la rejudecare, sunt contrare prevederilor art. 388 din Codul de procedură civilă, deoarece din conținutul normei enunțate rezultă că, hotărârea primei instanțe urmează a fi casată, independent de argumentele cererii de apel, dacă cauza a fost judecată de un complet de judecată compus ilegal, cauza a fost judecată de instanță în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată, în judecarea cauzei au fost încălcate regulile cu privire la limba procesului, instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces, hotărîrea nu este semnată de judecător sau de cineva din judecători ori hotărîrea este semnată nu de acel judecător sau de acei judecători care sînt menționați în hotărîre, în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată, în dosar lipsește procesul-verbal privind efectuarea unui act procedural, cauza a fost examinată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

La fel, instanța de apel a apreciat critic și a respins argumentele avocatului în interesele apelantei, precum că concluziile primei instanțe, expuse în hotărâre, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei și normele de drept material sau normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, or, în susținerea acestor argumente, nu a fost indicat care concluzii ale instanței de fond contravin circumstanțelor cauzei și care normă de drept, material sau procedural, in concreto, a fost aplicată sau interpretată eronat de prima instanță.

Prin urmare argumentele apelantei cu referire la vicierea procedurii examinării pricinii și anume citarea părților, calea prealabilă sau 7 împuternicirile reprezentantului, nu sunt întemeiate, or, reprezentantul intimatului a acționat în limitele împuternicirilor valabile, conform prevederilor legale, nefiind necesare parcurgerea unor proceduri prealabile diferite speței în contextul stabilirii unui termen pentru executarea obligației de către părți. Totodată, instanța de apel a subliniat că, sub pretextul art. 388 alin. (2) din Codul de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări procedurale decât cele stipulate la alin. (1) constituie temei de casare a hotărârii numai dacă ele au dus sau au putut duce la soluționarea eronată a cauzei.

Distinct de cele enunțate, instanța de apel a menționat că în cadrul examinării cauzei civile în ordine de apel, avocatul Călin Bobuțac, acționând în interesele intimatului Veaceslav Negara a înaintat o cerere privind majorarea cuantumului pretențiilor, invocând prevederile art. 372 alin.(3) din Codul de procedură civilă. Totodată, prin cererea înaintată, reprezentantul intimatului a solicitat și încasarea cheltuielilor de judecată sub forma taxei de stat în sumă de 825,09 de lei, cheltuieli de eliberare a informației de la Agenția Servicii Publice în mărime de 180,00 de lei și cheltuieli de asistență juridică în mărime de 4095,12 de lei.

În contextul pretențiilor înaintate în ordine de apel, instanța de apel analizând prevederile art.372 alin.(3) din Codul de procedură civilă, a conchis că urmează a admite cererea reprezentantului intimatului Veaceslav Negara în vederea compensării dobânzilor de întârziere ca despăgubiri apărute după pronunțarea hotărârii în prima instanță, încasându-se dobânda de întârziere pentru perioada 25 octombrie 2021 – 01 iulie 2022, în sumă de 1395,29 euro, echivalentul în valută națională conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei la data executării obligației, pornind de la cuantumul sumelor adjudecate de către instanța de fond, în temeiul art. 874 alin. (1) din Codul civil.

Cu referire la cerința intimatului Veaceslav Negara privind încasarea cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de stat pentru depunerea cererii de majorare a cuantumului pretențiilor în sumă de 825,09 de lei achitată din contul intimatului Veaceslav Negara, și a sumei de 180,00 de lei pentru eliberarea informației de la Agenția Servicii Publice, instanța de apel a conchis că din înscrisurile probatorii anexate la materialele cauzei, se confirmă faptul că intimatul în cadrul examinări cauzei în ordine de apel a suportat cheltuieli de judecată.

Cu referire la cerința intimatului Veaceslav Negara privind încasarea cheltuielilor de judecată cu titlu de asistență juridică, instanța de apel studiind înscrisurile anexate la materialele cauzei, a reținut că potrivit mandatului seria MA nr. 1605079 din 24 mai 22021 Veaceslav Negara, a beneficiat de serviciile de asistență juridică prestate de avocatul Călin Bobuțac, iar potrivit ordinului de plată seria GL nr. 119692 din 25 mai 2022, Veaceslav Negara a achitat suma de 4095,12 de lei, pentru prestarea serviciilor juridice în cadrul examinării cauzei civile în instanța de apel (f.d. 126). 8

În această ordine de idei, instanța de apel a considerat necesar de a menționa faptul că, Corina Darii, fiind partea care a pierdut procesul, urmează să compenseze cheltuielile de judecată sub formă de cheltuieli de judecată privind plata taxei de stat și pentru eliberarea informației de la Agenția Servicii Publice, precum și cheltuielile pentru asistență juridică suportate de Veaceslav Negara, în legătură cu examinarea cauzei civile, concluzie ce se desprinde și din jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Prin urmare, reieșind din specificul acțiunii, instanța de apel a ajuns la concluzia de a încasa de la Corina Darii în beneficiul Veaceslav Negara suma în mărime de 925,09 de lei, cu titlu de cheltuielile judiciare privind plata taxei de stat, suma de 180,00 de lei, cu titlu de cheltuieli privind eliberarea informației de la IP ,,Agenția Servicii Publice”, precum și suma în mărime de 4095,12 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, suplimentar cu referire solicitarea invocată la pct.(i) au notat că în suplimentul la cererea de apel, apelanta-recurentă a ridicat problema de drept procedural în ceea ce privește nerespectarea de către reclamantul Veaceslav Negara a procedurii de soluționare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară, solicitând scoaterea acțiunii de pe rol pe temeiul prevăzut la art. 267 lit.a) din Codul de procedură civilă, însă instanța de apel nu a dat o apreciere temeinică și corespunzătoare argumentelor apelantei invocate în acest sens, respectiv decizia adoptată nu conține niciun considerent din care să rezulte că observațiile și criticile apelantei au fost analizate și ulterior au fost înlăturate, astfel se reține că nu corespunde exigențelor art. 6 al Convenției, fiind încălcat dreptul apelantei la un proces echitabil și la o hotărâre motivată.

În acest context, au susținut că întrucât potrivit art. 374 alin.(l) din Codul civil, pentru acțiunile întreprinse de avocatul Călin Bobuțac de semnare și expediere a notificării în privința recurentei se cereau împuterniciri exprese, care însă nu se conțineau în procura din 11 mai 2021 în baza căreia avocatul Călin Bobuțac a acționat din numele reclamantului, rezultă că avocatul Călin Bobuțac a acționat la acea etapă ultra vires, și prin urmare la depunerea prezentei acțiuni reclamantul-intimat nu a respectat procedura prevăzută de lege de soluționare prealabilă a litigiului, fapt care conform art. 267 lit.a) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 445 alin.(l) lit.d) a din Codul de procedură civilă constituie temei de casare a deciziei instanței de apel si hotărârii primei instanțe cu scoaterea acțiunii de pe rol.

Cu referire la solicitarea invocată la pct.(ii) au notat că instanța de apel a dat o apreciere total abuzivă și contrară principiilor unui proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO, probelor aduse de recurenta-apelantă în susținerea poziției sale referitor la examinarea cauzei în instanța de fond în lipsa sa.

În acest sens, a susținut că potrivit procesului-verbal al ședinței din 19 octombrie 2021 reclamantul-intimat a formulat cerere de concretizare a pretențiilor din cererea de chemare în judecată, majorând suma dobânzilor de întârziere solicitate inițial, pe care instanța de judecată a primit-o spre examinare, însă a decis să examineze cauza în continuare fară a trimite cererea respectivă pârâtei, pentru ca aceasta să-și pregătească apărarea.

Prin cererile trimise la poșta electronică a instanței de fond la data de 22 octombrie 2021 orele 11:03 și orele 17:59 (f.d.55, 56, 57, 58), recurenta- pârâtă a solicitat amânarea ședinței din 25 octombrie 2021 invocând că nu se poate prezenta la ședință din motivul rezultatului POZITIV al testului la virusul COVID-19.

Din aceste motive, a considerat că instanța de fond în mod arbitrar și abuziv a respins cererea de amânare a recurentei-pârâte, iar prin examinarea acțiunii în lipsa acesteia, instanța de fond a încălcat în mod direct dreptul ei la 10 apărare, Ia un proces echitabil, cât și principiul egalității armelor garantat de art. 6 al CEDO și art. 26 din Codul de procedură civilă, or, unul din principiile procesului echitabil este contradictorialitatea între părțile care sunt parte a procesului.

Cu referire la solicitarea invocată la pct.(iii) au notat că prin încheierea instanței de fond din 07 iunie 2021 (f.d.44) instanța a aplicat măsuri de asigurare a acțiunii (sechestrul) pe bunul imobil cu nr. cadastral 0XXX.XX.0X.0XX care potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile (f.d. 42), aparține cu drept de proprietate cet. Jîmbei Sergiu și Jîmbei Natalia care nu sunt participanți a procesului. Mai mult, la materialele cauzei este prezent contractul de vînzare-cumpărare nr.X-XX din XX martie XXX a apartamentului nr.XX din mun. XXX, bd. XXX, XX încheiat între vînzătorii - Veceslav Negara (reclamantul-intimat) și cet.Belocopîtov Roman care a procurat, imediat a doua zi din data încheierii Recipisei care formează obiect a acțiunii, a apartamentului pentru care reclamantul Veaceslav Negara pretinde că a acordat bani pârâtei Corina Darii pentru procurarea aceluiași apartament în baza Recipisei din 22 martie 2021 care formează obiect a acțiunii.

Or, efectul acestor încălcări de legalitate, și anume, devierile procedurale și de determinare a circumstanțelor de fapt decisive afectează calitatea hotărârilor judecătorești pronunțate în primele doua instanță, inclusiv procedura în ansamblu, garantată de art. 239 și 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă și art. 6 CEDO.

Cu referire la cerința invocată la pct.(iv) au notat că având în vedere prevederile art.90 lit.i), art. 94 alin.(l), (3)-(4) și art. 96 din Codul de procedură civilă, au solicitat încasarea din contul intimatului a cheltuielilor de judecată suportate de aceasta pentru achitarea taxei de stat în ordine de apel și recurs precum și a cheltuielilor de asistență juridică, confirmarea suportării acestora găsindu-se la dosar.

Drept urmare, au susținut că raționamentele de mai sus enunțate sunt suficiente instanței de recurs, pentru a stabili că erorile judiciare invocate în speță sunt esențiale și confirmă incidența temeiurilor declarării recursului indicate la articolul 432 alin.(2) lit.c), alin.(3) lit.b), d) și alin.(4) din Codul de procedură civilă. Or, omisiunea instanței de fond de a cita recurenta și a instanței de apel de a remedia această eroare, dar și de ai înmâna documentele de majorare a pretențiilor intimatului-reclamant conduc inevitabil la o soluționare greșită a cauzei, din moment ce ea nu a putut să ofere comentarii la circumstanțele de fapt și de drept.

La 24 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat prin intermediul poștei terestre în adresa intimatului Veaceslav Negara, copia recursului declarat de Corina Darii și reprezentantul acesteia avocatul Pavel Pitihin, împotriva deciziei din 15 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu acordarea posibilității de a prezenta referință (f.d. 20, vol.II). 11

La 02 noiembrie 2023 și la 21 mai 2024, avocatul Călin Babuțac, acționând în interesele lui Veaceslav Negara a depus referință (f.d.51/67, vol.II) și referință suplimentară (f.d.83/85, vol.II), prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Corina Darii și reprezentantul acesteia avocatul Pavel Pitihin, ca fiind inadmisibil și neîntemeiat în fond, cu menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe. Totodată a solicitat încasarea de la recurenta Corina Darii, în beneficiul intimatului Veaceslav Negara, a sumei de 2 862,82 de lei, cu titlu de cheltuielilor de judecată formate din cheltuielile de asistență juridică achitate de intimat în ordine de recurs.

Recursul declarat de Corina Darii și reprezentantul acesteia avocatul Pavel Pitihin, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, prevede că: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”

Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului reglementează că: „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța de judecată: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

Art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului reglementează că: ,,Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a 12 comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul- verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, reglementează că: ,,Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Art.440 alin.(1)-(11) din Codul de procedură civilă, prevede că: ,,(1) În cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. (11) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului se plasează pe pagina web a Curții Supreme de Justiție la data emiterii și se transmite tuturor participanților la proces și reprezentanților acestora.”

Potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.69 (f.d.227, Vol.I), la 04 ianuarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat părților, prin intermediul oficiului poștal, copia deciziei integrale din 15 decembrie 2022, însă, date privind recepționarea acesteia lipsesc la dosar.

Astfel, recursul declarat de Corina Darii și reprezentantul acesteia avocatul Pavel Pitihin, la 07 martie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs).

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității 13 temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.

Din analiza recursului declarat rezultă că Corina Darii și reprezentantul acesteia, avocatul Pavel Pitihin, au invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin.(2) lit.c), alin.(3) lit.b), d) și alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data 07 martie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că recurenta a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2) lit.c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului (a se vedea pct.33), nu a stabilit că instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

În continuare, cu referire la obiecțiile recurentei Corina Darii și a reprezentantului acesteia, avocatul Pavel Pitihin, precum că instanța de fond în mod arbitrar și abuziv a respins cererea de amânare a recurentei-pârâte, iar prin examinarea acțiunii în lipsa acesteia, instanța de fond a încălcat în mod direct dreptul ei la apărare, la un proces echitabil, cât și principiul egalității armelor garantat de art. 6 al CEDO și art. 26 din Codul de procedură civilă, ceea ce, potrivit art. 432 alin.(3) lit.b) din Codul de procedură civilă, servește temei de admitere a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție le apreciază critic deoarece din materialele cauzei rezultă cert că instanța de fond și-a îndeplinit în mod corespunzător obligația de citare, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.47, vol.I).

În continuare cu referire la obiecțiile recurentei Corina Darii și reprezentantului acesteia, avocatul Pavel Pitihin precum că prin încheierea din 07 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a aplicat măsuri de asigurare a acțiunii (sechestrul) pe bunul imobil cu nr. cadastral 0XXX.XX.0X.0XX, care ar aparține cu drept de proprietate cet. Jîmbei Sergiu și Jîmbei Natalia, astfel, la examinare în instanța de fond și în instanța de apel, în prezenta cauză, nu a fost atrasă în proces, ceea ce potrivit art. 432 alin.(3) lit. d) din Codul de procedură civilă, servește temei de admitere a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție la fel le apreciază critic, or, exprimarea dezacordului cu soluțiile instanței de judecată se realizează prin exercitarea căilor de atac, în condițiile legislației procesual civile.

Subsecvent, cu referire la afirmația recurentei Corina Darii și a reprezentantului acesteia, avocatul Pavel Pitihin precum că instanțelor de judecată ierarhic inferioare au examinat cauza în lipsa lui Roman Belocopîtov, care potrivit contractul de vânzare-cumpărare nr.X- XX din XX martie XX a procurat ap. nr.XX din mun. XXX, bd. XXX nr. XX, de la vânzătorul - Veaceslav Negara (reclamantul/intimat), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție în consideră neîntemeiat. Or, obiectul litigiului dedus judecății este contractul de împrumut, încheiat între Veaceslav Negara și Corina Darii la data de 22 martie 2021 sub forma recipisei, dar nu contractul de vânzare-cumpărare nr. nr.X-XX din XX martie XX încheiata între 14 vânzătorul - Veaceslav Negara și cumpărătorul Roman Belocopîtov a procurat ap. nr.XX din mun. XXXX, bd. XXXX nr. XX.

În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența altor circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor (a se vedea pct.34), nu le-a stabilit.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.35), nu a depistat.

În acest context, Completul de judecată reține că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursurile în cauză conțin obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de către Corina Darii și de către avocatul Pavel Pitihin, care acționează în interesele acesteia, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Cu referire la solicitarea invocată în referințele depuse de avocatul Călin Babuțac, în interesele lui Veaceslav Negară, la 02 noiembrie 2023 și la 21 mai 2024, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 2 862,82 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică achitate de intimat pentru reprezentarea acestuia în ordine de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că legiuitorul nu acordă instanței de recurs, la etapa examinării admisibilității cererii de recurs, dreptul de a soluționa și alte chestiuni, inclusiv cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată. 15

În același timp, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă faptul că Veaceslav Negara nu este lipsit de dreptul de a se adresa în instanța de judecată cu acțiune separată privind compensarea cheltuielilor de asistență juridică suportate în prezentul proces.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Corina Darii și de către avocatul Pavel Pitihin, care acționează în interesele acesteia, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare la data depunerii recursului), art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,