2ra-1163/23 — Încasarea plății chiriei și compnsarea cheltuielilor de jduecata

La 17 decembrie 2021, Întreprinderea de Stat ,,Administrația de Stat a Drumurilor” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii Individuale ,,S.C. Sîrbu”, privind încasarea plății chiriei pentru durata întârzierii restituirii bunului și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 10 noiembrie 2004, între Întreprinderea de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor”, în calitate de arendator, și Întreprinderea Individuală „S.C. Sîrbu”, în calitate de arendaș, a fost încheiat contractul de arendă nr. ******, care avea ca obiect potrivit pct. 1. „transmiterea în posesiune și folosință temporară, cu plată, a imobilului situat în zona de protecție a drumului ******, cu suprafața de 116,23 m2 pentru depozit”, pentru perioada 01 noiembrie 2004 – 30 octombrie 2007, conform pct.2 din contract.

Ca urmare a expirării termenului contractului de arendă, a fost întocmit actul de predare-primire a imobilului din 03 aprilie 2008 între reprezentantul locatarului, directorul Întreprinderii Individuale „S.C. Sîrbu”, Serghei Sîrbu și reprezentantul locatorului, șeful Direcției întreținere drumuri și poduri, Petru Triboi, prin care imobilul cu suprafața de 116,23 m2 pentru depozit, amplasat pe drumul ******, urma a fi restituit Întreprinderii de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor”.

Reclamanta a menționat că predarea bunului imobil arendatorului a avut loc în formă scrisă, însă în realitate Întreprinderea Individuală „S.C. Sîrbu” nu a părăsit bunul, dar a continuat să se folosească de acesta.

La 02 iulie 2012, Întreprinderea Individuală „S.C. Sîrbu” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor”, cu privire la recunoașterea valabilității contractului de arendă nr.64/03 din 10 noiembrie 2004. În cadrul examinării cauzei date, reclamanta a depus acțiune reconvențională împotriva Întreprinderii Individuale ,,S.C. Sîrbu” cu privire la evacuarea pârâtei și persoanelor terțe din bunurile imobile: casă de linie cu nr. cadastral ******, depozit cu nr. cadastral ******și teren cu nr cadastral ******. 1

Prin hotărârea din 21 martie 2013 a Judecătoriei Orhei, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Individuală „S.C. Sîrbu”, s-a admis acțiunea reconvențională depusă de Întreprinderea de Stat ,,Administrația de Stat a Drumurilor” și s-a evacuat Întreprinderea Individuală „S.C. Sîrbu” și persoanelor terțe din bunurile imobile: casă de linie cu nr. cadastral ******, depozit cu nr. cadastral ******și teren cu nr cadastral ******, menținută prin decizia din 14 mai 2014 a Curții de Apel Chișinău.

Indiferent de faptul existenței hotărârii din 21 martie 2013 a Judecătoriei Orhei, aceștia nu s-au conformat dispozițiilor actului judecătoresc și până la momentul actual continuă să se folosească de bunurile statului.

La 23 octombrie 2020, urmare a inventarierii caselor de linie, bunuri imobile proprietate publică a statului aflate în gestiunea economică a Întreprinderii de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor”, membrii comisiei de inventariere au constatat că bunurile imobile: (casă de linie) nr. cadastral ******, depozit nr. cadastral ******și teren nr. cadastral ******sunt ocupate de persoane neidentificate și folosite în calitate de casă de locuit individuală. La fel, membrilor comisiei, reprezentanți ai Întreprinderii de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor” le-a fost îngrădit accesul către construcții, aflând-se în imposibilitate de examinare a acestora.

La 03 noiembrie 2020, drept consecință a aprobării rezultatelor inventarierii și a măsurilor de înlăturare a neregulilor depistate de către Întreprinderea de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor” a fost înaintată o cerere în adresa Judecătoriei Orhei, sediul Central cu privire la eliberarea titlului executoriu în baza hotărârii din 21 martie 2013, în rezultatul căreia la 05 noiembrie 2020 a fost eliberat titlul executoriu, însă având în vedere că hotărârea menționată a devenit definitivă și executorie la 14 mai 2014, reclamanta a omis termenul de 3 ani pentru prezentarea documentului executoriu spre executare silită.

Prin scrisoarea nr.03-03/3135 din 25 mai 2021 adresată Inspectoratului de Poliție Orhei, reclamanta a solicitat întreprinderea măsurilor necesare în scopul identificării tuturor persoanelor care la moment ocupă abuziv bunurile imobile: (casă de linie) nr. cadastral ******, depozit nr. cadastral ******, teren nr. cadastral ******, situate în r-nul ******.

Prin răspunsul nr. 34-4413054 din 17 septembrie 2021, Inspectoratul de Poliție ******a comunicat că, în cadrul procesului de examinare, s-a stabilit că la moment bunurile imobile se află în posesia lui Serghei Sîrbu, cu care în anul 2004 Întreprinderea de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor” a încheiat un contract de arendă a acestor bunuri, ulterior după expirarea termenului contractului, ultimul așa și nu s-a evacuat din imobilele închiriate, rămânând să locuiască acolo până în prezent. Mai mult, s-a constatat că acțiunile lui Sîrbu 2 Serghei întrunesc elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art.335 din Codul contravențional, adică samavolnicia și corespunzător dispozițiilor art. ****** din Codul contravențional, procesul-verbal cu privire la contravenția prevăzută la art.335 întocmit în privința lui Serghei Sîrbu s-a remis spre examinare în fond instanței de judecată competente.

Așadar, în virtutea faptului că, la 03 aprilie 2008, Serghei Sîrbu a fost obligat să predea bunul în legătură cu expirarea termenului contractului de locațiune, fiind întocmit actul de predare-primire a imobilului, la fel, a fost emisă și hotărârea nr.2-1077/2012 din 21 martie 2013 a Judecătoriei Orhei, prin care s-a dispus evacuarea Întreprinderii Individuale „S.C. Sîrbu” și persoanelor terțe, ultimul continuă până în prezent să ocupe ilegal bunurile statului, fapt constatat de Inspectoratul Poliție ****** la 17 septembrie 2021 și recunoscut de către pârât.

De asemenea, în temeiul art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Întreprinderea Individuală ,,S.C. Sîrbu” urmează să achite reclamantei cheltuielile de judecată suportate pentru achitarea taxei de stat la depunerea prezentei acțiuni, fapt ce se confirmă prin ordinul de plată nr. 594 din 04 mai 2021 și ordinul de plată nr. 1781 din 09 decembrie 2021.

Reclamanta a solicitat evacuarea Întreprinderii Individuale „S.C. Sîrbu” și persoanelor terțe din bunurile imobile: casă de linie cu nr. cadastral ******, depozit cu nr. cadastral ******și teren cu nr cadastral ******și încasarea de la Întreprinderea Individuală ,,S.C. Sîrbu” a plății chiriei pentru durata întârzierii, perioada 30 noiembrie 2018 – 30 noiembrie 2021, în mărime totală de 68673,81 de lei și a taxei de stat în mărime de 2160,21de lei.

Prin decizia din 30 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis recursul depus de Întreprinderea de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor”. S-a casat parțial încheierea din 27 aprilie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, în partea încetării procesului la cererea de chemare în judecată depusă 3 de Întreprinderea de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor” împotriva Întreprinderii Individuale „S.C. Sîrbu”, cu privire la încasarea plății chiriei pentru durata întârzierii restituirii bunului și s-a restituit în această parte cauza spre judecare, în aceeași instanță în același complet de judecată. În rest, încheierea din 27 aprilie 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central s-a menținut ( vol. I, f.d. 98-102).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a remarcat că în mod temeinic prima instanță a stabilit că folosința și posesia arbitrară a imobilului de către Întreprinderea Individuală ,,S.C. Sîrbu” a fost demonstrată fără echivoc, iar refuzul acestuia de a elibera bunurile imobile proprietate a statului, chiar și după încetarea raporturilor contractuale, acordă Întreprinderii de Stat ,,Administrația de Stat a Drumurilor”, dreptul de a cere plata chiriei pentru toată durata întârzierii, în condițiile art. 1286 din Codul civil. 4

Mai mult, faptul că Întreprinderea Individuală ,,S.C. Sîrbu” ocupă bunul imobil litigios, obiect al contractului de arendă nr. 64/03 din 10 noiembrie 2004, fără careva temei legal, s-a demonstrat prin hotărârea din 21 martie 2013 a Judecătoriei Orhei, menținută prin decizia din 14 mai 2014 a Curții de Apel Chișinău, răspunsul din 17 septembrie 2021 al Inspectoratului de Poliție Orhei, precum și prin declarațiile lui Serghei Sîrbu, care nu a negat faptul ocupării bunului dat.

De asemenea, instanța de apel a menționată că, este corectă și aprecierea primei instanțe pe marginea calculului plății locațiunii pentru bunul imobil amplasat în raionul Orhei, comuna Ivancea, satul Ivancea pentru perioada 30. noiembrie 2018 – 30 noiembrie 2021, care s-a efectuat conform Legii bugetului de stat pe anii 2018-2021, aplicând formula de calcul prevăzută în pct.1, titlu II din contractul nr.64/03 din 10 noiembrie 2004, potrivit cărui, arenda anuală se stabilește în mărime de 2510,57 de lei, inclusiv taxa pe valoare adăugată, conform calculului, care este parte integrantă a contractului de arendă.

Prin urmare, instanța de apel a apreciat drept neîntemeiate afirmațiile apelantei cu privire la faptul că calculul nu a fost efectuat corect, deoarece conform procesului-verbal de apreciere a suprafeței date în arendă din 13 iulie 2004, Întreprinderea Individuală ,,S.C. Sîrbu” i-au fost alocate încăperi cu suprafața 73,23 m2 și încăperi auxiliare cu suprafața totală de 43,0 m2, în total 116,23 m2. Or, conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, bunul imobil cu nr. cadastral ******are o suprafață de 162,1 m2, iar bunul imobil cu nr. cadastral ****** are o suprafață de 50,6 m2, în total 212,7 m2.

De asemenea, la efectuarea calcului plății chiriei pentru durata întârzierii predării bunurilor imobile s-a ținut cont de suprafețele indicate în extrasul din Registrul bunurilor imobile.

În motivarea recursului, recurentul a reiterat motivele de fapt și de drept expuse în cererea de apel, invocând încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

La 11 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei copia cererii de recurs depusă de Serghei Sîrbu, administratorul Întreprinderii Individuale „S.C. Sîrbu”, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului.

Prin referința din 30 august 2023, Întreprinderea de Stat ,,Administrația de Stat a Drumurilor” a solicitat declararea recursului depus de Serghei Sîrbu, administratorul Întreprinderii Individuale „S.C. Sîrbu”, ca fiind inadmisibil.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Recursul declarat de către Serghei Sîrbu, administratorul Întreprinderii Individuale „S.C. Sîrbu” a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă: 6 „ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Astfel, recursul declarat de Serghei Sîrbu, administratorul Întreprinderii Individuale „S.C. Sîrbu”, la 08 august 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului.

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Serghei Sîrbu, administratorul Întreprinderii Individuale „S.C. Sîrbu”, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acesta nu cade sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Serghei Sîrbu, administratorul Întreprinderii Individuale „S.C. Sîrbu”, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a 8 normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Serghei Sîrbu, administratorul Întreprinderii Individuale „S.C. Sîrbu”, ca fiind inadmisibil.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Serghei Sîrbu, administratorul Întreprinderii Individuale „S.C. Sîrbu”, împotriva deciziei 04 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 9