2ra-1499/23 — privind încasarea sumei si compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-1499/23 — privind încasarea sumei si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de către Nicolae Șișchin,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae

Șișchin împotriva lui Veaceslav Mihailov cu privire la încasarea datoriei,

dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Nicolae Șișchin și s-a menținut hotărârea

din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,

(Dosarul nr. 2ra-1499/23

Nr. PIGD 2-16094731-01-2ra-02102023)

Recursul declarat după 01 septembrie 2023. Neelucidarea circumstanțelor determinante

soluționării corecte cauzei. Respingerea demersului de efectuare a expertizei în prezenta a 2

concluzii anterioare contradictorii, reprezintă o încălcare. Instanța de judecată nu este legată

de tipul și întrebările părților la dispunerea expertizei.

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (Aurelia Cazacliu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Anatol Pahopol, Ala Malîi, Ruxanda Pulbere)

01 august 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul declarat de către

Nicolae Șișchin,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva lui Veaceslav Mihailov cu privire la încasarea datoriei,

dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată.

Veaceslav Mihailov o sumă de bani în mărime de 6 800,00 euro, fapt pentru

care a fost întocmită o recipisă scrisă și semnată personal de către pârât. Astfel,

potrivit recipisei, pârâtul s-a obligat să-i restituie suma bănească împrumutată

până la 30 noiembrie 2013.

bănească în cuantum de 6 500,00 euro pe un termen de 3 luni, care conform

recipisei urma să fie restituită la 01 septembrie 2016.

sumelor datorate, însă, până în prezent, nu i-au fost restituite sumele de bani în

termenele indicate în recipise.

urmează a fi calculată și încasată din contul lui Veaceslav Mihailov în

beneficiul lui Nicolae Șișchin dobânda de întârziere în conformitate cu art. 619

din Codul civil, și anume de 9 % peste rata dobânzii prevăzută pentru rata de

refinanțare a Băncii Naționale, care, potrivit sumei recipisei din 18 mai 2013,

ce urma a fi restituită integral până la 30 noiembrie 2013, constituie suma de

3611,00 euro, iar potrivit recipisei din 01 iunie 2013, constituie suma de

3652,00 euro.

Mihailov în beneficiul lui Nicolae Șișchin, a datoriei în sumă de 13300,00 euro,

dobânzii de întârziere în sumă de 7263,00 euro, precum și compensarea

cheltuielilor judiciare suportate.

pretențiile din acțiune, astfel încât, într-un final, a solicitat încasarea de la

Mihailov Veaceslav în folosul lui Șișchin Nicolae suma împrumuturilor

nerestituite în mărime de 13300,00 euro, echivalentul a 292600,00 de lei,

dobânda de întârziere în mărime de 7263,00 euro, echivalentul a 159786,00 de

lei, dobândă de întârziere pentru perioada 02 iulie 2018 – 24 noiembrie 2021,

în care a fost suspendată examinarea cauzei la cererea pârâtului, în mărime de

6192,76 euro și compensarea cheltuielilor de judecată.

1

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Central, s-a respins acțiunea depusă de Nicolae Șișchin împotriva lui

Veaceslav Mihailov privind la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și

compensarea cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată (f.d.203; 209/210,

vol.I).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

208, Vol.I), iar, la 14 februarie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și

documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, a depus motivarea apelului

împotriva hotărârii din 25 noiembrie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul

Central, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond și

emitere unei noi hotărâri privind admiterea integrală a acțiunii (f.d. 8/9, Vol.II).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul de către Nicolae Șișchin și s-a menținut fără modificări hotărârea din 25

noiembrie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central (f.d. 92, 93/100, Vol.II).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi

decizii prin care să fie remisă cauza la rejudecare în instanța de apel.

pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar

invocându-se că decizia Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată și ilegală,

deoarece se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor, iar aceste încălcări ale instanței de apel au dus la soluționarea greșită

a litigiului, ceea ce, în temeiul art.432 alin.(1) lit. e), din Codul de procedură

civilă (în vigoare din 01 septembrie 2023), servește drept temei de declarare a

recursului.

oficiului poștal, a expediat în adresa intimatului Veaceslav Mihailov, copia

recursului declarat de către Nicolae Șișchin, împotriva deciziei din 13 iunie

2023 a Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții

egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat,

întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în

drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.121, Vol.II).

Marcel Burlacu a depus referință la recursul declarat de către Nicolae Șișchin,

împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat să fie considerat ca inadmisibil (f.d.123/132, Vol.II).

2

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

următoarele:

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu

poate fi restabilit.”

recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul

deciziei în ședință publică la 13iunie 2023 (f.d. 92, Vol.II).

nr.7093 (f.d. 101), rezultă că, la 19 iulie 2023, Curtea de Apel Chișinău a

expediat în adresa participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal,

copia deciziei integrale din 13 iunie 2023, însă, date privind recepționarea

acesteia lipsesc la dosar.

recursul declarat de către Nicolae Șișchin, la 02 octombrie 2023, se consideră

depus în termenul stabilit de lege.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31

iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16

și art.VII – 01 septembrie 2023, au fost operate modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la temeiurile de declarare și de inadmisibilitate a

recursului. Recursul a fost depus după intrarea în vigoare a Legii pentru

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi examinat

în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători

ai Curții Supreme de Justiție.

(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea

recursului în cauză.”

„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute

la art.432.

(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale

invocate în recurs.”

3

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1)

lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru

a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: c) să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

depunerii recursului reglementează că:

(1) recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

,,(1) Instanței judecătorești îi revine un rol diriguitor în organizarea și desfășurarea

procesului, ale cărui limite și al cărui conținut sînt stabilite de prezentul cod și de alte legi.”

,,(3) Circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sînt

determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților

și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

(5) Instanța judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părților și altor

participanți la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare și să dovedească faptele ce

constituie obiectul probațiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.”

,,(1) Pentru elucidarea unor aspecte din domeniul științei, artei, tehnicii, meșteșugurilor

artizanale și din alte domenii, apărute în proces, care cer cunoștințe speciale, instanța

dispune efectuarea unei expertize, la cererea părții sau a unui alt participant la proces, iar în

cazurile prevăzute de lege, din oficiu.”

,,(2) Părțile și ceilalți participanți la proces au dreptul să formuleze și să prezinte în

instanță întrebări adresate expertului, însă numai instanța stabilește definitiv întrebările

asupra cărora expertul urmează să se pronunțe. Instanța este obligată să motiveze

4

respingerea întrebărilor propuse expertului de către părți și de către alți participanți la

proces.”

(2) Completul de judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate

problemele prevăzute de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină

circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării

cauzei și admiterea acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încît să se poată da

un răspuns afirmativ sau negativ.

(1) La deliberarea hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite,

caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și

admisibilitatea acțiunii.

(2) Instanța judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretențiilor înaintate de

reclamant.

(5) În motivare se indică: circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care

se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de

instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

(3) În cazul în care motivarea apelului nu cuprinde argumente sau dovezi noi, instanța de

apel se pronunță în fond, numai în temeiul celor invocate în primă instanță.

(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

reținând prevederile art. 444 din Codul de procedură civilă, enunțat la punctul

23, a decis examinarea cererilor de recurs fără înștiințarea participanților la

proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție,

fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de

recurs precum și în referință au fost formulate cu suficientă precizie pentru a

permite instanței examinarea acestuia.

argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de

drept material și procedural aplicabile la soluționarea litigiului dedus judecății,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție considerând recursul

admisibil, urmează a-l admite cu casarea integrală a deciziei instanței de apel

5

și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată, din motivele ce succed.

judecată este obligată să soluționeze procesul limitându-se la obiectul acestuia

în sensul formulat prin acțiune și, după caz, concretizat de către partea

reclamantă, subsecvent, instanța de recurs se află în situația de a verifica dacă

la caz a fost îndeplinită condiția unei examinări efective și a oferit un răspuns

specific și explicit mijloacelor hotărâtoare pentru rezultatul procesului, a

examinat toate pretențiile și argumentele înaintate.

de a impune unei instanțe obligația de a efectua o examinare adecvată a

argumentelor și probelor aduse de către părți (a se vedea Perez v. Franța [GC],

nr. 47287/99, § 80, ECHR 2004-I). O parte indispensabilă a acestei obligații a

instanțelor judecătorești este datoria lor de a-și motiva hotărârile (a se vedea,

printre altele, Hirvisaari v. Finlanda, nr. 49684/99, § 30, 27 septembrie 2001).

verifica legalitatea deciziei contestate, fără a administra noi dovezi, va recurge

la recapitularea esenței litigiului dedus judecății.

depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Veaceslav Mihailov cu

privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor

de judecată, rezultat din recipisele din 18 mai 2013 (f.d.17, vol.I) și din 01 iunie

2013 (f.d.18, vol.I).

fond, prin hotărârea din 25 noiembrie 2021 a respins acțiunea depusă de

Nicolae Șișchin împotriva lui Veaceslav Mihailov privind la încasarea datoriei,

dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată, ca fiind

neîntemeiată (f.d.203; vol.I).

217, art. 220 din Codul civil (redacția Legii în vigoare la data apariției

raportului juridic în litigiu), în coraport cu înscrisurile pe care reclamantul își

întemeiază pretențiile, a concluzionat că acestea nu au fost întocmite în

conformitate du prevederile legislației civile, și anume prin derogare certă de

la prevederile art.210 din Codul civil, prin care se solicită semnarea

necondiționată a actului de împrumut de către ambele părți. Or, potrivit

concluziile conținute în Raportul de expertiză grafoscopică din data de 09

august 2017, rezultă că semnăturile din numele lui Mihailov Viaceslav din

recipisele în litigiu din data de 18 mai 2013 (o semnătură) și din data de 01

iunie 2013 (o semnătură), prezentate, au fost executate nu de către însuși

numitul Mihailov Veaceslav, dar de altă persoană prin imitarea la vedere a

semnăturii autentice a lui Mihailov Veaceslav.

Apel Chișinău, prin decizia din 13 iunie 2023 a respins apelul respins apelul

6

de către Nicolae Șișchin și a menținut fără modificări hotărârea din 25

noiembrie 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central (f.d.92, vol.II).

(1), art. 195, art.198, art.201, art. 208 alin. (1)-(2), art. 210 alin.(1)-(2), art.211,

art. 216 alin.(1), art. 217 alin.(1), art. 220 alin.(1), art.514, art.666 alin. (1),

art.679 alin.(1) art. 867 alin. (1) din Codul civil (în vigoare la data stingerii

situației juridice), în coraport cu probatoriul administrat la dosarul cauzei a

conchis că soluția fondului este justă, fiind bazată pe interpretarea și aplicarea

corectă a dispozițiilor legale, precum și pe cercetarea obiectivă a materialelor

dosarului, situație ce impune menținerea actului judecătoresc contestat.

a reținut că contractul este acordul de voință realizat între două sau mai multe

persoane prin care se stabilesc, se modifică sau sting raporturi juridice în

funcție de natura și esența înțelegerii, precum și a scopului urmărit.

contract de împrumut este necesar ca acesta să fie încheiat în conformitate cu

legea și cu buna-credință. Deci, una din condițiile esențiale legale ale

contractului de împrumut este manifestarea de voință, care, având ca scop

crearea raporturilor de împrumut, trebuie să fie exteriorizată expres, prin forma

scrisă, or, valoarea obiectului acestuia depășește 1000 de lei.

contractului de împrumut în formă scrisă poate fi demonstrat printr-un înscris,

semnat de părți (împrumutat și împrumutător), prin telegrame, telefonograme,

solicitarea scrisă din partea împrumutatului de amânare a termenului achitării

împrumutului, scrisoarea-garanție cu afirmația că împrumutul va fi restituit și

altele asemenea, semnate de partea care le-a expediat.

judiciară nr. 1620 din 09 august 2017 urmează cu certitudine că, de fapt,

Veaceslav Mihailov nu a semnat recipisele în litigiu din 18 mai 2013 și din 01

iunie 2013.

că, înscrisurile pe care reclamantul își întemeiază pretențiile nu au fost

întocmite în conformitate cu prevederile legislației civile, și anume prin

derogare certă de la prevederile prin care se solicită semnarea necondiționată

a actului de împrumut de către ambele părți.

considerat lipsa la caz a unui înscris valabil și legal care ar servi temei de

admitere a pretențiilor reclamantului/apelantului.

mai 2013 și din 01 iunie 2013, nu atestă realizarea unui raport juridic de

împrumut, or, pe lîngă̆ celelalte condiții de valabilitate ale actului juridic,

7

consimțămîntul urmează̆ a fi exprimat cu intenția de a produce anumite efecte

juridice, iar obiectul actului juridic civil urmează̆ să existe.

Nicolae Șișchin că, prin raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-4266 din

03 aprilie 2019, se dovedește faptul semnării de către Veaceslav Mihailov a

recipiselor din speță, iar, în acest sens menționând că potrivit concluziei

expertului din raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-4266 din 03 aprilie 2019

„Semnăturile plasate în partea inferioară a textului manuscris în recipisa din

18 mai 2013, care se începe cu cuvintele „Ey Михайлов Вячеслав ам луат”

și se termină cu cuvintele „пынэ ла 30 ноембрие”, și recipisa din 01 iunie

2013, care se începe cuvintele „Ey Михайлов Вячеслав ам луат” și se termină

cu cuvintele „ne ун термен де трей лунь”, au fost executate probabil de către

Veaceslav Mihailov, ale cărui mostre au fost prezentate”.

conform art. 37 alin. (4) Legii cu privire la expertiza judiciară și statutul

expertului judiciar ” în partea finală a raportului de expertiză sânt expuse

concluziile expertului, care cuprind răspunsurile la întrebările formulate de

către ordonatorul expertizei. Răspunsurile la întrebări se formulează exact, fără

a permite interpretări echivoce”.

expertului din raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-4266 din 03 aprilie 2019 este

una probabilă, pe când norma legală indicată mai sus nu permite experților de

a formula astfel de concluzii în rapoartele de expertiză.

prima instanța s-a efectuat în strictă conformitate cu prevederile art. 130 din

Codul de procedură civilă, iar, soluția primei instanței privind respingerea

acțiunii lui Nicolae Șișchin este una întemeiată, având în vedere și faptul că

rezultatele raportului raportul de expertiză judiciară nr. 1620 din 09 august

2017, sunt de natură să confirme cu certitudine că recipisele atașate la lucrările

dosarului nu au fost semnate de intimatul Mihailov Veaceslav.

argumentată soluția primei instanței, prin care a concluzionat despre

netemeinicia cerințelor invocate de reclamantului/apelant Nicolae Șișchin, or,

la cazul din speță este cert că suntem în prezenta lipsei acordului de voință a

pârâtului/intimatului Veaceslav Mihailov, fapt din care considerente, ultimului

nu îi revine obligația contractuală de restituire a sumei reflectate în recipise.

primei instanței și în partea respingerii cerințelor privind încasarea dobânzilor

de întârziere în sumă de 13455,76 euro, or, soarta cerinței secundare poartă

soarta cerinței de bază.

judecată, instanța de apel analizând prevederilor art. 94 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, a conchis de a menține hotărârea primei instanței și în partea

8

cheltuielilor de judecată, or, la caz Nicolae Șișchin a pierdut procesul și nu este

îndreptățit la compensarea cheltuielilor de judecată.

argumentul apelantului cu privire la examinarea cauzei de un complet ilegal,

or, acesta este bazat pe interpretarea eronată a temeiului respectiv de casare a

hotărârii primei instanțe, care se referă la incidentele procesuale cu privire la

formarea completului de judecată (incompatibilitatea, abținerea, recuzarea).

faptice ale cazului dedus judecării în ordine de apel, instanța de apel a

concluzionat că argumentele expuse de către Nicolae Șișchin în cererea de apel

sunt lipsite de substanță juridică obiectivă, fiind o reexpunere a cerințelor și

poziției formulată în cererea de chemare în judecată, iar instanța de fond

reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate

aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și

întemeiată, în corespundere cu art. 130 din Codul de procedură civilă.

cauza sub toate aspectele, stabilind cu certitudine caracterul raportului juridic

litigios, circumstanțele de fapt real existente, legea materială ce guvernează

situația. De asemenea, în cadrul judecării cauzei, instanța de judecată a creat

participanților la proces, condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea

drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt, ce se încadrează în asigurarea

drepturilor părților la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art. 6 CEDO.

declarat, instanța de recurs identifică dezacordul recurentului cu modalitatea

de apreciere a probelor, precum și că pretinsul raport juridic ar fi demonstrat

prin recipisa din 18 mai 2013, potrivit căreia pârâtul Mihailov Veaceslav a luat

cu împrumut de la Șișchin Nicolaie sumă bănească în mărime de 6 800 euro,

obligându-se să restituie suma bănească împrumutată până la data de 30

noiembrie 2013, iar, potrivit recipisei din 01 iunie 2013, pârâtul a mai

împrumutat o sumă bănească în cuantum de 6 500 euro pe un termen de 3 luni,

sumă care urma să fie restituită la data de 01 septembrie 2016, însă acestea nu

demonstrează raporturile de împrumut.

menținând soluția primei instanțe, a reținut că din concluzia raportului de

expertiză judiciară nr. 1620 din 09 august 2017 rezultă că de fapt Veaceslav

Mihailov nu a semnat recipisele în litigiu din 18 mai 2013 și din 01 iunie 2013,

prin urmare nu și-a asumat nici o obligație în baza acestora.

din 01 iunie 2013, nu atestă realizarea unui raport juridic de împrumut, or, pe

lângă̆ celelalte condiții de valabilitate ale actului juridic, consimțământul

urmează̆ a fi exprimat cu intenția de a produce anumite efecte juridice, iar

obiectul actului juridic civil urmează̆ să existe și să fie licit.

9

poziția apelantului/reclamantului Nicolae Șișchin că prin raportul de expertiză

judiciară nr. 34/12/1-R-4266 din 03 aprilie 2019, s-a dovedit faptul semnării

de către Veaceslav Mihailov a recipiselor din speță, iar, în acest sens

menționând că potrivit concluziei expertului din raportul de expertiză nr.

34/12/1-R-4266 din 03 aprilie 2019 „Semnăturile plasate în partea inferioară a

textului manuscris în recipisa din 18 mai 2013, care se începe cu cuvintele „Ey

Михайлов Вячеслав ам луат” și se termină cu cuvintele „пынэ ла 30

ноембрие”, și recipisa din 01 iunie 2013, care se începe cuvintele „Ey

Михайлов Вячеслав ам луат” și se termină cu cuvintele „ne ун термен де

трей лунь”, au fost executate probabil de către Veaceslav Mihailov, ale cărui

mostre au fost prezentate”.

concluzia expertului din raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-4266 din 03 aprilie

2019 este una probabilă, pe când norma legală indicată mai sus nu permite

experților de a formula astfel de concluzii în rapoartele de expertiză.

prima instanța s-a efectuat în strictă conformitate cu prevederile art. 130 din

Codul de procedură civilă, iar, soluția primei instanței privind respingerea

acțiunii lui Nicolae Șișchin este una întemeiată, având în vedere și faptul că

rezultatele raportului raportul de expertiză judiciară nr. 1620 din 09 august

2017, sunt de natură să confirme cu certitudine că recipisele atașate la lucrările

dosarului nu au fost semnate de intimatul Mihailov Veaceslav.

justă și corectă a litigiului, urmare a identificării în substanță a obiectului

litigiului, instanța de apel era obligată să se expună și să dea apreciere tuturor

motivelor invocate în apel, fapt ce direct rezultă din prevederile art. 373 alin.

(1), (5) din Codul de procedură civilă.

continuitatea examinării cauzei în apel prin prisma efectului devolutiv, instanța

are sarcina, în baza rolului activ, în cazul în care există inexactități în

formularea cererii, poate să ceară părții să facă precizările necesare în legătură

cu obiectul litigiului, să ceară părții să facă precizările necesare, să pună în

discuția părților orice împrejurare de fapt sau de drept care duce la soluționarea

litigiului peste apărările și susținerile părților din acțiune, referință și alte

obiecții, luând în considerare faptul că, în conformitate cu art. 240 alin. (3) din

Codul de procedură civilă, instanța judecătorească adoptă hotărârea în limitele

pretențiilor înaintate de reclamant. Or, în cazul în care părțile au o atitudine

confuză în privința circumstanțelor care au importanță pentru soluționarea

justă a cauzei, instanța, în temeiul legii materiale care urmează a fi aplicată, va

explica părților care circumstanțe au importanță pentru soluționarea pricinii și

cui îi revine obligația de a le dovedi.

Codul de procedură civilă, instanței judecătorești îi revine un rol diriguitor în

10

organizarea și desfășurarea procesului, ale cărui limite și al cărui conținut sînt

stabilite de prezentul cod și de alte legi.

judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părților și altor

participanți la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare și să

dovedească faptele ce constituie obiectul probațiunii pentru a se convinge de

veridicitatea lor.

elucidarea unor aspecte din domeniul științei, artei, tehnicii, meșteșugurilor

artizanale și din alte domenii, apărute în proces, care cer cunoștințe speciale,

instanța dispune efectuarea unei expertize, la cererea părții sau a unui alt

participant la proces, iar în cazurile prevăzute de lege, din oficiu.

expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, reglementează că, expertiza

în comisie se dispune în cazul în care examinările au un caracter complex ori

sînt voluminoase sau dacă există expertize efectuate anterior care prezintă

concluzii divergente.

instanța de apel pripit prin încheierea 21 martie 2023 a respins cererea

reprezentantului apelantului Șișchin Nicolae, avocatul Pascari Iulian, cu

privire la dispunerea efectuării expertizei grafoscopice în comisie în ordine de

apel, or, potrivit concluziile conținute în expertiza grafoscopică din 09 august

2017, se concluzionează că „semnăturile au fost efectuate nu de către însuși

numitul Mihailov Veaceslav, dar de altă persoană prin imitarea la vedere a

semnăturii autentice a lui Mihailov Veaceslav”, iar, potrivit concluziei din

raportul de expertiză nr. 34/12/l-R-4266 din 03 aprilie 2019 se concluzionează

că „semnăturile au fost executate probabil de către cet. Mihailov Veaceslav,

ale cărui mostre au fost prezentate”.

de apel a respins demersul de efectuare a expertizei în comisie doar pe motiv

că aceasta nu mai este prevăzută de Codul de procedură civilă, însă nu a ținut

cont de faptul că aceasta este prevăzută de Legea nr.68 din 14 aprilie 2016 cu

privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, aplicabilă la caz, or,

Codul de procedură prevede procedura dispunerii expertizei judiciare, iar

Secțiunea a 4-a din Legea nr.68 din 14 aprilie 2016 stabilește tipurile de

expertize judiciare, și anume: expertiza primară (art.28), expertiza repetată

(art.29), expertiza de bază (art.30), expertiza suplimentară (art.31), expertiza

individuală (art.32), expertiza în comisie (art.33), expertiza monospecializată

(art.34) și expertiza complexă (art.35).

cauzei există 2 expertize grafoscopice care au o concluzie a experților diferită

și se contrazic una cu alta, astfel, reieșind din discrepanțele apărute instanța de

apel reieșind din prevederile art.9 alin.(1), art.118 alin.(5), art.148 alin.(1) din

11

Codul de procedură civilă și prevederile art.33 alin.(1) din Legea nr.68/2016

cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, urma să dispună

efectuarea unei noi expertize grafoscopice prin care să fie solicitat suplimentar

expertiza semnăturilor olografe aplicate pe recipisele din 18 mai 2013 și din

01 iunie 2013, pentru excluderea divergențelor și stabilirea caracterului

raportului juridic dedus speței.

civilă, precum și faptul că în latura ce ține de semnăturile aplicate pe acele 2

(două) recipise există concluzii diferite, divergențe, instanța urma să

soluționeze necesitatea efectuării expertizei grafoscopice inclusiv asupra

întregului text inserat pe recipisele din 18 mai 2013 și din 01 iunie 2013, în

scopul stabilirii tuturor circumstanțelor și excluderii tuturor dubiilor apărute.

menționează că potrivit Legii nr.316 din 22 decembrie 2017 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare din 09 februarie

2017, au fost operate modificări la Codul de procedură civilă, potrivit cărora

art.156 a fost abrogat, în contextul adoptări Legii nr.68/2016 cu privire la

expertiza judiciară și statutul expertului judiciar. Mai mult, instanța de judecată

nu este legată de tipul de expertiză solicitat și de întrebările formulate de

acestea, dar să determine aceasta de sine stătător și să decidă corespunzător

tipul necesar, în pofida faptului că părțile o denumesc greșit.

reiterează că potrivit modificărilor operate prin Legea nr. 316/2017, efectuarea

expertizei în comisie urmează a fi dispusă în cazurile prevăzute la art. 33 din

legea nominalizată, de către instanța de judecată în temeiul prevederilor art.148

din Codul de procedură civilă.

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că examinarea cauzei în instanța de

apel s-a realizat pripit și evaziv, fiind ignorate și neelucidate circumstanțele

determinante soluționării corecte și obiective a litigiului, ceea ce impune

casarea integrală a deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

aplicabile și prin toate mijloacele legale să prevină orice greșeală privind

aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă

a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

urmează să se conducă nemijlocit de principiul adevărului obiectiv, care se

manifestă prin stabilirea multilaterală, completă și obiectivă a tuturor

circumstanțelor care au importanță pentru justa soluționare a cauzei. De altfel,

o hotărâre judecătorească motivată în sensul respectării cerințelor 6 § 1 CEDO,

presupune o examinare reală a problemelor esențiale relevate în speță, cel puțin

pentru a le aprecia pertinența. Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil,

12

motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a examinat cu adevărat

chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate (Boldea împotriva României din 15

februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva Finlandei din 19 februarie 1997,

paragraful 60).

urmează a fi precedată de toate aceste etape, luând în considerare momentele

conturate supra, ignorate anterior, precum și motivarea să fie efectuată atât prin

prisma poziției părții reclamante, cât și obiecțiilor părții oponente pe marginea

acțiunii formulate în raport cu probele prezentate și normele de drept pertinente

litigiului, rezultând din prevederile art. 130 din Codul de procedură civilă, ca,

în consecință, soluția adoptată să fie certă și coerentă și să răspundă

standardelor unui proces echitabil garantat de art. 6 § 1 CEDO.

Supreme de Justiție admite recursul declarat și casează integral decizia

instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

(1) lit. c) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de declarat de către Nicolae Șișchin,

Casează integral decizia din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae

Șișchin împotriva lui Veaceslav Mihailov cu privire la încasarea datoriei,

dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată, și trimite cauza

spre rejudecare în Curtea de Apel Centru (anterior Curtea de Apel Chișinău),

în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

13