2ra-465/23 — privind încasarea datoriei si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind încasarea datoriei si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-465/23 — privind încasarea datoriei si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Corina Darii și de
reprezentantul acesteia, avocatul Pavel Pitihin,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Veaceslav Negara împotriva Corinei Darii cu privire la încasarea datoriei și
compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 15 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins cererea de apel declarată de apelantul Corina Darii și s-a
menținut hotărârea din 25 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru,
(Dosarul nr.2ra-465/23
PIGD Nr. 2-21079180-01-2ra-23032023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în art.432
alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se
doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Vladislav Holban)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Nelea Budăi, Ina Dutca, Denis Băbălău)
30 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
Corina Darii și de reprezentantul acesteia, avocatul Pavel Pitihin,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 24 mai 2021, avocatul Călin Bobuțac, acționând în numele și interesele
lui Veaceslav Negara a depus cerere de chemare în judecată împotriva Corinei
Darii, prin care a solicitat încasarea de la ultima suma de 6700,00 euro, cu titlu
de datorie, suma de 111,20 euro, cu titlu dobânda de întârziere aferentă, suma
de 4421,90 de lei, cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea acțiunii în
judecată, suma de 150,00 de lei, cu titlu de cheltuieli privind eliberarea
informației de la IP ,,Agenția Servicii Publice” și suma de 7577,32 de lei, cu
titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.
În motivarea acțiunii a indicat că la 22 martie 2021, Corina Darii a
întocmit o recipisă în formă scrisă, potrivit căreia a beneficiat de un împrumut
de la Veaceslav Negara în valoare de 6700,00 euro, pe un termen de 10 zile,
până la data de 02 aprilie 2021. În temeiul aceleiași recipisei, pârâtul și-a
asumat obligația față de reclamant și a garantat restituirea sumei de 6700,00
euro, în termenul stabilit.
A menționat că pe lângă executarea obligației de restituire a împrumutului
în mărimea, condițiile și termenul indicat, pârâtul și-a asumat obligația față de
reclamant că, în cazul nerestituirii mijloacelor bănești la timp (până la 02
aprilie 2021), să transmită dreptul de proprietate asupra bunului imobil care îi
aparține amplasat pe bd. XXX nr. XX/X, parcarea nr.XX, cu nr.cadastral
0XXX.XX.0X.0XX în proprietatea reclamantului. Pârâtul a transmis benevol
reclamantului actele de proprietate asupra bunului imobil nominalizat.
A susținut că, deși, Veaceslav Negara și-a executat corespunzător și cu
bună-credință obligațiile de acordare a împrumutului, pârâta nu a manifestat
aceeași diligență în executarea obligațiile corelative asumate.
A indicat că pârâta nu a restituit integral împrumutul în mărime de
6700,00 euro în termenul specificat și nici nu a executat corespunzător
obligația de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului imobil
nominalizat în beneficiul reclamantului în termenul și condițiile stabilite.
A comunicat că în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă,
reclamantul de nenumărate ori a întreprins măsuri cu pârâtul prin conversații
telefonice, verbale pentru stingerea datoriei acumulate precum și de executare
a obligației de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului imobil
nominalizat în beneficiul reclamantului asistență la programări prealabile în
fața Agenției Servicii Publice pentru înregistrarea dreptului de proprietate
asupra bunului imobil, însă toate acțiunile nu s-au soldat cu succes. Dat fiind
1
faptul că, pârâtul nu și-a executat corespunzător obligațiile nominalizate,
inclusiv nici ca urmare a acțiunilor întreprinse pe parcurs, la data de 14 mai
2021, în adresa pârâtului a fost expediată o notificare, potrivit căreia a solicitat
pârâtului restituirea integrală a datoriei în mărime de 6700,00 euro și dobânda
de întârziere în mărime de 89,82 euro, în total suma de 6789,82 euro, în termen
de 3 zile calendaristice din momentul recepționării notificării. Concomitent a
mai solicitat să transmită dreptul de proprietate asupra bunului imobil amplasat
pe bd. XXX nr.XX/X, parcarea nr.XX, cu nr.cadastral 0XXX.XX.0X.0XX în
beneficiul reclamantului, inclusiv efectiv bunul imobil nominalizat, în contul
sumelor debitoare acumulate, în termen de 3 zile din momentul recepționării
notificării.
A relatat că notificarea a fost expediată și recepționată de pârât la data de
17 mai 2021, contrasemnătură, fapt confirmat prin avizul de recepție.
A mai menționat că anterior expedierii notificării, în vederea verificării
informației actuale cu privire la domiciliul pârâtei Corina Darii, reclamantul s-
a adresat la IP ,,Agenția Servicii Publice” cu cerere, iar, prin răspunsul nr.02-
2-XXX din 17 mai 2021, i-a fost comunicat că pârâta își are înregistrat
domiciliul în mun. XXXX, bd. XXXX nr.XX, ap.XX.
A indicat că având în vedere că datoria la care este îndreptățit reclamantul
este o obligație pecuniară purtătoare de dobânzi de întârziere, reclamantul este
îndreptățit la încasarea din contul pârâtului și a dobânzii de întârziere în
mărime de 111,20 euro.
Ulterior, pe parcursul examinări cauzei civile, în prima instanță, avocatul
Călin Bobuțac, acționând în numele și interesele lui Vladislav Negura a
înaintat o cererea de concretizare a acțiunii, prin care a solicitat să se încaseze
de la Corina Darii, suma de 6700,00 euro, cu titlu de datorie, suma de 427,70
euro, cu titlu de dobânda de întârziere aferentă, suma de 4612,56 de lei, cu titlu
de taxă de stat achitată la depunerea acțiunii în judecată, suma de 150,00 de
lei, cu titlu de cheltuieli privind eliberarea informației de la IP ,,Agenția
Servicii Publice” și suma de 7577,32 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru
asistență juridică.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE.
Prin hotărârea din 25 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis parțial acțiunea înaintată de Veaceslav Negara. S-a încasat
de la Corina Darii în beneficiul lui Veaceslav Negara datoria în mărime de
6700,00 euro, suma de 427,70 euro, cu titlu de dobânda de întârziere, suma de
4762,56 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată și suma de 4000,00 de lei, cu
titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest, cererea de chemare în judecată
s-a respins ca neîntemeiată (f.d. 60; 65/66, Vol.I).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 19 noiembrie 2021, Corina Darii a declarat apel nemotivat (f.d. 64,
Vol.I), iar, la 16 martie 2022 a depus motivarea apelului împotriva hotărârii
din 25 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând
2
admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanței și pronunțarea unei noi
hotărâri prin care cauza civilă să fie remiză la rejudecare în prima instanță, în
alt complet de judecată. (f.d. 81/84, Vol.I).
Ulterior, la 20 octombrie 2022, Corina Darii, reprezentată de avocatul
Pavel Pitihin, a depus supliment la cererea de apel, prin are a solicitat admiterea
apelului declarat împotriva hotărârii din 25 octombrie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, casarea hotărârii primi instanțe, în temeiul art. 385
lit.e) din Codul de procedură civilă, să scoată acțiunea reclamantului de pe rol
pe temeiul prevăzut la art. 267 lit.a) din Codul de procedură civilă, din motivul
nerespectării de către reclamant a procedurii de soluționare prealabilă a cauzei
pe cale extrajudiciară; sau în temeiul art. 385 lit.d) din Codul de procedură
civilă, să trimită cauza spre rejudecare în primă instanță pe temeiul prevăzut la
art. 388 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, din motiv că, prima
instanța a examinat cauza în absența apelantei – pârâte, căreia nu i s-a
comunicat în modul prevăzut de lege ora ședinței de judecată, anulării
încheierii din 07 iunie 2021 privind aplicare a măsurilor de asigurare și
încasarea din contul intimatului a cheltuielilor judiciare suportate de apelantă
pentru plata taxei de stat în ordine de apel și a cheltuielilor de asistență juridică
(f.d.171/178, Vol.I).
La 15 decembrie 2022, în ședința de judecată, avocatul Călin Bobuțac,
acționând în interesele intimatului Veaceslav Negara, a înaintat cererea privind
majorarea cuantumului pretențiilor, prin care a solicitat respingerea cererii de
apel depuse de Corina Darii împotriva hotărârii din 25 octombrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca fiind nefondat și neîntemeiat, cu
menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe, încasarea din contul apelantei
Corina Darii, în beneficiul intimatului Veaceslav Negara, a dobânzii de
întârziere aferente în mărime de 1395,29 euro, conform cursului oficial al
BNM din data executării; încasarea din contul apelantei Corina Darii, în
beneficiul intimatului Veaceslav Negara, a cheltuielilor de judecată formate
din taxa de stat în mărime de 825,09 de lei, cheltuieli privind eliberarea
informației de la IP ,,ASP” în mărime de 180,00 de lei și a cheltuielilor de
asistență juridică în mărime de 4095,12 de lei, în total a sumei de 5100,21 de
lei (f.d.199/202, Vol.I).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 15 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins cererea de apel declarată de apelanta Corina Darii și s-a menținut
hotărârea din 25 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În
temeiul art. 372 alin. (3) din Codul de procedură, s-a încasat de la Corina Darii,
în beneficiul lui Veaceslav Negara, dobânda de întârziere în sumă de 1395,29
euro, echivalentul în valută națională conform cursului oficial al Băncii
Naționale a Moldovei la data executării obligației. S-a încasat de la Corina
Darii, în beneficiul lui Veaceslav Negara, cheltuieli judiciare privind plata
taxei de stat în mărime de 825,09 de lei, cheltuieli privind eliberarea
informației de la IP ,,Agenția Servicii Publice” în mărime de 180,00 de lei,
3
precum și cheltuieli de asistență juridică în mărime de 4095,12 lei (f.d.208;
209/219, Vol.I).
Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând prevederile art.9
alin.(1) și alin.(2) lit. a), art.10, art. 774, art.775, art.776 , art. 858 alin. (1) și
(2), art. 992 alin. (1), art.1242 alin.(1), (2), art. 1243 din Codul civil, în raport
cu criticile formulate în cererea de apel și materialul probator, a conchis că
prima instanța a determinat corect raportul juridic dedus judecății,
circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost stabilite și
elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere completă, obiectivă și
sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu
respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.
Subsecvent, instanța de apel a relevat că este corectă concluzia primei
instanțe, constatând cu certitudine că faptul încheierii între Veaceslav Negara
și Darii Corina, a contractului de împrumut, fiind voința liberă a părților la
încheierea acestuia, îndreptată spre producerea efectelor juridice, adică
nașterea obligațiilor civile, având drept cauză interesul transmiterii banilor,
acesta și fiind executat din partea reclamantului Veaceslav Negara,
circumstanțe ce denotă faptul că, contractul de împrumut, încheiat între părți
la data de 22 martie 2021 sub forma recipisei, a produs efecte juridice și careva
motive contrare nu a stabilit.
Prin urmare, instanța de apel apreciat ca fiind întemeiată soluția instanței
de fond privind încasarea datoriei împrumutului în mărime de 6700,00 euro,
or, la materialele cauzei lipsesc probe în confirmarea restituirii împrumutului
acordat sau transmiterea în proprietate a bunului imobil indicat, potrivit
clauzelor stipulate în recipisa întocmită la data de 22 martie 2021.
Prin prisma circumstanțelor de fapt deduse judecății, instanța de apel a
apreciat critic alegațiile apelante Corina Darii privind încheierea contractului
cu alt scop decât cel indicat în recipisă, or, acestea nu pot fi reținute, în lipsa a
careva probe, în sensul dispozițiilor art. 118 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, care ar stabili afectarea valabilității contractului de împrumut, nu au fost
prezentate, ultimele fiind declarative, formale și neprobate. Aici, instanța de
apel a mai reținut și convingerea că, dreptul se consideră transmis
dobânditorului sau constituit în favoarea acestuia de plin drept în momentul
dobândirii acestuia de către transmițător sau al ratificării actului de către titular.
În această ordine de idei, instanța de apel a relevă că prin natura sa,
raportul juridic obligațional este menit să producă efecte juridice, iar efectul
general al oricărei obligații este de a da creditorului dreptul de a obține de la
debitor îndeplinirea exactă, cu bună-credință, la locul și la momentul stabilit,
a prestației la care acesta s-a obligat.
La fel, instanța de apel a considerat necesar de a menționa că ținând cont
de faptul că Corina Darii nu și-a onorat obligația de restituire a împrumutului
față de Veaceslav Negara, împrumutătorul este îndreptățită legal, în baza
normelor de drept material enunțate, să solicite împrumutatului inclusiv pe cale
judiciară, executarea prestației de restituire a împrumutului.
4
Prin urmare, odată fiind stabilit faptul existenței raportului juridic
obligațional între părți și neonorării obligației împrumutatului de restituire a
împrumutului în mărime de 6700,00 euro, instanța de apel a apreciat ca fiind
întemeiată și legală concluzia primei instanțe cu privire la necesitatea încasării
de la Corina Darii în beneficiul lui Veaceslav Negara a sumei datorate.
În altă ordine de idei, instanța de apel a reținut că potrivit calculului
prezentat, dobânda de întârziere pentru neonorarea obligațiilor de restituire a
împrumutului constituia suma de 427,70 euro (f.d.53).
În acest sens, instanța de apel aplicând regulile de interpretare a
prevederile art. 874, art. 901 alin. (1), art. 942 alin. (1) și (2) art. 1244, art. 1247
alin. (1), art. 1248 din Codul civil, a concluzionat că prin obligație pecuniară
se înțelege acea obligație, în virtutea căreia debitorul este obligat în baza unui
contract sau a unei obligații extra contractuale prevăzute de Codul civil, să
transmită creditorului bani, în sumă determinată sau determinabilă, adică
utilizează banii ca mijloc de probă.
În aceste circumstanțe, instanța de apel a relevat că obligația lui Corina
Darii este una pecuniară, prin urmare, obligațiile sunt pecuniare dacă au ca
obiect prestația de a da o sumă de bani, iar întârzierea în executarea obligațiilor
pecuniare are drept consecință plata dobânzii de întârziere, indiferent dacă
debitorul a folosit acești bani în alte scopuri sau i-a reținut cu rea-intenție.
La fel, instanța de apel a notat că dobânda de întârziere este plata pentru
folosirea surselor financiare străine, iată de ce în situații practice creditorul
poate pretinde prejudiciul efectiv, venitul ratat, clauza penală, inclusiv
penalități de întârziere, cât și dobânda de întârziere, calculată potrivit art. 942
(dacă legea sau contractul nu prevede altă mărime a dobânzii). Creditorul
obligației pecuniare nu trebuie să dovedească dauna cauzată prin întârzierea
executării, deoarece stabilirea acestor daune se face anticipat, de regulă, în
baza art. 642, dacă o lege specială sau contractul părților nu prevăd altă mărime
a dobânzii.
În sensul normelor enunțate, instanța de apel a reținut că acestea vin să
soluționeze problemele legate de întârzierea executării obligațiilor pecuniare
în special în situația de inflație. Simplul fapt al întârzierii executării presupune
cauzarea unui prejudiciu a cărui estimare minimă este reglementată prin
această normă. Dobânda de întârziere reprezintă prin sine o varietate a
despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat, mărimea cărora creditorul nu este
obligat să o probeze, decât dacă invocă o dobândă de întârziere peste cea
indicată în articolul dat.
În aceste circumstanțe, instanța de apel ținând cont de constatările de
fapt și de normele de drept enunțate mai sus, a concluzionat asupra temeiniciei
soluției instanței de fond privind încasarea de la Darii Corina în beneficiul lui
Veaceslav Negara a dobânzii de întârziere în mărime de 427,70 euro, în sensul
în care, suma stabilită corespunde condițiilor legale, fiind potrivită în raportul
cu suma datoriei supuse adjudecării.
5
Cu referire la cheltuielile de judecată, aplicând prevederile art.82, art.90
lit. i), art.94 alin. (1) și (3), art.96 alin.(1) din Codul de procedură civilă, a
concluzionat că instanța de fond întemeiat a admis pretenția privind încasarea
taxei de stat din contul pârâtului în mărimea stabilită, prin prisma art.3 alin.(1)
lit. a) din Legea taxei de stat nr.1216-XII din 03 decembrie 1992, dispunând
încasarea sumei de 4762,56 de lei cu titlu de taxă de stat.
La fel, instanța de apel a constatat că suma adjudecată din contul
pârâtului cu titlu de cheltuieli de asistență judiciară în mărime de 4000,00 de
lei este o sumă reală necesară și rezonabilă și această sumă cuprinde tot
volumul de asistență juridică prestat de către avocatul Bobuțac Călin, în cadrul
examinării cauzei în instanța de fond.
Prin urmare, având în vedere dispozițiile legale indicate supra, instanța
de apel a conchis ca fiind întemeiată soluția instanței de fond privind încasarea
cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de stat la înaintarea acțiunii în judecată
în sumă de 4762,56 de lei și suma de 4000,00 de lei cu titlu de asistență
judiciară de la Corina Darii, fiind cheltuieli rezonabile, necesare și corecte,
concluzie ce se desprinde și din jurisprudența constantă a Curții Europene a
Drepturilor Omului.
În continuare cu referire la argumentele invocate de apelantei privind
lipsa înștiințării legale a pârâtei Corina Darii, instanța de apel le-a considerat
neîntemeiate, or, potrivit materialelor cauzei se atestă că, ultima a citat legal
pe parcursul examinării cauzei în instanța de fond, fapt confirmat prin avizele
de recepție, fiindu-i expediate actele procedurale întocmite de instanță până la
dispunerea examinării cauzei în fond (f.d.47), motiv din care este exclus orice
viciu de citare a acestuia.
La acest capitol, instanța de apel a considerat necesar de a menționa
faptul că instanța de fond, a oferit pârâtei termen pentru înaintarea referinței,
iar lipsa acțiunilor acesteia privind expunerea argumentelor și probelor, prin
intermediul unei referințe, în situația în care ultimei i s-au comunicat întregul
set de acte procedurale, este imputabilă exclusiv acesteia și nu este opozabilă
instanței, în condițiile în care a fost determinată de inacțiunea acesteia.
Totodată, instanța de apel a apreciat critic alegațiile apelantei privind
modificarea termenului de judecată de către instanță, or, potrivit cererii de
amânare a ședinței de judecată înaintată de către Corina Darii la data de 18
octombrie 2021 (f.d. 48), ultima a indică expres data și ora ședinței de judecată
ce a solicitat a fi contramandată. Mai mult ca atât, contrar alegațiilor apelantei
privind încălcarea procedurii de examinare a cauzei în instanța de fond, prin
respingerea cererilor de amânare, instanța de apel a reține că, în confirmarea
temeiniciei motivelor de amânare, apelanta/pârâta urma să anexeze acte în
confirmarea imposibilității prezentării sale la ședința de judecată.
În asemenea condiții de fapt stabilite, instanța de apel a reiterat că în
conformitate cu prevederile art.56 alin.(3) din Codul de procedură civilă,
participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al
6
nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de
legislația procedurală civilă.
În această ordine de idei, pe lângă responsabilitatea instanțelor în
alegerea mijloacelor de comunicare cu participanții la proces și controlul
ulterior al caracterului efectiv al acestei comunicări, trebuie să fie pusă în
evidență inclusiv și responsabilitatea justițiabililor în monitorizarea
desfășurării procedurilor judiciare, precum și în comunicarea cu instanță. Or,
analizând practica Curții se contată o dublă responsabilitate, atât a instanțelor
naționale de a asigura un proces efectiv de citare și comunicare a actelor
procedurale către participanții la proces, cât și a participanților la proces de a
manifesta un interes și implicare în procedurile aflate în desfășurare, nefiind
imputat instanțelor naționale un comportament dolosiv și intenționat
eschivator al participanților la proces de rea-credință.
Subsecvent, instanța de apel a reținut că prin cererea de apel înaintată,
apelanta Corina Darii a invocat și încălcarea dreptului la un proces echitabil
prin prisma art.6 al Convenției cu referire la ignorarea de către instanța de fond
a unor aspecte procedurale, și anume încălcarea procedurii prealabile de
soluționare a cauzei pe cale extrajudiciară cu scoaterea cererii de pe rol,
precum și necesitatea reluării procesului în circumstanțele în care nu i-au fost
comunicate toate actele anexate la materialele cauzei.
La acest capitol, instanța de apel a conchis că argumentele apelantei
privind remiterea cauzei la rejudecare, sunt contrare prevederilor art. 388 din
Codul de procedură civilă, deoarece din conținutul normei enunțate rezultă că,
hotărârea primei instanțe urmează a fi casată, independent de argumentele
cererii de apel, dacă cauza a fost judecată de un complet de judecată compus
ilegal, cauza a fost judecată de instanță în absența unui participant la proces
căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată, în judecarea
cauzei au fost încălcate regulile cu privire la limba procesului, instanța a
soluționat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces, hotărîrea
nu este semnată de judecător sau de cineva din judecători ori hotărîrea este
semnată nu de acel judecător sau de acei judecători care sînt menționați în
hotărîre, în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată, în dosar
lipsește procesul-verbal privind efectuarea unui act procedural, cauza a fost
examinată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
La fel, instanța de apel a apreciat critic și a respins argumentele
avocatului în interesele apelantei, precum că concluziile primei instanțe,
expuse în hotărâre, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei și normele de
drept material sau normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat, or, în susținerea acestor argumente, nu a fost indicat care concluzii ale
instanței de fond contravin circumstanțelor cauzei și care normă de drept,
material sau procedural, in concreto, a fost aplicată sau interpretată eronat de
prima instanță.
Prin urmare argumentele apelantei cu referire la vicierea procedurii
examinării pricinii și anume citarea părților, calea prealabilă sau
7
împuternicirile reprezentantului, nu sunt întemeiate, or, reprezentantul
intimatului a acționat în limitele împuternicirilor valabile, conform
prevederilor legale, nefiind necesare parcurgerea unor proceduri prealabile
diferite speței în contextul stabilirii unui termen pentru executarea obligației
de către părți. Totodată, instanța de apel a subliniat că, sub pretextul art. 388
alin. (2) din Codul de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări procedurale
decât cele stipulate la alin. (1) constituie temei de casare a hotărârii numai dacă
ele au dus sau au putut duce la soluționarea eronată a cauzei.
Distinct de cele enunțate, instanța de apel a menționat că în cadrul
examinării cauzei civile în ordine de apel, avocatul Călin Bobuțac, acționând
în interesele intimatului Veaceslav Negara a înaintat o cerere privind majorarea
cuantumului pretențiilor, invocând prevederile art. 372 alin.(3) din Codul de
procedură civilă. Totodată, prin cererea înaintată, reprezentantul intimatului a
solicitat și încasarea cheltuielilor de judecată sub forma taxei de stat în sumă
de 825,09 de lei, cheltuieli de eliberare a informației de la Agenția Servicii
Publice în mărime de 180,00 de lei și cheltuieli de asistență juridică în mărime
de 4095,12 de lei.
În contextul pretențiilor înaintate în ordine de apel, instanța de apel
analizând prevederile art.372 alin.(3) din Codul de procedură civilă, a conchis
că urmează a admite cererea reprezentantului intimatului Veaceslav Negara în
vederea compensării dobânzilor de întârziere ca despăgubiri apărute după
pronunțarea hotărârii în prima instanță, încasându-se dobânda de întârziere
pentru perioada 25 octombrie 2021 – 01 iulie 2022, în sumă de 1395,29 euro,
echivalentul în valută națională conform cursului oficial al Băncii Naționale a
Moldovei la data executării obligației, pornind de la cuantumul sumelor
adjudecate de către instanța de fond, în temeiul art. 874 alin. (1) din Codul
civil.
Cu referire la cerința intimatului Veaceslav Negara privind încasarea
cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de stat pentru depunerea cererii de
majorare a cuantumului pretențiilor în sumă de 825,09 de lei achitată din contul
intimatului Veaceslav Negara, și a sumei de 180,00 de lei pentru eliberarea
informației de la Agenția Servicii Publice, instanța de apel a conchis că din
înscrisurile probatorii anexate la materialele cauzei, se confirmă faptul că
intimatul în cadrul examinări cauzei în ordine de apel a suportat cheltuieli de
judecată.
Cu referire la cerința intimatului Veaceslav Negara privind încasarea
cheltuielilor de judecată cu titlu de asistență juridică, instanța de apel studiind
înscrisurile anexate la materialele cauzei, a reținut că potrivit mandatului seria
MA nr. 1605079 din 24 mai 22021 Veaceslav Negara, a beneficiat de serviciile
de asistență juridică prestate de avocatul Călin Bobuțac, iar potrivit ordinului
de plată seria GL nr. 119692 din 25 mai 2022, Veaceslav Negara a achitat suma
de 4095,12 de lei, pentru prestarea serviciilor juridice în cadrul examinării
cauzei civile în instanța de apel (f.d. 126).
8
În această ordine de idei, instanța de apel a considerat necesar de a
menționa faptul că, Corina Darii, fiind partea care a pierdut procesul, urmează
să compenseze cheltuielile de judecată sub formă de cheltuieli de judecată
privind plata taxei de stat și pentru eliberarea informației de la Agenția Servicii
Publice, precum și cheltuielile pentru asistență juridică suportate de Veaceslav
Negara, în legătură cu examinarea cauzei civile, concluzie ce se desprinde și
din jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului.
Prin urmare, reieșind din specificul acțiunii, instanța de apel a ajuns la
concluzia de a încasa de la Corina Darii în beneficiul Veaceslav Negara suma
în mărime de 925,09 de lei, cu titlu de cheltuielile judiciare privind plata taxei
de stat, suma de 180,00 de lei, cu titlu de cheltuieli privind eliberarea
informației de la IP ,,Agenția Servicii Publice”, precum și suma în mărime de
4095,12 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 07 martie 2023, Corina Darii și reprezentantul acesteia avocatul
Pavel Pitihin, au declarat recurs împotriva deciziei din 15 decembrie 2022 a
Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat următoarele:
(i) admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei
instanțe, cu dispunerea scoaterii acțiunii lui Veaceslav Negara de pe rol pe
temeiul prevăzut la art. 267 lit.a) din Codul de procedură civilă, din motivul
nerespectării de către reclamantul Veaceslav Negara a procedurii de
soluționare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară;
(ii) admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei
instanțe, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță pe temeiul
prevăzut la art. 432 alin.(3) lit.b) și d) din Codul de procedură civilă, din
motivul judecării cauzei, în instanța de fond, în absența recurentei-părâte căreia
nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; precum și pentru
faptul că prin încheierea instanței de fond din 07 iunie 2021 (f.d.44) instanța a
aplicat măsuri de asigurare a acțiunii (sechestrul) pe bunul imobil cu nr.
cadastral 0XXX.XX.0X.0XX care potrivit extrasului din Registrul bunurilor
imobile (f.d. 42), aparține cu drept de proprietate cet. Jîmbei Sergiu și Jîmbei
Natalia care nu sunt participanți a procesului, precum și pentru neantrenarea în
proces a cet. Belocopîtov Roman care a procurat, imediat a doua zi din data
încheierii Recipisei care formează obiect a acțiunii, a apartamentului pentru
care reclamantul Veaceslav Negara pretinde că a acordat bani pentru
procurarea aceluiași apartament pârâtei Corina Darii în baza Recipisei care
formează obiect a acțiunii;
(iii) admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu trimiterea
cauzei spre rejudecare în instanța de apel pe temeiul prevăzut la art. 432 alin.(4)
din Codul de procedură civilă, pentru erorile judiciare admise de instanța de
apel care în consecință au dus la soluționarea greșită a cauzei, fiind dată o
apreciere arbitrară probelor pe care reclamantul Veaceslav Negara și-a bazat
acțiunea, iar aceste erori comise de instanța de apel au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale pârâtei Corina Darii.
9
(iv) încasarea din contul intimatului în beneficiul recurentei a cheltuielilor
de judecată suportate în prezenta cauză în instanța de apel și de recurs.
În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate
pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, suplimentar cu referire
solicitarea invocată la pct.(i) au notat că în suplimentul la cererea de apel,
apelanta-recurentă a ridicat problema de drept procedural în ceea ce privește
nerespectarea de către reclamantul Veaceslav Negara a procedurii de
soluționare prealabilă a cauzei pe cale extrajudiciară, solicitând scoaterea
acțiunii de pe rol pe temeiul prevăzut la art. 267 lit.a) din Codul de procedură
civilă, însă instanța de apel nu a dat o apreciere temeinică și corespunzătoare
argumentelor apelantei invocate în acest sens, respectiv decizia adoptată nu
conține niciun considerent din care să rezulte că observațiile și criticile
apelantei au fost analizate și ulterior au fost înlăturate, astfel se reține că nu
corespunde exigențelor art. 6 al Convenției, fiind încălcat dreptul apelantei la
un proces echitabil și la o hotărâre motivată.
În acest context, au susținut că întrucât potrivit art. 374 alin.(l) din Codul
civil, pentru acțiunile întreprinse de avocatul Călin Bobuțac de semnare și
expediere a notificării în privința recurentei se cereau împuterniciri exprese,
care însă nu se conțineau în procura din 11 mai 2021 în baza căreia avocatul
Călin Bobuțac a acționat din numele reclamantului, rezultă că avocatul Călin
Bobuțac a acționat la acea etapă ultra vires, și prin urmare la depunerea
prezentei acțiuni reclamantul-intimat nu a respectat procedura prevăzută de
lege de soluționare prealabilă a litigiului, fapt care conform art. 267 lit.a) din
Codul de procedură civilă coroborat cu art. 445 alin.(l) lit.d) a din Codul de
procedură civilă constituie temei de casare a deciziei instanței de apel si
hotărârii primei instanțe cu scoaterea acțiunii de pe rol.
Cu referire la solicitarea invocată la pct.(ii) au notat că instanța de apel
a dat o apreciere total abuzivă și contrară principiilor unui proces echitabil,
garantat de art. 6 CEDO, probelor aduse de recurenta-apelantă în susținerea
poziției sale referitor la examinarea cauzei în instanța de fond în lipsa sa.
În acest sens, a susținut că potrivit procesului-verbal al ședinței din 19
octombrie 2021 reclamantul-intimat a formulat cerere de concretizare a
pretențiilor din cererea de chemare în judecată, majorând suma dobânzilor de
întârziere solicitate inițial, pe care instanța de judecată a primit-o spre
examinare, însă a decis să examineze cauza în continuare fară a trimite cererea
respectivă pârâtei, pentru ca aceasta să-și pregătească apărarea.
Prin cererile trimise la poșta electronică a instanței de fond la data de
22 octombrie 2021 orele 11:03 și orele 17:59 (f.d.55, 56, 57, 58), recurenta-
pârâtă a solicitat amânarea ședinței din 25 octombrie 2021 invocând că nu se
poate prezenta la ședință din motivul rezultatului POZITIV al testului la virusul
COVID-19.
Din aceste motive, a considerat că instanța de fond în mod arbitrar și
abuziv a respins cererea de amânare a recurentei-pârâte, iar prin examinarea
acțiunii în lipsa acesteia, instanța de fond a încălcat în mod direct dreptul ei la
10
apărare, Ia un proces echitabil, cât și principiul egalității armelor garantat de
art. 6 al CEDO și art. 26 din Codul de procedură civilă, or, unul din principiile
procesului echitabil este contradictorialitatea între părțile care sunt parte a
procesului.
Cu referire la solicitarea invocată la pct.(iii) au notat că prin încheierea
instanței de fond din 07 iunie 2021 (f.d.44) instanța a aplicat măsuri de
asigurare a acțiunii (sechestrul) pe bunul imobil cu nr. cadastral
0XXX.XX.0X.0XX care potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile
(f.d. 42), aparține cu drept de proprietate cet. Jîmbei Sergiu și Jîmbei Natalia
care nu sunt participanți a procesului. Mai mult, la materialele cauzei este
prezent contractul de vînzare-cumpărare nr.X-XX din XX martie XXX a
apartamentului nr.XX din mun. XXX, bd. XXX, XX încheiat între vînzătorii -
Veceslav Negara (reclamantul-intimat) și cet.Belocopîtov Roman care a
procurat, imediat a doua zi din data încheierii Recipisei care formează obiect a
acțiunii, a apartamentului pentru care reclamantul Veaceslav Negara pretinde
că a acordat bani pârâtei Corina Darii pentru procurarea aceluiași apartament
în baza Recipisei din 22 martie 2021 care formează obiect a acțiunii.
Or, efectul acestor încălcări de legalitate, și anume, devierile procedurale
și de determinare a circumstanțelor de fapt decisive afectează calitatea
hotărârilor judecătorești pronunțate în primele doua instanță, inclusiv
procedura în ansamblu, garantată de art. 239 și 240 alin. (1) din Codul de
procedură civilă și art. 6 CEDO.
Cu referire la cerința invocată la pct.(iv) au notat că având în vedere
prevederile art.90 lit.i), art. 94 alin.(l), (3)-(4) și art. 96 din Codul de procedură
civilă, au solicitat încasarea din contul intimatului a cheltuielilor de judecată
suportate de aceasta pentru achitarea taxei de stat în ordine de apel și recurs
precum și a cheltuielilor de asistență juridică, confirmarea suportării acestora
găsindu-se la dosar.
Drept urmare, au susținut că raționamentele de mai sus enunțate sunt
suficiente instanței de recurs, pentru a stabili că erorile judiciare invocate în
speță sunt esențiale și confirmă incidența temeiurilor declarării recursului
indicate la articolul 432 alin.(2) lit.c), alin.(3) lit.b), d) și alin.(4) din Codul de
procedură civilă. Or, omisiunea instanței de fond de a cita recurenta și a
instanței de apel de a remedia această eroare, dar și de ai înmâna documentele
de majorare a pretențiilor intimatului-reclamant conduc inevitabil la o
soluționare greșită a cauzei, din moment ce ea nu a putut să ofere comentarii
la circumstanțele de fapt și de drept.
La 24 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui
proces echitabil în ordine de recurs, a expediat prin intermediul poștei terestre
în adresa intimatului Veaceslav Negara, copia recursului declarat de Corina
Darii și reprezentantul acesteia avocatul Pavel Pitihin, împotriva deciziei din
15 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu acordarea posibilității de a
prezenta referință (f.d. 20, vol.II).
11
La 02 noiembrie 2023 și la 21 mai 2024, avocatul Călin Babuțac,
acționând în interesele lui Veaceslav Negara a depus referință (f.d.51/67,
vol.II) și referință suplimentară (f.d.83/85, vol.II), prin care a solicitat
respingerea recursului declarat de Corina Darii și reprezentantul acesteia
avocatul Pavel Pitihin, ca fiind inadmisibil și neîntemeiat în fond, cu
menținerea în vigoare a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.
Totodată a solicitat încasarea de la recurenta Corina Darii, în beneficiul
intimatului Veaceslav Negara, a sumei de 2 862,82 de lei, cu titlu de
cheltuielilor de judecată formate din cheltuielile de asistență juridică achitate
de intimat în ordine de recurs.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie
2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în
vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă
de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de Corina Darii și reprezentantul acesteia avocatul
Pavel Pitihin, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31
iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, prevede că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului reglementează că:
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța de judecată: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o
lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia
dreptului.”
Art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului reglementează că:
,,Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
12
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate
regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema
drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-
verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.”
Art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementează că:
,,Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de
către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art.440 alin.(1)-(11) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,(1) În cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă,
asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu
conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
(11) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului se plasează pe pagina web a Curții
Supreme de Justiție la data emiterii și se transmite tuturor participanților la proces și
reprezentanților acestora.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău a
pronunțat dispozitivul deciziei în ședință publică la 15 decembrie 2022
(f.d.234, Vol.I).
Potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.69 (f.d.227,
Vol.I), la 04 ianuarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat părților, prin
intermediul oficiului poștal, copia deciziei integrale din 15 decembrie 2022,
însă, date privind recepționarea acesteia lipsesc la dosar.
Astfel, recursul declarat de Corina Darii și reprezentantul acesteia
avocatul Pavel Pitihin, la 07 martie 2023, se consideră depus în termenul
stabilit de lege.
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă
motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data
depunerii cererii de recurs).
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă
în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,
examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității
13
temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din
Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.
Din analiza recursului declarat rezultă că Corina Darii și reprezentantul
acesteia, avocatul Pavel Pitihin, au invocat temei de admisibilitate prevederile
art. 432 alin.(2) lit.c), alin.(3) lit.b), d) și alin.(4) din Codul de procedură civilă,
în vigoare la data 07 martie 2023.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că recurenta
a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2) lit.c) din Codul
de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului (a se vedea pct.33),
nu a stabilit că instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma
juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.
În continuare, cu referire la obiecțiile recurentei Corina Darii și a
reprezentantului acesteia, avocatul Pavel Pitihin, precum că instanța de fond în
mod arbitrar și abuziv a respins cererea de amânare a recurentei-pârâte, iar prin
examinarea acțiunii în lipsa acesteia, instanța de fond a încălcat în mod direct
dreptul ei la apărare, la un proces echitabil, cât și principiul egalității armelor
garantat de art. 6 al CEDO și art. 26 din Codul de procedură civilă, ceea ce,
potrivit art. 432 alin.(3) lit.b) din Codul de procedură civilă, servește temei de
admitere a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție le
apreciază critic deoarece din materialele cauzei rezultă cert că instanța de fond
și-a îndeplinit în mod corespunzător obligația de citare, fapt confirmat prin
avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.47, vol.I).
În continuare cu referire la obiecțiile recurentei Corina Darii și
reprezentantului acesteia, avocatul Pavel Pitihin precum că prin încheierea din
07 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a aplicat măsuri de
asigurare a acțiunii (sechestrul) pe bunul imobil cu nr. cadastral
0XXX.XX.0X.0XX, care ar aparține cu drept de proprietate cet. Jîmbei Sergiu
și Jîmbei Natalia, astfel, la examinare în instanța de fond și în instanța de apel,
în prezenta cauză, nu a fost atrasă în proces, ceea ce potrivit art. 432 alin.(3)
lit. d) din Codul de procedură civilă, servește temei de admitere a recursului,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție la fel le apreciază critic,
or, exprimarea dezacordului cu soluțiile instanței de judecată se realizează prin
exercitarea căilor de atac, în condițiile legislației procesual civile.
Subsecvent, cu referire la afirmația recurentei Corina Darii și a
reprezentantului acesteia, avocatul Pavel Pitihin precum că instanțelor de
judecată ierarhic inferioare au examinat cauza în lipsa lui Roman Belocopîtov,
care potrivit contractul de vânzare-cumpărare nr.X- XX din XX martie XX a
procurat ap. nr.XX din mun. XXX, bd. XXX nr. XX, de la vânzătorul -
Veaceslav Negara (reclamantul/intimat), Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție în consideră neîntemeiat. Or, obiectul litigiului dedus
judecății este contractul de împrumut, încheiat între Veaceslav Negara și
Corina Darii la data de 22 martie 2021 sub forma recipisei, dar nu contractul
de vânzare-cumpărare nr. nr.X-XX din XX martie XX încheiata între
14
vânzătorul - Veaceslav Negara și cumpărătorul Roman Belocopîtov a procurat
ap. nr.XX din mun. XXXX, bd. XXXX nr. XX.
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
verificând din oficiu, existența altor circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3)
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor (a se
vedea pct.34), nu le-a stabilit.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și
anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,
încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130
din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din
oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de
procedură civilă (a se vedea pct.35), nu a depistat.
În acest context, Completul de judecată reține că, recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea
situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct
starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că recursurile în cauză conțin obiecții de fapt și de drept, care deja
au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere
corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că argumentele invocate de către Corina Darii și de către avocatul Pavel
Pitihin, care acționează în interesele acesteia, nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual,
și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Cu referire la solicitarea invocată în referințele depuse de avocatul Călin
Babuțac, în interesele lui Veaceslav Negară, la 02 noiembrie 2023 și la 21 mai
2024, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 2 862,82
de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică achitate de intimat pentru
reprezentarea acestuia în ordine de recurs, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție notează că legiuitorul nu acordă instanței de recurs, la
etapa examinării admisibilității cererii de recurs, dreptul de a soluționa și alte
chestiuni, inclusiv cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată.
15
În același timp, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
relevă faptul că Veaceslav Negara nu este lipsit de dreptul de a se adresa în
instanța de judecată cu acțiune separată privind compensarea cheltuielilor de
asistență juridică suportate în prezentul proces.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Corina Darii și de către
avocatul Pavel Pitihin, care acționează în interesele acesteia, nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la
data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a)
din Codul de procedură civilă (în vigoare la data depunerii recursului), art.440
alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Consideră inadmisibil recursul declarat de Corina Darii și de reprezentantul
acesteia, avocatul Pavel Pitihin, împotriva deciziei din 15 decembrie 2022 a
Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
16