2ra-63/24 — privind constatrea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind constatrea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-63/24 — privind constatrea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul Lilian
Maliga, în interesele lui Marin Bordeian și Rodica Bordeian,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Marin
Bordeian și Rodica Bordeian împotriva Ministerului Justiției al Republicii
Moldova, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Nelea Sărătură
privind constatarea încălcării dreptului la executare a hotărârii judecătoreștii în
termen rezonabil, repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins apelul declarat de Marin Bordeian și Rodica Bordeian,
reprezentați de avocatul Lilian Maliga, și s-a menținut hotărârea din 01
februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a respins
acțiunea depusă de Marin Bordeian și Rodica Bordeian,
(Dosarul nr. 2ra-63/24
Nr. PIGD 2-21122078-01-2ra-01042024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Invocarea declarativă a art. 432 alin. (1)-(2)
din Codul de procedură civilă nu constituie temei pentru admisibilitatea recursului
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (D. Tricolici)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Secrieru, A. Braga și M. Anton)
12 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de către
avocatul Lilian Maliga, în interesele lui Marin Bordeian și Rodica
Bordeian,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 07 noiembrie 2022, Marin Bordeian și Rodica Bordeian s-au adresat
în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului
Justiției al RM, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Nelea Sărătură
privind constatarea încălcării dreptului la executare a hotărârii judecătoreștii în
termen rezonabil, repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reclamanta au indicat că, prin hotărârea din data de
20 ianuarie 2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău, s-a dispus încasarea
din contul lui Maxim Basiul în folosul lui Marin Bordeian a datoriei în sumă
de 9500,00 de euro, convertiți în valuta națională la momentul executării
hotărârii, precum și cheltuielile de judecată ce se compun din taxa de stat
achitată la înaintarea acțiunii în mărime de 5195,00 de lei și cheltuielile de
asistență juridică în mărime de 4625,00 de lei. Hotărârea judecătorească a
devenit definitivă și irevocabilă la data de 19 februarie 2015.
Au mai indicat reclamanții că având în vedere că hotărârea judecătorească
a devenit definitivă și irevocabilă, creditorul urmăritor Marin Bordeian a depus
la oficiul de executare Nelea Sărătură o cerere prin care a solicitat intentarea
procedurii de executare.
Au menționat reclamanții că prin încheierea din 22 aprilie 2015, emisă de
executorului judecătoresc Nelea Sărătură, s-a dispus intentarea procedurii de
executare pe marginea executării documentului executoriu nr.2-3477/2015 din
20 ianuarie 2015 emis de Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău privind încasarea
din contul lui Maxim Basiul în beneficiul lui Marin Bordeian a datoriei în sumă
de 9500,00 de euro și a sumei de 9820,00 de lei. Astfel, la data de 22 aprilie
2015 de către executorul judecătoresc Nelea Sărătură a fost emis borderoul de
calcul preventiv la procedura de executare nr.067-788/15 în sumă de 620,00
de lei, sumă care a fost achitată de Marin Bordeian în contul executorului
judecătoresc Nelea Sărătură.
Au mai susținut reclamanții că la 22 aprilie 2015, a fost emisă încheierea
nr.07-788/15 privind asigurarea executării documentului executoriu, fiind
aplicat sechestru pe mijloacele bănești, bunurile mobile/imobile ale debitorului
Maxim Basiul fiind interzisă înstrăinarea acestora. S-a dispus comunicarea
încheierii părților și registratorilor independenți și de stat, în vederea obținerii
informației despre deținerea de către debitor a mijloacelor bănești, bunurilor
mobile/imobile. Astfel, pentru data de 18 august 2015 și 10 noiembrie 2021,
1
debitorul a fost citat la biroul executorului judecătoresc Nelea Sărătură în
vederea comunicării drepturilor și obligațiilor, inclusiv pentru comunicarea
posibilității de conciliere sau, după caz, de determinare a modalității de
executare și/sau a consecutivității de urmărire a bunurilor debitorului.
În acest context, au afirmat că la 17 decembrie 2019, executorul
judecătoresc Nelea Sărătură a expediat în adresa debitorului Maxim Basiul,
borderoul de calcul nr.067-517/r19 privind încasarea din contul debitorului a
cheltuielilor de executare în sumă de 1057,00 de lei.
Astfel, reieșind din cele enunțate mai sus și având în vedere că până la
momentul adresări în instanța de judecată cu prezenta acțiune hotărârea
judecătorească nu era executată, în temeiul Legii nr.87 din 21 aprilie 2011,
reclamanții au solicitat constatarea încălcării dreptului la executare a hotărârii
judecătoreștii în termen rezonabil, încasarea din contul bugetului de stat, prin
intermediul Ministerului Justiției al RM a sumei de 100 000,00 de lei cu titlu
de prejudiciul moral și compensarea cheltuielilor de asistență juridică în
mărime de 10 000,00 de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 01 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, acțiunea depusă de reclamanții Marin Bordeian și Rodica Bordeian
împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenient accesoriu executorul
judecătoresc Nelea Sărătură privind constatarea încălcării dreptului la
executare a hotărârii judecătoreștii în termen rezonabil, repararea prejudiciului
moral și compensarea cheltuielilor de judecată, s-a respins ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 08 februarie 2023, Marin Bordeian și Rodica Bordeian, reprezentanți
de avocatul Lilian Maliga au declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din
01 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 106), iar, la 23
octombrie 2023, prin intermediul Direcției de evidență și documentare
procesuală a Curții de Apel Chișinău, a depus motivarea apelului prin care a
solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei
noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea reclamanților (f.d. 116/118).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins apelul declarat de Marin Bordeian și Rodica Bordeian, reprezentanți de
avocatul Lilian Maliga și s-a menținut hotărârea din 01 februarie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 134; 135/143).
Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând prevederile Legii
privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului
la judecare în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executare în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011, în coraport cu
criticele formulate în cererea de apel și materialul probator, a conchis că
concluzia instanței de fond este corectă.
2
În acest context, instanța de apel a notat că prin acțiunea depusă
reclamanții Marin Bordeian și Rodica Bordeian a invocat încălcarea
termenului de executare a hotărârii judecătorești, invocând că documentul
executoriu nr.2-3477/2015 din 20 ianuarie 2015 emis de Judecătoria Chișinău,
sediul Rîșcani, mun. Chișinău privind încasarea din contul lui Maxim Basiul
în beneficiul lui Bordeian Marin a datoriei în sumă de 9 500,00 de euro și
9820,00 de lei nu a fost executat până data adresării în instanța de judecată cu
prezenta acțiune, la 07 noiembrie 2022.
Cu referire la acest criteriu, instanța de apel a reținut că prin raportul
întocmit de către executorul judecătoresc privind modul de respectare a
termenului rezonabil de executarea a documentul executoriu nr.2-3477/2015
din 20 ianuarie 2015 emis de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, mun.
Chișinău privind încasarea din contul lui Basiul Maxim în beneficiul lui
Bordeian Marin a datoriei în sumă de 9500,00 de euro și 9820,00 de lei, reiese
că complexitatea obiectului executării se manifestă prin faptul că debitorul este
„terț privat”, nu sunt înregistrate după acesta careva bunuri mobile sau imobile
nu deține mijloacele financiare pe conturile bancare.
Reieșind din aceste circumstanțe, instanța de apel analizând
comportamentul executorului judecătoresc, a concluzionat că nu poate vorbi
despre ne întreprinderea tuturor măsurilor necesare în vederea executării
documentului executoriu nominalizat supra, în condițiile în care executorul
judecătoresc a reacționat imediat la toate cererile reclamatului și în acest sens
nu îi poate fi imputată tergiversarea executării.
A mai indicat instanța de apel art. 6 din Convenția Europeană garantează
oricărei persoane dreptul de acces la justiție, care are drept consecință dreptul
la executarea hotărârilor judecătorești definitive. Totuși, acest drept nu poate
obliga un stat să asigure executarea fiecărei hotărâri cu caracter civil, oricare
ar fi ea și oricare ar fi circumstanțele, în schimb, statul are obligația de a se
dota cu un arsenal juridic adecvat și suficient pentru a asigura respectarea
obligațiilor pozitive ce îi revin.
Astfel, instanța de apel a relevat că raportând circumstanțele cauzei la
normele de drept enunțate, este cert și fără echivoc că în acțiunile executorilor
judecătorești nu persistă temeiuri de tergiversare a executării hotărârii
judecătorești vizate, mai mult ca atât, au fost întreprinse și se întreprind în
continuare toate măsurile necesare privind executarea acesteia.
Mai mult ca atât, instanța de apel a ținut să atragă atenția asupra faptului
că rolul creditorului (reclamantului în speță), în cadrul procedurii de executare
nu se rezumă numai de a solicita urgentarea executării, dar, în conformitate cu
prevederile art.44 alin.(5) din Codul de Executare, mai este necesar și
acordarea executorului judecătoresc sprijin efectiv pentru aducerea la
îndeplinire a executării silite, punându-i la dispoziție și mijloacele necesare în
acest scop.
3
În contextul celor enunțate, instanța de apel a constatat că unul din
factorii care a afectat și afectează procedura de executarea a hotărârii
judecătorești din speța principală, ține în mod direct și de comportamentul
părților, în persoana debitorului. Adițional, celor indicate mai sus, instanța de
apel a considerat necesar de nota faptul că o întârziere în executarea unei
hotărâri judecătorești poate fi justificată în anumite circumstanțe.
Astfel, instanța de apel a considerat că concluzia instanței de fond este
întemeiată în situația în care potrivit materialului probator se constată că
neexecutarea până în momentul adresării în instanță a titlului executoriu nr.2-
3477/2015 din 20 ianuarie 2015 emis de Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani,
mun. Chișinău se datorează complexității procedurii de executare, precum și
faptul că pârâtul nu deține alte bunuri care ar putea fi urmărite în vederea
executării documentului executoriu, prin urmare de către reclamanții/apelanții
nu au fost prezentate careva probe despre constatarea încălcării dreptului la
executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, motiv din care cerințele
reclamanților privind constatarea încălcării dreptului la executare în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești sunt neîntemeiate și corect au fost respinse
prin hotărârea contestată. Or, executorul judecătoresc Nelea Sărătură a avut un
rol activ în partea ce ține acțiunile întreprinse conform drepturilor și
obligațiilor prevăzute la art. 22 din Codul de executare, mai mult ca atât odată
ce bunurile pârâtului au fost ipotecate, aceste acțiuni nu pot fi imputate
executorului judecătoresc.
În continuare, instanța de apel a notat că în condițiile în care potrivit
materialului probator s-a constatat cert și fără echivoc că nu s-a constatat faptul
încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii din 20 ianuarie
2015 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, prin care s-a dispus încasarea din
contul lui Maxim Basiul în folosul lui Marin Bordeian a datoriei în sumă de
9500 euro, convertiți în valuta națională la momentul executării hotărârii,
precum și cheltuielile de judecată ce se compun din taxa de stat achitată la
înaintarea acțiuni în mărime de 5195,00 de lei și cheltuielile de asistență
juridică în mărime de 4625,00 de lei, iar în acțiunile executorului judecătoresc
nu persistă temeiuri de tergiversare a executării hotărârii judecătorești, or, au
fost întreprinse, și respectiv, se întreprind în continuare toate măsurile necesare
privind executarea hotărârii judecătorești.
Mai mult ca atât, instanța de apel a considerat necesar de a menționa
faptul că reclamanții nu au confirmat culpabilitatea organelor de executare în
procesul de executare a hotărârii judecătorești irevocabile.
În aceiași ordine de idei, instanța de apel a punctat că Legea specială
care prevede repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea
dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, nu acordă
reclamantului dreptul de a solicita încasarea unor astfel de cheltuieli cu titlu de
prejudiciu moral, în condițiile în care, statul Republica Moldova nu a avut și
nici nu are obligații pecuniare față de reclamant. Or, Legea nr. 87/2011 nu
acordă dreptul în mod automat la repararea prejudiciului moral în lipsa
4
dovezilor că persoana a suferit un prejudiciu în urma încălcării dreptului
garantat de lege.
Cu referire la argumentele apelanților instanța de apel a relevat că nu
este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea acțiunii, inclusiv a apelului cu indicarea amănunțită a
motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor, ceea
ce rezultă din dispozițiile art.166 alin.(2) lit. e) din Codul de procedură civilă,
potrivit cărora în cererea de chemare în judecată se indică circumstanțele de
fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretențiile și toate probele
de care acesta dispune în momentul depunerii cererii.
În același timp, instanța de apel a menționat că motivarea apelului
înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție
pronunțat de către prima instanță, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,
din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
În continuare, instanța de apel a reținut că în circumstanțele speței
sacrificarea principiului preeminenței dreptului în sensul impunerii unei alte
conduite decât cea prescrisă de către legislator va avea inter alia drept efect
defavorizarea procesuală a intimatului, deoarece asemenea acțiuni nu pot fi
admise de către instanța de judecată decât în condițiile expres stabilite de lege,
în caz contrar, acțiunile arbitrare ale instanțe sunt incompatibile testului de
imparțialitate obiectivă perceput de un observator informat și dezinteresat. Or,
imparțialitatea este esențială pentru îndeplinirea adecvată a funcției judiciare,
ea privește nu doar hotărârea însăși, ci și întreg procesul, prin care se ajunge la
aceasta (valoarea 2, principiile de la Bangalore privind conduita judiciară).
Mai mult decât atât, instanța de apel a considerat oportun de a menționa
faptul că în conformitate cu prevederile art.9 din Codul de procedură civilă,
instanței de judecată îi revine un rol diriguitor în organizarea și desfășurarea
procesului, pe principiile de contradictorialitate și egalitate a părților în
drepturi (art.26 din CPC), motiv din care exonerarea unui participant la proces
de obligația legală reprezintă în esență o favorizare nejustificată, în frauda
regulilor unui proces echitabil.
În această ordine de idei, instanța de apel analizând toate argumentele și
afirmațiile invocate de către apelanți, a concluzionat că sunt vădit lipsite de
suport juridic, sub toate aspectele au fost examinate de prima instanță,
respectiv le-a apreciat ca fiind inconsistente și fără raționament juridic valabil
circumstanțelor speței.
În plus, instanța de apel a punctat că este important de remarcat faptul
că apelanții, utilizând calea de atac nu au prezentat în instanța de apel probe,
pe care nu au avut posibilitatea să le prezinte instanței de fond și care ar fi de
natură să răstoarne concluziile expuse în hotărârea contestată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 16 ianuarie 2024, avocatul Lilian Maliga, acționând în interesele lui
Marin Bordeian și Rodica Bordeian, a declarat recurs împotriva deciziei din 14
5
decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,
casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii din 01 februarie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri privind
admiterea cererii de chemare în judecată înaintate de Marin Bordeian și Rodica
Bordeian împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenient accesoriu
executorul judecătoresc Nelea Sărătură privind constatarea încălcării dreptului
la executare a hotărârii judecătoreștii în termen rezonabil, repararea
prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.
29.1. În motivarea recursului a indicat motivele de fapt și de drept invocate
pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar
menționând dezacordul cu decizia din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău pe care o consideră neîntemeiată și ilegală, deoarece la emiterea
acesteia instanța ierarhic inferioară eronat a aplicat normele de drept material
și anume a interpretat eronat legea, respectiv adoptând o decizie care
contravine legii, ceea ce, în temeiul art.432 alin.(2), lit.c) din Codul de
procedură civilă, servește drept temei de declarare a recursului.
La 24 aprilie 2024, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul poștei
terestre, a expediat în adresa intimatului Ministerului Justiției al RM, precum
și intervenientului accesoriu executorul judecătoresc Nelea Sărătura, copia
recursului declarat de către avocatul Lilian Maliga, în interesele lui Marin
Bordeian și Rodica Bordeian, împotriva deciziei din 14 decembrie 2023 a
Curții de Apel Chișinău, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere
anexată la materialele dosarului (f.d. 155).
Deși, la 14 mai 2024, Ministerului Justiției al RM și executorul
judecătoresc Nelea Sărătură au recepționat copia recursului, fapt confirmat
prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei (f.d. 157/158), aceștia nu
și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe, prin care
să-și expună opinia referitor la recursul declarat de către avocatul Lilian
Maliga, în interesele lui Marin Bordeian și Rodica Bordeian, împotriva deciziei
din 14 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun
de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.
246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-
9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse
modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII –
Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților
de apel.
În conjunctura enunțată, și având în vedere că, recursul a fost depus la
16 ianuarie 2024, adică după intrarea în vigoare a modificărilor operate în
Codul de procedură civilă, acesta va fi examinată prin prisma temeiurilor
6
stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01
septembrie 2023.
Art. 434 alin.(1) – (2) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementează că:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 433 alin.(1) –(2) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementează că:
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art.429 alin.(5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art.432 alin.(1) lit.e) nu poate fi declarat inadmisibil în
temeiul alin.(1) lit.e) din prezentul articol.
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementează că recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2)Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementează că:
,,(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică la 14 decembrie 2023 (f.d.134).
Totodată, potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.1189
(f.d.144), rezultă că, la 21 februarie 2024, Curtea de Apel Chișinău a expediat
prin intermediul oficiului poștal, în adresa participanților la proces copia
7
deciziei integrale din 14 decembrie 2023, însă, date privind recepționarea
acesteia la materialele cauzei nu se regăsesc.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul declarat de către avocatul Lilian Maliga, în interesele lui Marin
Bordeian și Rodica Bordeian, la 16 ianuarie 2024, se consideră depus în
termenul stabilit de art.434 din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.34).
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă
motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în
vigoare de la 01 septembrie 2023).
Din analiza recursului declarat de către avocatul Lilian Maliga, în
interesele lui Marin Bordeian și Rodica Bordeian, rezultă că, drept temei de
declararea a recursului au fost invocate prevederile art. 432 alin. (2) lit. c) din
Codul de procedură civilă (în vigoare până la data 01 septembrie 2023), potrivit
căruia se considera că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care instanța judecătorească a interpretat eronat legea.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite
de norma enunțată la pct. 35 din prezenta încheiere, respectiv nu constituie
temei de casare a hotărârii contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs
sunt similare celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra
cărora instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor
legale.
De asemenea, motivele menționate în cererea de recurs sunt similare
celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra căror instanța de
apel, s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată a
situației (redată în cererea de apel), nu constituie temei de casare a deciziei
contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt
în afara controlului instanței de recurs.
În contextul prevederilor art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă,
în cazul invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiurilor conținute la
art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs verifică sub
aspectul dat temeiurile recursului.
8
La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în
jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este
absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului
Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru
un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică
doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de avocatul Lilian Maliga, în
interesele în interesele lui Marin Bordeian și Rodica Bordeian, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data depunerii recursului și drept urmare prin prisma art. 433 alin.
(1) lit. a), urmează a fi considerat inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art.433 alin. (1) lit. a), art.440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Declară inadmisibil recursul declarat de către avocatul Lilian Maliga, în
interesele lui Marin Bordeian și Rodica Bordeian, împotriva deciziei din 14
decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
9