2ra-346/24 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin contraventie, încasarea dobânzii de întârziere si compensarea cheltuielilor de judecată

La 23 februarie 2023, Renița Efim, reprezentat de avocatul Tonu Alexandru a depus în adresa Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, cerere de chemare în judecată împotriva lui Dulgheru Ion cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin contravenție, încasarea dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, la 13 august 2020, aproximativ la ora 14:50 min., Efim Renița se afla la volanul mijlocului de transport de model „Lexus RX400H” cu numărul de înmatriculare XXXXX și în timp ce efectua manevra întoarcere regulamentară în intersecție, pe traseul R3, km 78+850, în regiunea satului Sadaclia, r. Basarabeasca, a fost tamponat lateral de unitatea de transport de model „Skoda Superb” cu numărul de înmatriculare XXXXX, la volanul căruia se afla Ion Dulgheru, care se deplasa pe traseu, ieșind la depășire neregulamentară.

Evidențiază că, la 16 august 2020, ora 10:45 min., de către subofițerul superior al SP IP Basarabeasca, Garbuz Andrei, a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI04814839 în privința lui Dulgheru Ion, prin care acesta a fost sancționat cu amendă în mărime de 18 unități convenționale, ceea ce constituie echivalentul a 900 (nouă sute) lei, cu aplicarea sancțiunii complementare 5 puncte de penalizare, pentru faptul că la 13.08.2020, ora 14:50 min., Dulgheru Ion conducând automobilul „Skoda Superb” cu numărul de înmatriculare XXXXX a încălcat regulile de circulație rutieră soldată cu deteriorarea bunurilor materiale. Acțiunile lui Dulgheru Ion au fost calificate conform art. 242 alin. (1) Cod Contravențional.

Susține că, la 01 septembrie 2020, Ion Dulgheru a înregistrat la Inspectoratul de Poliție Basarabeasca o contestație împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI04814839 din 16.08.2020, prin care a solicitat admiterea contestației, constatarea nulității procesului-verbal cu privire la contravenție cu încetarea procesului contravențional. 1

Evidențiază că, prin hotărârea din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, Sediul Central, s-a admis contestația depusă de Ion Dulgheru împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI04814839 din 16.08.2020, întocmit de către subofițerul superior a SP IP Basarabeasca, Garbuz Andrei, în temeiul art. 242 alin. (1) Cod contravențional. S-a declarat nul procesul-verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI04814839 din 16.08.2020 în privința lui Ion Dulgheru, învinuit de comiterea contravenției prevăzute de art. 242 alin. (1) Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional.

Notează că, pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că, agentul constatator la întocmirea procesului-verbal a admis încălcări de procedură, care în corespundere cu prevederile art. 445 Cod contravențional, duc la nulitatea actului de acuzare. Or, respectarea exigențelor legale prevăzute la art. 443 al Codului contravențional sunt impuse agentului constatator la întocmirea proceselor-verbale prin prisma prevederilor art. 445 Cod contravențional, iar încălcările procedurale admise la întocmirea procesului-verbal contravențional, duc la nulitatea procesului contravențional și în consecință la încetarea sa în temeiul art. 461 Cod contravențional.

Menționează că, prin decizia nr. 4r-225/2022 din 19 octombrie 2022 a Curții de Apel Comrat, s-a respins ca nefondat recursul declarat de către Renița Efim și s-a menținut hotărârea din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, adoptată pe cauza contravențională la contestația depusă de către Dulgheru Ion împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI 04814839 din 16.08.2020 întocmit de către subofițerul superior a SP IP Basarabeasca, Garbuz Andrei, în temeiul art. 242 alin. (1) Cod contravențional.

Astfel, hotărârea nr. 5r-110/20 din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, a devenit definitivă și irevocabilă.

Invocând prevederile art. 45 alin. (1) Cod contravențional, art. 30 alin. (11) Cod contravențional, art. 461 alin. (1), art. 441 alin. (1) și art. 445 alin. (1) Cod contravențional susține că, având în vedere soluția dispusă prin hotărârea din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, menținută prin decizia nr. 4r-225/2022 din 19 octombrie 2022 a Curții de Apel Comrat, rezulta că procesul contravențional în privința lui Ion Dulgheru a fost încetat în temeiul art. 445 Cod contravențional, deoarece agentul constatator a admis încălcări de procedură, care atrag nulitatea absolută a procesului-verbal cu privire la contravenție și încetarea procesului contravențional.

Consideră că, deoarece procesul contravențional în privința lui Dulgheru Ion a fost încetat ca urmare a constatări nulității absolute a procesului-verbal cu privire la contravenție, rezultă că Efim Renița este 2 în drept să înainteze prezenta acțiune în temeiul art. 45 alin. (1) din Codul contravențional, care stabilește că persoană are în special dreptul la repararea prejudiciului patrimonial și a celui nepatrimonial cauzate prin contravenție.

Susține că, la 17 martie 2021, în adresa lui Dulgheru Ion a fost expediată notificarea privind repararea prejudiciului, prin care Efim Renița i-a solicitat repararea prejudiciului moral în echivalent bănesc în valoare de 2500 euro, în termen de 5 zile din momentul recepționării notificării.

Precizează că, notificarea în cauză a fost recepționată de către Ion Dulgheru la 22 martie 2021.

Afirmă că, la 01 decembrie 2022, în adresa lui Dulgheru Ion a fost expediată în mod repetat notificarea privind repararea prejudiciului, prin care Efim Renița i-a solicitat repararea prejudiciului moral în echivalent bănesc în valoare de 2500 euro, achitarea sumei de 705,65 euro cu titlu de dobândă legală de întârziere și sumei de 16 088 lei cu titlul de cheltuieli pentru asistență juridică, fiindu-i acordat un termen suplimentar de 7 zile din momentul recepționării notificării.

Precizează că, până la momentul înregistrării prezentei acțiuni, Ion Dulgheru nu a răspuns la notificările expediate și primite efectiv, fapt care generează înaintarea prezentei acțiuni pentru apărarea drepturilor pe cale judiciară.

Invocând prevederile art. 776, art. 2013 alin. (1), art. 2025 alin. (1) și (6), art. 2037 alin. (1) și (2) din Codul civil, susține că, în acțiunile lui Dulgheru Ion sunt prezente toate elementele componenței răspunderii civile delictuale și anume a faptei ilicite, cauzarea prejudiciului, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu, precum și vinovăția.

Având în vedere circumstanțele de fapt și de drept menționate, solicită încasarea din contul lui Dulgheru Ion, în beneficiul lui Renița Efim, a sumei de 2 500 euro cu titlu de prejudiciu moral, sumei de 705,65 euro cu titlu de dobânda legală de întârziere, sumei de 16 059 lei cu titlu de cheltuieli judiciare suportate în cadrul procesului contravențional, precum și compensarea cheltuielilor de judecată suportate în prezenta cauză în sumă de 7860 lei.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul a majorat pretențiile din acțiune și a solicitat instanței încasarea din contul lui Dulgheru Ion în beneficiul lui Renița Efim a sumei de 1008,46 euro cu titlu de dobânda legală de întârziere pentru perioada 27 martie 2021 – 04 mai 2023.

Prin încheierea protocolară a instanței din 04 mai 2023, cererea respectivă a fost acceptată spre examinare (f. d. 54-57).

Prin hotărârea din 18 mai 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, cererea de chemare în judecată înaintată de Efim Renița către Ion 3 Dulgheru cu privire la încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin contravenție, precum și încasarea cheltuielilor judiciare, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La 19 mai 2023, Renița Efim, reprezentat de avocatul Tonu Alexandru, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 18 mai 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, prin care s-a solicitat casarea hotărârii din 18 mai 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central.

Pe parcurs, la 12 septembrie 2023, Renița Efim, reprezentat de avocatul Tonu Alexandru, a depus cerere de apel motivată, prin care s-a solicitat casarea integrală a hotărârii din 18 mai 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, s-a respins ca nefondat apelul declarat de către avocatul Tonu Alexandru în interesele lui Renița Efim și s-a menținut hotărârea din 18 mai 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că, la 16 august 2020, ora 10:45 min., de către subofițerul superior al SP IP Basarabeasca, Garbuz Andrei, a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI04814839 în privința lui Dulgheru Ion, prin care acesta a fost sancționat cu amendă în mărime de 18 unități convenționale, ceea ce constituie echivalentul a 900 (nouă sute) lei, cu aplicarea sancțiunii complementare 5 puncte de penalizare, pentru faptul că la 13 august 2020, ora 14:50 min., Dulgheru Ion conducând automobilul „Skoda Superb” cu numărul de înmatriculare XXXXX, a încălcat regulile de circulație rutieră soldată cu deteriorarea bunurilor materiale. Acțiunile lui Dulgheru Ion au fost calificate conform art. 242 alin. (1) Cod contravențional.

Ulterior, la 01 septembrie 2020, Ion Dulgheru a înregistrat la Inspectoratul de Poliție Basarabeasca o contestație împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI04814839 din 16 august 2020, prin care a solicitat admiterea contestației, constatarea nulității procesului-verbal cu privire la contravenție cu încetarea procesului contravențional.

Prin hotărârea din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, s-a admis contestația depusă de Ion Dulgheru împotriva procesului- verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI04814839 din 16 august 2020, întocmit de către subofițerul superior a SP IP Basarabeasca, Garbuz Andrei, în temeiul art. 242 alin. (1) Cod contravențional. S-a declarat nul procesul-verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI04814839 din 16 august 2020 în privința lui Dulgheru Ion, învinuit 4 de comiterea contravenției prevăzute de art. 242 alin. (1) Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional.

Prin decizia din 19 octombrie 2022 a Curții de Apel Comrat, s-a respins ca nefondat recursul declarat de către Renița Efim și s-a menținut hotărârea din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central. Astfel, hotărârea respectivă a devenit definitivă și irevocabilă.

Instanța de apel a evidențiat că, potrivit hotărârii din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, instanța a constatat că, descrierea faptei contravenționale trebuie făcută cu indicarea împrejurărilor, întrucât procesul-verbal cu privire la contravenție reprezintă unicul act probator al săvârșirii unei contravenții. El trebuie să conțină toate elementele pe baza cărora să se poată cerceta de către instanța de judecată dacă s-a comis o asemenea faptă în realitate și dacă poate opera în concret răspunderea contravențională a unei persoane. Analizând procesul-verbal cu privire la contravenție, instanța a atestat că, agentul constatator nu a consemnat toate circumstanțele cauzei, a făcut o descriere generală a faptei contravenționale în procesul-verbal cu privire la contravenție, fără a evidenția elemente de fapt de natură a o individualiza. Instanța de judecată a reiterat că, de către agentul constatator nu au fost prezentate careva probe care ar permite identificarea victimelor ale căror drepturi au fost încălcate, cât și a cuantumului prejudiciului cauzat, care de fapt nici nu a fost consemnat în procesul-verbal.

Totodată, Colegiul civil al Curții de Apel Comrat a menționat că, constatările menționate supra au fost reiterate de instanța ierarhic superioară, iar drept consecință, decizia din 19 octombrie 2022 a Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat, a menținut efectele constatărilor realizate în conținutul hotărârii din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Cimișlia.

Distinct de cele constatate, Colegiul civil al Curții de Apel Comrat a reținut că, instanța de fond just a ajuns la concluzia privind respingerea cererii de chemare în judecată depuse de Renița Efim, menționând faptul că singura probă ce ar atesta investirea calității de victimă a reclamantului în raport cu pretinsa acțiune ilicită a pârâtului, din perspectiva invocărilor părții reclamante, sunt cele două acte judecătorești, care de facto generează încetarea procesului contravențional intentat în privința lui Dulgheru Ion, reiterând aspect de procedură incompatibile cu conduita procesuală a art. 443 Cod de contravențional, coroborat cu efectele art. 445 Cod contravențional.

Prin urmare, instanța de apel a evidențiat că, instanța de fond just a menționat că nu poate neglija faptul că încetarea procesului contravențional a derulat pe circumstanțele unui cumul de constatări, 5 care nu generează certitudinea situației de reabilitare a lui Dulgheru Ion, totuși, actul judiciar – la caz hotărârea din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Cimișlia nici nu atestă certitudinea justificării gradului de implicare a vinovăției lui Dulgheru Ion, această sarcină în constatarea caracterului prejudiciabil al faptei, raportat la persoana celui acuzat, dar și legătura de cauzalitate a celor două revenind exclusiv instanței antrenate în soluționarea răspunderii civile.

Instanța de apel a concluzionat că, atât până la finalizarea examinării prezentei cauze în fond, cât și în apel, Renița Efim și avocatul acestuia Tonu Alexandru nu au prezentat alte probe, cum ar fi materialele procesului contravențional sau oricare alte înscrisuri administrate în ordinea procesului civil, iar din hotărârea din 15 iulie 2023 a Judecătoriei Cimișlia unul din argumentele încetării procesului contravențional constituie faptul că în speță nu au fost administrate careva probe care ar permite identificarea victimelor ale căror drepturi au fost încălcate. Astfel, deși în speță se invocă un pretins prejudiciu, o pretinsă faptă ilicită, instanța de apel nu a putut constata din înscrisurile prezentate de reclamant că, între prejudiciul invocat și acțiunile lui Dulgher Ion există un raport de cauzalitate, de vreme ce însuși actul judiciar exclude lipsa unor victime constatate în procesul contravențional prin anumite probe, iar alte materiale ce ar demonstra contrariul în ordinea răspunderii civile ca mecanism separat nu au fost administrate, motiv din care Colegiul a respins ca fiind nefondate alegațiile apelantului precum că instanța de fond urma să țină cont de soluția dispusă prin hotărârea din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, menținută prin decizia din 19 octombrie 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care procesul contravențional în privința lui Ion Dulgheru a fost încetat în temeiul art. 445 Cod contravențional, deoarece agentul constatator a admis încălcări de procedură, care atrag nulitatea absolută a procesului-verbal cu privire la contravenție și încetarea procesului contravențional, nu exclud faptul contravenției și vinovăția contravenientului.

La 18 martie 2024, Renița Efim, reprezentat de avocatul Tonu Alexandru, a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs împotriva deciziei din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, prin care s-a solicitat casarea deciziei din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțele invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel.

Suplimentar s-a invocat faptul că, instanța de fond și de apel nu au ținut cont de autoritatea de lucru judecat, făcând referire la hotărârea din 15 6 iulie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și decizia din 19 octombrie 2022 a Curții de Apel Comrat.

Totodată, își exprimă dezacordul cu constatarea instanțelor ierarhic inferioare precum că Renița Efim nu ar avea statut de victimă la examinarea cauzei contravenționale.

Conchide că, procesul-verbal cu privire la contravenție a fost anulat nu din motivul lipsei faptului contravenției, dar pe motive de procedură (art. 445 din Codul contravențional).

În drept, s-au invocat prevederile art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, art. 432 alin. (1) lit. e), art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă.

Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia recursului declarat de Renița Efim, reprezentat de avocatul Tonu Alexandru, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat.

La 27 mai 2024, Dulgheru Ion a recepționat corespondența, iar la 15 octombrie 2024, avocatul Jecov Nicolai a depus în interesele lui Dulgheru Ion referința, prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Art. 433 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.”

Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: 7 „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

Potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă dacă este vădit neîntemeiată.

Această normă oferă Curții o prerogativă de filtrare a recursurilor care nu conțin o motivare suficientă în drept, nefiind apte să declanșeze un control de legalitate în sensul art. 432 din Codul de procedură civilă.

Într-o apreciere particulară a motivelor de recurs, Completul constată că acestea nu întrunesc exigențele unei motivări conforme cu cerințele legale, întrucât exprimă în esență dezacordul recurentului cu soluția instanței de apel, fără a invoca sau demonstra încălcări veritabile ale normelor de drept material sau procesual.

În ceea ce privește critica referitoare la o pretinsă apreciere arbitrară a probelor, art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța constată că probatoriul a fost analizat de instanțele de fond și apel în mod complet și motivat. Simpla reiterare sau reformulare a propriei versiuni asupra faptelor nu echivalează cu o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, procesul-verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI04814839 din 8 16 august 2020 a fost declarat nul, iar procesul contravențional încetat, din mai multe motive, fiind reținut printre altele și faptul că, agentul constatator nu a consemnat toate circumstanțele cauzei, a făcut o descriere generală a faptei contravenționale în procesul-verbal cu privire la contravenție, fără a evidenția elemente de fapt de natură a o individualiza. Instanța de judecată a reiterat că, de către agentul constatator nu au fost prezentate careva probe care ar permite identificarea victimelor ale căror drepturi au fost încălcate, cât și a cuantumului prejudiciului cauzat, care de fapt nici nu a fost consemnat în procesul-verbal. Indicarea abstractă a acuzației echivalează cu lipsa acesteia.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind neîntemeiat argumentul recurentului precum că procesul-verbal cu privire la contravenție a fost anulat nu din motivul lipsei faptului contravenției, dar pe motive de procedură. Or, din motivarea hotărârii rezultă și omisiunea agentului constatator de a prezenta probe, care ar dovedi faptul contravenției (art. 441 alin. (1) lit. a) din Codul contravențional).

Completul de judecată notează că, instanța de apel just a reținut că, deși în speță se invocă un pretins prejudiciu, o pretinsă faptă ilicită, instanța de apel nu a putut constata din înscrisurile prezentate de reclamant că între prejudiciul invocat și acțiunile lui Dulgher Ion există un raport de cauzalitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, instanțele ierarhic inferioare au cercetat atât hotărârea din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, cât și decizia din 19 octombrie 2022 a Curții de Apel Comrat, dându-le o apreciere corespunzătoare.

Totodată, este eronat dezacordul recurentului cu constatarea instanțelor ierarhic inferioare precum că Renița Efim nu ar avea statut de victimă la examinarea cauzei contravenționale, or acesta a avut calitatea procesuală de victimă, iar instanțele ierarhic inferioare au reținut faptul că, de către agentul constatator nu au fost prezentate careva probe care ar permite identificarea victimelor ale căror drepturi au fost încălcate, ce are o altă natură juridică.

La caz nu se identifică nici o eroare manifestă sau arbitrară în examinarea probelor, iar recurentul nu demonstrează caracterul determinant al presupusei erori asupra soluției adoptate.

Așadar, recursul nu tinde să declanșeze un control de legalitate veritabil, ci exprimă o nemulțumire subiectivă față de soluțiile instanțelor ierarhic inferioare, camuflând obiecțiile de fond, în argumente formale de procedură. 9

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,