2ra-884/23 — executarea dreptului de ipoteca, evacuarea

2ra-884/23 — executarea dreptului de ipoteca, evacuarea (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Ludmila Crețu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Angelica

Năstase împotriva Ludmilei Crețu cu privire la executarea dreptului de ipotecă,

evacuarea fără acordarea altui spațiu locativ și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

Dosarul nr. 2ra-884/23

NR. PIGD 2-19122560-01-2ra-27062023

Admisibilitatea recursului depus până la 1 septembrie 2023; Art. 432 din Codul de

procedură civilă (versiunea până la 1 septembrie 2023); Temeiurile recursului,

Temeiurile inadmisibilității recursului

Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Mămăligă)

Curtea de Apel Chișinău (L. Pruteanu, V. Cotorobai, I. Cotruță)

12 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

1

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Ludmila Crețu

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

ÎN FAPT

împotriva Ludmilei Crețu cu privire la executarea dreptului de ipotecă, evacuarea fără

acordarea altui spațiu locativ și compensarea cheltuielilor de judecată.

2015 notarul public Colomeeț Maria a autentificat și înregistrat sub nr.2123 contractul

de împrumut cu ipotecă, conform căruia, ea, în calitate de împrumutător, a împrumutat

Ludmilei Crețu, în calitate de împrumutat, suma de 20 000 euro, pe un termen de un

an până la 25 septembrie 2016, iar transmiterea mijloacelor bănești a avut loc în fața

notarului public.

obligațiilor de plată, Crețu Ludmila, în calitate de debitor ipotecar, a instituit dreptul

de ipotecă asupra bunului imobil identificat prin număr cadastral xxxxx cu suprafața

totală de 64,5 m.p., situat în mun. xxxxx în favoarea Angelicăi Năstase, în calitate de

creditor ipotecar.

bunului imobil, cu număr cadastral xxxxx, a fost înregistrat în Registrul bunurilor

imobile la subcapitolul II Grevarea drepturilor patrimoniale.

urma să-i restituie suma împrumutului de 20 000 euro, aceasta nu a fost rambursată

nici până la momentul actual.

executarea ipotecii, prin care a solicitat transmiterea obiectului gajat în posesie pentru

exercitarea dreptului de ipotecă sau stingerea creanței în valoare de 26 120 euro, care

a fost recepționat la 20 iunie 2019, însă a rămas fără răspuns.

cerere la Agenția Servicii Publice privind înregistrarea în Registrul bunurilor imobile

a avizului de executare a ipotecii.

în corespundere cu prevederile art.744 și 752 din Codul civil și a acordat posibilitate

pârâtei să aleagă una din variatele de finalizare a litigiului, fie executarea obligației

garantate prin restituirea sumei împrumutului de 20 000 euro și achitarea penalității în

mărime de 6 120 euro, calculată conform pct.5 al contractului și prin prisma art.624

din Codul civil, pentru 180 de zile, fie transmiterea în posesie a bunului imobil – nr.

cadastral xxxxx cu suprafața totală de 64,5 m.p., situat în xxxxx

împrumutului de care a beneficiat și nu a transmis benevol bunul imobil ipotecat, este

în drept de a obține transmiterea silită a bunului ipotecat pentru vânzare în scopul

2

acoperirii datoriilor conform contractului de împrumut și ipotecă nr.2123 din 25

septembrie 2015.

persoanelor și a bunurilor din apartamentul ipotecat, deoarece în cazul în care acest

bun nu va fi eliberat de către Crețu Ludmila în mod benevol, în lipsa unei hotărâri

judecătorești executorul judecătoresc nu va putea aplica prevederile Codului de

executare cu privire la procedura de evacuare.

vânzare în scopul acoperirii datoriilor conform contractului de împrumut și ipotecă

nr.2123 din 25 septembrie 2015, în sumă de 26 120 euro, formată din 20 000 euro suma

împrumutului și 6 120 euro - penalitatea contractuală; evacuarea din imobil a pârâtei

Crețu Ludmila și altor persoane care locuiesc în acest apartament, împreună cu bunurile

ce le aparțin și încasarea cheltuielilor de judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a admis în parte cererea de chemare în judecată înaintată de către Năstase Angelica.

S-a transmis în posesia Angelicăi Năstase bunul imobil – apartamentul nr. 19, cu

suprafața totală de 64,5 m.p., număr cadastral xxxxx , situat în mun. xxxxx care

aparține cu drept de proprietate Ludmilei Crețu, pentru comercializare în scopul

achitării datoriei acumulate în baza contractului de împrumut și ipotecă nr.2123 din 25

septembrie 2015, în sumă totală de 26 120 euro, cu evacuarea din imobilul ipotecat a

tuturor persoanelor și a bunurilor acestora. S-a încasat de la Crețu Ludmila în beneficiul

Angelicăi Năstase cheltuielile de judecată suportate pentru achitarea taxei de stat la

depunerea acțiunii în mărime de 6 300,9 lei și 5 000 lei pentru asistență juridică, iar în

total 11 300,90 lei. În rest, pretențiile s-au respins ca neîntemeiate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

sediul Centru, la data de 23 septembrie 2021, în termenul prevăzut de lege, Ludmila

Crețu a contestat-o cu apel, solicitând casarea hotărârii și emiterea unei noi hotărâri de

respingere integrală a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚE DE APEL

apelul declarat de Ludmila Creți și s-a menținut hotărârea din 09 septembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

speței, având în vedere că debitorul nu și-a îndeplinit obligațiile asumate de restituire

a sumelor datorate, instanța de apel a apreciat că, prima instanță corect a admis cerința

privind transmiterea silită a bunului ipotecat, dispunând transmiterea în posesiunea

reclamantei Năstase Angelica a bunului imobil situat în mun. xxxxx care aparține cu

drept de proprietate apelantei Crețu Ludmila, pentru comercializare în scopul achitării

datoriei acumulate în baza contractului de împrumut și ipotecă nr. 2123 din 25

septembrie 2015, în sumă totală de 26120 euro, cu evacuarea din imobilul ipotecat a

3

tuturor persoanelor și a bunurilor acestora.

referitoare la faptul că instanța de fond nu a stabilit care este suma datorată efectiv,

pentru ce perioadă a fost calculată și că nu a fost prezentat nici un document

confirmativ sau calculul descifrat al penalității, în baza căruia va fi posibil de stabilit

pentru ce perioadă a fost formată aceasta.

25.09.2015, se atestă că, la pct. 5, părțile au stabilit, în caz de întârziere, o penalitate în

valoare de 0,17% din suma indicată în pct.1 al prezentului contract pentru fiecare zi de

întârziere a achitării.

restituire a împrumutului în mărime de 20 000 euro, reclamanta, în calitate de creditor

ipotecar a solicitat restituirea datoriei de bază în mărime de 20 000 euro și penalitatea

de întârziere calculată conform art.624 din Codul civil și pct. 5 din contractul de

împrumut cu ipotecă nr. 2123 din 25 septembrie 2015, pentru 180 de zile, în sumă de

6 120 euro.

în cazul neexecutării benevole de către debitorul ipotecar a cerințelor creditorului

ipotecar de transmitere a bunurilor ipotecate în posesia acestuia să pretindă prin

intermediul instanței de judecată transmiterea silită a bunurilor.

ipotecar a obligațiunilor pecuniare asumate față de reclamanta/intimată și

netransmiterea, după remiterea și înregistrarea notificării și preavizului de exercitare

de către reclamantă, în calitate de creditor ipotecar a dreptului de ipotecă, a bunului

imobil ipotecat, instanța de apel a conchis că acest bun imobil urmează a fi transmis

silit în beneficiul reclamantei, astfel încât soluția primei instanțe este corectă și

conformă exigențelor legale.

fond just a dispus încasarea din contul pârâtei Crețu Ludmila a sumei de 6300,90 lei cu

titlu de taxă de stat achitată la depunerea acțiunii, precum și suma de 5000 lei cu titlu

de cheltuieli de asistență juridică, ca fiind reale, necesare și rezonabile.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

elucidate pe deplin circumstanțele cauzei, concluziile instanțelor de judecată expuse în

hotărâri fiind în contradicție cu circumstanțele cauzei. În esență, a reiterat argumentele

expuse în cererea de apel.

perioada pentru care s-a calculat penalitatea de 180 de zile, iar creditorul a solicitat

penalitatea pentru 180 de zile calculată la ziua de 11 iunie 2019, perioadă în care bunul

imobil ipotecat s-a aflat în proprietatea Angelicăi Năstase, în scopul stingerii datoriei ,

iar recurenta nu mai era obligată să restituie împrumutul indicat în contractul de

împrumut și ipotecă, deoarece datoria a fost deja stinsă din contul bunului ipotecat

dobândit în proprietate în mod fraudulos de către creditorul ipotecar.

4

imobil din mun. xxxxx(obiectul prezentului litigiu), a fost transmis în proprietatea

Angelicăi Năstase inclusiv întru stingerea datoriei de 20 000 euro și acest bun a fost

dobândit de Angelica Năstase la data de 21 februarie 2017, zi din care datoria indicată

în contract se consideră stinsă integral. Bunul imobil s-a aflat în proprietatea Angelicăi

Năstase până la data de 14 mai 2019, zi în care a fost redobândit în proprietatea

recurentei în urma anulării încheierilor executorului judecătoresc. Astfel, perioada în

care bunul imobil s-a aflat în proprietatea intimatei include și acele 180 de zile pentru

care aceasta a solicitat penalitatea calculată la ziua de 11 iunie 2019, indicat în avizul

de executarea a ipotecii. În opinia recurentei, începând cu ziua de 21 februarie 2017

până la 14 mai 2019 se consideră stinsă orice datorie și deoarece apartamentul s-a aflat

în proprietatea până la data de 14 mai 2019, nu poate fi obligată la restituirea

împrumutului și plata dobânzii de întârziere în perioada respectivă.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.”

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) stipulează că:

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

2023) relevă că:

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”

reglementează că:

„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b ¹) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora

ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

5

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în

cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

,,(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se

publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

MOTIVAREA INSTANȚEI

recurată a fost pronunțată la 13 decembrie 2022 și expediată părților la data de 06

februarie 2023 (f.d. 229 vol. I). Însă, date referitor la recepționarea ei la materialele

dosarului lipsesc. Prin urmare, recursul declarat la data de 14 aprilie 2023 se consideră

în termen.

admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în

cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în

vigoare la data declarării recursului.

admisibilitate prevederile art. 432 alin.(2), lit. a) și c) din Codul de procedură civilă.

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri. Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție menționează că, recursul conține obiecții de fapt și de drept, similare celor

expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de

apel, fiind apreciate corespunzător.

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii

și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură

civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează

aceste critici.

făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432, alin.2 lit. a) și c) – aplicarea unei

legi care nu trebuia să fie aplicată și interpretarea eronată a legii, nu a stabilit că normele

aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective,

ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

6

existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în

vigoare la data depunerii recursului, și anume, dacă cauza a fost judecată de un

judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; în judecarea cauzei au fost

încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat

problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește

procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale, nu a stabilit.

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Ludmila Crețu, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu

denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a

normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Justiție apreciază recursul declarat de către Ludmila Crețu, ca fiind inadmisibil.

de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din

Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Declară inadmisibil recursul declarat de către Ludmila Crețu împotriva deciziei

din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

7