2ra-346/24 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin contraventie, încasarea dobânzii de întârziere si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral cauzat prin contraventie, încasarea dobânzii de întârziere si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Recurs declarat dupa 01 septembrie 2023. Recursul este vadit neintemeiat, in temeiul art. 433 alin. 1 lit. f din Codul de procedura civila. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei
2ra-346/24 — repararea prejudiciului material si moral cauzat prin contraventie, încasarea dobânzii de întârziere si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Renița Efim,
reprezentat de avocatul Tonu Alexandru,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Renița Efim,
reprezentat de avocatul Tonu Alexandru împotriva lui Dulgheru Ion cu
privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin contravenție,
încasarea dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat,
(Dosarul nr. 2ra-346/24
NR. PIGD 2-23029967-01-2ra-29032024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat,
în temeiul art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Dezacordul
recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a
ei.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Central, jud. M. Ganganu
Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat, jud. A. Mironov, D. Fujenco, Ș. Starciuc
05 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
către Renița Efim, reprezentat de avocatul Tonu Alexandru,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 23 februarie 2023, Renița Efim, reprezentat de avocatul Tonu
Alexandru a depus în adresa Judecătoriei Cimișlia, sediul Central,
cerere de chemare în judecată împotriva lui Dulgheru Ion cu privire la
repararea prejudiciului material și moral cauzat prin contravenție,
încasarea dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de
judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, la 13
august 2020, aproximativ la ora 14:50 min., Efim Renița se afla la
volanul mijlocului de transport de model „Lexus RX400H” cu numărul
de înmatriculare XXXXX și în timp ce efectua manevra întoarcere
regulamentară în intersecție, pe traseul R3, km 78+850, în regiunea
satului Sadaclia, r. Basarabeasca, a fost tamponat lateral de unitatea de
transport de model „Skoda Superb” cu numărul de înmatriculare
XXXXX, la volanul căruia se afla Ion Dulgheru, care se deplasa pe
traseu, ieșind la depășire neregulamentară.
Evidențiază că, la 16 august 2020, ora 10:45 min., de către subofițerul
superior al SP IP Basarabeasca, Garbuz Andrei, a fost întocmit
procesul-verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI04814839 în
privința lui Dulgheru Ion, prin care acesta a fost sancționat cu amendă
în mărime de 18 unități convenționale, ceea ce constituie echivalentul a
900 (nouă sute) lei, cu aplicarea sancțiunii complementare 5 puncte de
penalizare, pentru faptul că la 13.08.2020, ora 14:50 min., Dulgheru Ion
conducând automobilul „Skoda Superb” cu numărul de înmatriculare
XXXXX a încălcat regulile de circulație rutieră soldată cu deteriorarea
bunurilor materiale. Acțiunile lui Dulgheru Ion au fost calificate
conform art. 242 alin. (1) Cod Contravențional.
Susține că, la 01 septembrie 2020, Ion Dulgheru a înregistrat la
Inspectoratul de Poliție Basarabeasca o contestație împotriva
procesului-verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI04814839
din 16.08.2020, prin care a solicitat admiterea contestației, constatarea
nulității procesului-verbal cu privire la contravenție cu încetarea
procesului contravențional.
1
Evidențiază că, prin hotărârea din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Cimișlia,
Sediul Central, s-a admis contestația depusă de Ion Dulgheru împotriva
procesului-verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI04814839
din 16.08.2020, întocmit de către subofițerul superior a SP IP
Basarabeasca, Garbuz Andrei, în temeiul art. 242 alin. (1) Cod
contravențional. S-a declarat nul procesul-verbal cu privire la
contravenție seria și nr. MAI04814839 din 16.08.2020 în privința lui
Ion Dulgheru, învinuit de comiterea contravenției prevăzute de art. 242
alin. (1) Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional.
Notează că, pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că,
agentul constatator la întocmirea procesului-verbal a admis încălcări de
procedură, care în corespundere cu prevederile art. 445 Cod
contravențional, duc la nulitatea actului de acuzare. Or, respectarea
exigențelor legale prevăzute la art. 443 al Codului contravențional sunt
impuse agentului constatator la întocmirea proceselor-verbale prin
prisma prevederilor art. 445 Cod contravențional, iar încălcările
procedurale admise la întocmirea procesului-verbal contravențional,
duc la nulitatea procesului contravențional și în consecință la încetarea
sa în temeiul art. 461 Cod contravențional.
Menționează că, prin decizia nr. 4r-225/2022 din 19 octombrie 2022 a
Curții de Apel Comrat, s-a respins ca nefondat recursul declarat de către
Renița Efim și s-a menținut hotărârea din 15 iulie 2022 a Judecătoriei
Cimișlia, sediul Central, adoptată pe cauza contravențională la
contestația depusă de către Dulgheru Ion împotriva procesului-verbal
cu privire la contravenție seria și nr. MAI 04814839 din 16.08.2020
întocmit de către subofițerul superior a SP IP Basarabeasca, Garbuz
Andrei, în temeiul art. 242 alin. (1) Cod contravențional.
Astfel, hotărârea nr. 5r-110/20 din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Cimișlia,
sediul Central, a devenit definitivă și irevocabilă.
Invocând prevederile art. 45 alin. (1) Cod contravențional, art. 30 alin.
(11) Cod contravențional, art. 461 alin. (1), art. 441 alin. (1) și art. 445
alin. (1) Cod contravențional susține că, având în vedere soluția dispusă
prin hotărârea din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central,
menținută prin decizia nr. 4r-225/2022 din 19 octombrie 2022 a Curții
de Apel Comrat, rezulta că procesul contravențional în privința lui Ion
Dulgheru a fost încetat în temeiul art. 445 Cod contravențional,
deoarece agentul constatator a admis încălcări de procedură, care atrag
nulitatea absolută a procesului-verbal cu privire la contravenție și
încetarea procesului contravențional.
Consideră că, deoarece procesul contravențional în privința lui
Dulgheru Ion a fost încetat ca urmare a constatări nulității absolute a
procesului-verbal cu privire la contravenție, rezultă că Efim Renița este
2
în drept să înainteze prezenta acțiune în temeiul art. 45 alin. (1) din
Codul contravențional, care stabilește că persoană are în special dreptul
la repararea prejudiciului patrimonial și a celui nepatrimonial cauzate
prin contravenție.
Susține că, la 17 martie 2021, în adresa lui Dulgheru Ion a fost expediată
notificarea privind repararea prejudiciului, prin care Efim Renița i-a
solicitat repararea prejudiciului moral în echivalent bănesc în valoare
de 2500 euro, în termen de 5 zile din momentul recepționării notificării.
Precizează că, notificarea în cauză a fost recepționată de către Ion
Dulgheru la 22 martie 2021.
Afirmă că, la 01 decembrie 2022, în adresa lui Dulgheru Ion a fost
expediată în mod repetat notificarea privind repararea prejudiciului,
prin care Efim Renița i-a solicitat repararea prejudiciului moral în
echivalent bănesc în valoare de 2500 euro, achitarea sumei de 705,65
euro cu titlu de dobândă legală de întârziere și sumei de 16 088 lei cu
titlul de cheltuieli pentru asistență juridică, fiindu-i acordat un termen
suplimentar de 7 zile din momentul recepționării notificării.
Precizează că, până la momentul înregistrării prezentei acțiuni, Ion
Dulgheru nu a răspuns la notificările expediate și primite efectiv, fapt
care generează înaintarea prezentei acțiuni pentru apărarea drepturilor
pe cale judiciară.
Invocând prevederile art. 776, art. 2013 alin. (1), art. 2025 alin. (1) și
(6), art. 2037 alin. (1) și (2) din Codul civil, susține că, în acțiunile lui
Dulgheru Ion sunt prezente toate elementele componenței răspunderii
civile delictuale și anume a faptei ilicite, cauzarea prejudiciului,
raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu, precum și vinovăția.
Având în vedere circumstanțele de fapt și de drept menționate, solicită
încasarea din contul lui Dulgheru Ion, în beneficiul lui Renița Efim, a
sumei de 2 500 euro cu titlu de prejudiciu moral, sumei de 705,65 euro
cu titlu de dobânda legală de întârziere, sumei de 16 059 lei cu titlu de
cheltuieli judiciare suportate în cadrul procesului contravențional,
precum și compensarea cheltuielilor de judecată suportate în prezenta
cauză în sumă de 7860 lei.
Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul a majorat pretențiile din
acțiune și a solicitat instanței încasarea din contul lui Dulgheru Ion în
beneficiul lui Renița Efim a sumei de 1008,46 euro cu titlu de dobânda
legală de întârziere pentru perioada 27 martie 2021 – 04 mai 2023.
Prin încheierea protocolară a instanței din 04 mai 2023, cererea
respectivă a fost acceptată spre examinare (f. d. 54-57).
Prin hotărârea din 18 mai 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central,
cererea de chemare în judecată înaintată de Efim Renița către Ion
3
Dulgheru cu privire la încasarea prejudiciului material și moral cauzat
prin contravenție, precum și încasarea cheltuielilor judiciare, s-a respins
ca fiind neîntemeiată.
La 19 mai 2023, Renița Efim, reprezentat de avocatul Tonu Alexandru,
a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 18 mai 2023 a
Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, prin care s-a solicitat casarea
hotărârii din 18 mai 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central.
Pe parcurs, la 12 septembrie 2023, Renița Efim, reprezentat de avocatul
Tonu Alexandru, a depus cerere de apel motivată, prin care s-a solicitat
casarea integrală a hotărârii din 18 mai 2023 a Judecătoriei Cimișlia,
sediul Central și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a
acțiunii.
Prin decizia din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, s-a respins
ca nefondat apelul declarat de către avocatul Tonu Alexandru în
interesele lui Renița Efim și s-a menținut hotărârea din 18 mai 2023 a
Judecătoriei Cimișlia, sediul Central.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că, la 16 august 2020,
ora 10:45 min., de către subofițerul superior al SP IP Basarabeasca,
Garbuz Andrei, a fost întocmit procesul-verbal cu privire la
contravenție seria și nr. MAI04814839 în privința lui Dulgheru Ion, prin
care acesta a fost sancționat cu amendă în mărime de 18 unități
convenționale, ceea ce constituie echivalentul a 900 (nouă sute) lei, cu
aplicarea sancțiunii complementare 5 puncte de penalizare, pentru
faptul că la 13 august 2020, ora 14:50 min., Dulgheru Ion conducând
automobilul „Skoda Superb” cu numărul de înmatriculare XXXXX, a
încălcat regulile de circulație rutieră soldată cu deteriorarea bunurilor
materiale. Acțiunile lui Dulgheru Ion au fost calificate conform art. 242
alin. (1) Cod contravențional.
Ulterior, la 01 septembrie 2020, Ion Dulgheru a înregistrat la
Inspectoratul de Poliție Basarabeasca o contestație împotriva
procesului-verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI04814839
din 16 august 2020, prin care a solicitat admiterea contestației,
constatarea nulității procesului-verbal cu privire la contravenție cu
încetarea procesului contravențional.
Prin hotărârea din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central,
s-a admis contestația depusă de Ion Dulgheru împotriva procesului-
verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI04814839 din 16 august
2020, întocmit de către subofițerul superior a SP IP Basarabeasca,
Garbuz Andrei, în temeiul art. 242 alin. (1) Cod contravențional. S-a
declarat nul procesul-verbal cu privire la contravenție seria și nr.
MAI04814839 din 16 august 2020 în privința lui Dulgheru Ion, învinuit
4
de comiterea contravenției prevăzute de art. 242 alin. (1) Cod
contravențional, cu încetarea procesului contravențional.
Prin decizia din 19 octombrie 2022 a Curții de Apel Comrat, s-a respins
ca nefondat recursul declarat de către Renița Efim și s-a menținut
hotărârea din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central.
Astfel, hotărârea respectivă a devenit definitivă și irevocabilă.
Instanța de apel a evidențiat că, potrivit hotărârii din 15 iulie 2022 a
Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, instanța a constatat că, descrierea
faptei contravenționale trebuie făcută cu indicarea împrejurărilor,
întrucât procesul-verbal cu privire la contravenție reprezintă unicul act
probator al săvârșirii unei contravenții. El trebuie să conțină toate
elementele pe baza cărora să se poată cerceta de către instanța de
judecată dacă s-a comis o asemenea faptă în realitate și dacă poate opera
în concret răspunderea contravențională a unei persoane. Analizând
procesul-verbal cu privire la contravenție, instanța a atestat că, agentul
constatator nu a consemnat toate circumstanțele cauzei, a făcut o
descriere generală a faptei contravenționale în procesul-verbal cu
privire la contravenție, fără a evidenția elemente de fapt de natură a o
individualiza. Instanța de judecată a reiterat că, de către agentul
constatator nu au fost prezentate careva probe care ar permite
identificarea victimelor ale căror drepturi au fost încălcate, cât și a
cuantumului prejudiciului cauzat, care de fapt nici nu a fost consemnat
în procesul-verbal.
Totodată, Colegiul civil al Curții de Apel Comrat a menționat că,
constatările menționate supra au fost reiterate de instanța ierarhic
superioară, iar drept consecință, decizia din 19 octombrie 2022 a
Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat, a menținut efectele
constatărilor realizate în conținutul hotărârii din 15 iulie 2022 a
Judecătoriei Cimișlia.
Distinct de cele constatate, Colegiul civil al Curții de Apel Comrat a
reținut că, instanța de fond just a ajuns la concluzia privind respingerea
cererii de chemare în judecată depuse de Renița Efim, menționând
faptul că singura probă ce ar atesta investirea calității de victimă a
reclamantului în raport cu pretinsa acțiune ilicită a pârâtului, din
perspectiva invocărilor părții reclamante, sunt cele două acte
judecătorești, care de facto generează încetarea procesului
contravențional intentat în privința lui Dulgheru Ion, reiterând aspect de
procedură incompatibile cu conduita procesuală a art. 443 Cod de
contravențional, coroborat cu efectele art. 445 Cod contravențional.
Prin urmare, instanța de apel a evidențiat că, instanța de fond just a
menționat că nu poate neglija faptul că încetarea procesului
contravențional a derulat pe circumstanțele unui cumul de constatări,
5
care nu generează certitudinea situației de reabilitare a lui Dulgheru Ion,
totuși, actul judiciar – la caz hotărârea din 15 iulie 2022 a Judecătoriei
Cimișlia nici nu atestă certitudinea justificării gradului de implicare a
vinovăției lui Dulgheru Ion, această sarcină în constatarea caracterului
prejudiciabil al faptei, raportat la persoana celui acuzat, dar și legătura
de cauzalitate a celor două revenind exclusiv instanței antrenate în
soluționarea răspunderii civile.
Instanța de apel a concluzionat că, atât până la finalizarea examinării
prezentei cauze în fond, cât și în apel, Renița Efim și avocatul acestuia
Tonu Alexandru nu au prezentat alte probe, cum ar fi materialele
procesului contravențional sau oricare alte înscrisuri administrate în
ordinea procesului civil, iar din hotărârea din 15 iulie 2023 a
Judecătoriei Cimișlia unul din argumentele încetării procesului
contravențional constituie faptul că în speță nu au fost administrate
careva probe care ar permite identificarea victimelor ale căror drepturi
au fost încălcate. Astfel, deși în speță se invocă un pretins prejudiciu, o
pretinsă faptă ilicită, instanța de apel nu a putut constata din înscrisurile
prezentate de reclamant că, între prejudiciul invocat și acțiunile lui
Dulgher Ion există un raport de cauzalitate, de vreme ce însuși actul
judiciar exclude lipsa unor victime constatate în procesul
contravențional prin anumite probe, iar alte materiale ce ar demonstra
contrariul în ordinea răspunderii civile ca mecanism separat nu au fost
administrate, motiv din care Colegiul a respins ca fiind nefondate
alegațiile apelantului precum că instanța de fond urma să țină cont de
soluția dispusă prin hotărârea din 15 iulie 2022 a Judecătoriei Cimișlia,
sediul Central, menținută prin decizia din 19 octombrie 2022 a Curții
de Apel Comrat, prin care procesul contravențional în privința lui Ion
Dulgheru a fost încetat în temeiul art. 445 Cod contravențional,
deoarece agentul constatator a admis încălcări de procedură, care atrag
nulitatea absolută a procesului-verbal cu privire la contravenție și
încetarea procesului contravențional, nu exclud faptul contravenției și
vinovăția contravenientului.
La 18 martie 2024, Renița Efim, reprezentat de avocatul Tonu
Alexandru, a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs
împotriva deciziei din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Comrat, prin
care s-a solicitat casarea deciziei din 18 decembrie 2023 a Curții de
Apel Comrat și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în
alt complet de judecată.
În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțele invocate
anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel.
Suplimentar s-a invocat faptul că, instanța de fond și de apel nu au ținut
cont de autoritatea de lucru judecat, făcând referire la hotărârea din 15
6
iulie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și decizia din 19
octombrie 2022 a Curții de Apel Comrat.
Totodată, își exprimă dezacordul cu constatarea instanțelor ierarhic
inferioare precum că Renița Efim nu ar avea statut de victimă la
examinarea cauzei contravenționale.
Conchide că, procesul-verbal cu privire la contravenție a fost anulat nu
din motivul lipsei faptului contravenției, dar pe motive de procedură
(art. 445 din Codul contravențional).
În drept, s-au invocat prevederile art. 6 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, art. 432
alin. (1) lit. e), art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă.
Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului
copia recursului declarat de Renița Efim, reprezentat de avocatul Tonu
Alexandru, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul
declarat.
La 27 mai 2024, Dulgheru Ion a recepționat corespondența, iar la 15
octombrie 2024, avocatul Jecov Nicolai a depus în interesele lui
Dulgheru Ion referința, prin care a solicitat declararea recursului ca
fiind inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces,
în primul rînd a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de
interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale,
de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.”
Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de
aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea
sa în eroare.”
Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 433 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
f) recursul este vădit neîntemeiat.”
Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
7
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a
Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul declarat de către
Renița Efim, reprezentat de avocatul Tonu Alexandru, a fost înaintat în
termen. Or, decizia integrală din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel
Comrat, i-a fost comunicată recurentului și avocatului acestuia la 31
ianuarie 2024, iar cererea de recurs a fost depusă în adresa Curții
Supreme de Justiție la 18 martie 2024, adică în interiorul termenului de
2 luni, prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin
Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au
intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.
Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea
existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.
Potrivit art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă dacă este vădit neîntemeiată.
Această normă oferă Curții o prerogativă de filtrare a recursurilor care
nu conțin o motivare suficientă în drept, nefiind apte să declanșeze un
control de legalitate în sensul art. 432 din Codul de procedură civilă.
Într-o apreciere particulară a motivelor de recurs, Completul constată
că acestea nu întrunesc exigențele unei motivări conforme cu cerințele
legale, întrucât exprimă în esență dezacordul recurentului cu soluția
instanței de apel, fără a invoca sau demonstra încălcări veritabile ale
normelor de drept material sau procesual.
În ceea ce privește critica referitoare la o pretinsă apreciere arbitrară a
probelor, art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța
constată că probatoriul a fost analizat de instanțele de fond și apel în
mod complet și motivat. Simpla reiterare sau reformulare a propriei
versiuni asupra faptelor nu echivalează cu o apreciere vădit
nerezonabilă a probelor.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,
procesul-verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI04814839 din
8
16 august 2020 a fost declarat nul, iar procesul contravențional încetat,
din mai multe motive, fiind reținut printre altele și faptul că, agentul
constatator nu a consemnat toate circumstanțele cauzei, a făcut o
descriere generală a faptei contravenționale în procesul-verbal cu
privire la contravenție, fără a evidenția elemente de fapt de natură a o
individualiza. Instanța de judecată a reiterat că, de către agentul
constatator nu au fost prezentate careva probe care ar permite
identificarea victimelor ale căror drepturi au fost încălcate, cât și a
cuantumului prejudiciului cauzat, care de fapt nici nu a fost consemnat
în procesul-verbal. Indicarea abstractă a acuzației echivalează cu lipsa
acesteia.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
apreciază ca fiind neîntemeiat argumentul recurentului precum că
procesul-verbal cu privire la contravenție a fost anulat nu din motivul
lipsei faptului contravenției, dar pe motive de procedură. Or, din
motivarea hotărârii rezultă și omisiunea agentului constatator de a
prezenta probe, care ar dovedi faptul contravenției (art. 441 alin. (1) lit.
a) din Codul contravențional).
Completul de judecată notează că, instanța de apel just a reținut că, deși
în speță se invocă un pretins prejudiciu, o pretinsă faptă ilicită, instanța
de apel nu a putut constata din înscrisurile prezentate de reclamant că
între prejudiciul invocat și acțiunile lui Dulgher Ion există un raport de
cauzalitate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, instanțele
ierarhic inferioare au cercetat atât hotărârea din 15 iulie 2022 a
Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, cât și decizia din 19 octombrie
2022 a Curții de Apel Comrat, dându-le o apreciere corespunzătoare.
Totodată, este eronat dezacordul recurentului cu constatarea instanțelor
ierarhic inferioare precum că Renița Efim nu ar avea statut de victimă
la examinarea cauzei contravenționale, or acesta a avut calitatea
procesuală de victimă, iar instanțele ierarhic inferioare au reținut faptul
că, de către agentul constatator nu au fost prezentate careva probe care
ar permite identificarea victimelor ale căror drepturi au fost încălcate,
ce are o altă natură juridică.
La caz nu se identifică nici o eroare manifestă sau arbitrară în
examinarea probelor, iar recurentul nu demonstrează caracterul
determinant al presupusei erori asupra soluției adoptate.
Așadar, recursul nu tinde să declanșeze un control de legalitate
veritabil, ci exprimă o nemulțumire subiectivă față de soluțiile
instanțelor ierarhic inferioare, camuflând obiecțiile de fond, în
argumente formale de procedură.
9
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură
civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Declară inadmisibil recursul depus de către Renița Efim, reprezentat de
avocatul Tonu Alexandru împotriva deciziei din 18 decembrie 2023 a Curții
de Apel Comrat.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
10