2ra-691/23 — Încasarea sumei cu titlu de îmbogățire fără justa cauza, a dobinzii și compensarea cheltuielilor de judecată

La 12 martie 2019, Lilia Coptu și Andrei Coptu au depus cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Dicusară și lui Alexei Cernei, intervenientul accesoriu Aurelian Silivestru, privind încasarea sumei cu titlu de îmbogățire fără justă cauză, a dobânzii de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, au indicat că Lilia Coptu și Andrei Coptu au avut o înțelegere cu Alexei Cernei și Maria Dicusară, conform căreia pârâții urmau să găsească și să procure din banii reclamanților un apartament în mun. Chișinău.

La 02 octombrie 2006, conform înțelegerii, reclamanții au transferat suma de 50000 Euro, destinată procurării apartamentului nr. 2, din mun. Chișinău, str. Constantin Stere, 4, construit de Societatea cu Răspundere Limitată „Tocono”. Faptul transferării mijloacelor bănești în sumă de 50000 EURO se confirmă prin ordinul de transfer bancar „Paylink” din data de 02 octombrie 2006.

Conform informației eliberate de Societatea cu Răspundere Limitată „Tocono”, pentru apartamentul menționat a fost achitată suma de 40000 Euro, astfel din suma transferată în mărime de 50000 Euro, suma de 10000 Euro nu a fost folosită conform destinației transferului. Ulterior, în luna iunie a anului 2014, pârâtul Alexei Cernei a solicitat reclamanților suma de 5000 Euro, motivând că suma respectivă este necesară pentru achitarea costului suplimentar al apartamentului procurat. Suma de 5000 Euro a fost transmisă de către reclamanți, în numerar, astfel pârâții au primit de la reclamanți, în total, suma de 55000 Euro, însă pentru apartamentul nr.2, din mun. Chișinău, str. *****, *****, a fost achitată doar suma de 44000 Euro.

Faptul că reclamanții au achitat suma de 44000 Euro pentru apartamentul nr.2, din mun. Chișinău, str. *****, ***** se probează prin recipisele și dispoziția de plată eliberată de administratorul companiei de construcții Societatea cu Răspundere Limitată „Tacono”, Aurelian Silivestru.

Potrivit informației din sistemul de transferuri „Paylink”, suma de 50000 Euro transferată de reclamanți a fost primită de către Maria Dicusară, care la rândul ei, a transmis suma primită ginerelui său, Alexei Cernei. Fiind audiată în calitate de martor în cadrul cauzei penale, Maria Dicusară a recunoscut faptele date. 1

Totodată, la 18 octombrie 2016, a fost pornită urmărirea penală în baza semnelor constitutive a infracțiunii prevăzute de art. ***** din Codul penal. Prin ordonanța din 27 iulie 2016 a Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Botanica, a fost clasat procesul penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. ***** din Codul penal.

Totodată, în cadrul audierii în calitate de bănuit, pârâtul Alexei Cernei a recunoscut că a primit de la reclamanți suma de 50000 Euro, iar prin intermediul unor cunoscuți le-a transmis companiei de construcție. Suma de 44000 Euro a fost transmisă direct administratorului companiei de construcție de către pârâtul Alexei Cernei, fapt confirmat de către administratorul companiei de construcție. Pârâtul, Alexei Cernei și-a reținut ilegal suma în mărime de 11000 Euro, însă reclamanții dețin acte confirmative doar pentru suma de 6000 Euro.

Despre costul real al apartamentului nr. *****, din mun. Chișinău, str. *****, *****, au aflat în vara anului 2016, din discuție cu administratorul companiei de construcție. În aceste circumstanțe, au calculat dobânda de întârziere pentru perioada 16 iulie 2016 – 05 decembrie 2017, care constituie suma de 2643,95.

La 07 iulie 2016, în adresa pârâților a fost expediată reclamație, prin care au solicitat restituirea sumei, însă răspuns nu au primit.

În urma concretizării cerințelor, reclamanții au solicitat încasarea în mod solidar din contul pârâților a sumei de 6000 Euro cu titlu de îmbogățire nejustificată, dobânzii de întârziere în sumă de 2643,95 Euro calculată pentru perioada 16 iulie 2016 – 01 martie 2019 și compensarea cheltuielilor de judecată pentru taxa de stat.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că reclamanții/intimați Lilia Coptu și Andrei Coptu și-au întemeiat în fapt pretențiile împotriva pârâților în baza transferului bănesc din 02 octombrie 2006 în sumă de 50000 EURO (f.d.20), pentru procurarea apartamentului nr.2 din str. ***** *****, *****, mun. Chișinău, care urma să revină în proprietatea reclamanților.

Din actele prezentate rezultă că transferul bănesc a fost efectuat pe numele pârâtei Maria Dicusară, fapt recunoscut de către ultima cu mențiunea că a recepționat suma de 49500 EURO și care a transmis-o pârâtului Alexei Cernei (f.d. 25), care la rândul lui a confirmat faptul primirii banilor și achitării acestora în contul Societății cu Răspundere Limitată „Tocono” pentru dobândirea dreptului asupra apartamentului.

Instanța de apel a notat că, prin recipisa și ordinul de încasare a numerarului s-a probat că, pârâtul Alexei Cernei a achitat în beneficiul Societății cu Răspundere Limitată „Tocono” pentru apartament în total suma de 45000 EURO.

Prin urmare, instanța de apel a reținut ca întemeiată concluzia instanței de fond cu privire la admiterea pretențiilor privind încasarea din contul lui Alexei Cernei în beneficiul Liliei Coptu și Andrei Coptu a sumei de 4500 euro, or, din probele anexate la materialele cauzei s-a dovedit incontestabil că diferența în sumă de 4500 EURO a făcut venit nejustificat pentru 3 pârâtul/apelant Alexei Cernei, și la caz, se cataloghează ca îmbogățire fără justă cauză.

Cu referire la argumentul apelantului Alexei Cernei, precum că nu a folosit suma respectivă în beneficiul personal, iar această diferență de bani a fost achitată unor intermediari pentru a obține dreptul de dobândire asupra apartamentului menționat mai sus, instanța de apel nu l-a reținut, deoarece art. 210 alin.(1) din Codul civil (în vigoare la momentul efectuării plăților, în vigoare pînă la 01 martie 2019), prevede expres că, trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice și persoanele fizice și dintre persoanele fizice daca valoarea obiectului actului juridic depășește 1000 lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului.

Totodată, instanța de apel a notat că, din materialele cauzei, rezultă că, la 23 iunie 2016, reclamanții/intimați au formulat pretenție scrisă în adresa pârâților, solicitând restituirea sumei de 10000 Euro, pretenția respectivă fiind primită de către pârât la 08 iulie 2016, fapt confirmat prin avizul poștal de recepție.

Respectiv, în temeiul prevederilor art.858 din Codul civil, pârâtul Alexei Cernei avea obligația de a restitui banii în termen de 7 zile, iar în cazul în care nu a executat obligația de plată în termenul legal stabilit, începând de la următoarea zi, pârâtul este în întârzierea efectuării plății, caz, pentru care conform art.942 alin.(1) și (2) din Codul civil, este obligat să plătească dobânda de întârziere.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că soluția instanței în partea dispunerii încasării sumei de 4500 Euro cu titlu de îmbogățire fără justă cauză și a sumei de 1507,07 Euro cu titlu de dobândă de întârziere este una corectă.

Cu referire la argumentul tardivității acțiunii, instanța de apel l-a considerat neîntemeiat, or, prima instanță corect a constatat că reclamanții/intimați au aflat despre acțiunile pârâților/apelanți abia în vara anului 2016, expediind pârâților, la 07 iunie 2016, notificare prin care le-a solicitat restituirea sumei. La 18 octombrie 2016, reclamanții au depus plângere pentru inițierea urmăririi penale în baza semnelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) din Codul penal, iar la 30 noiembrie 2016, Cernei Alexei a fost scos de sub urmărirea penală, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. *****din Codul penal.

Prin urmare, cererea de chemare în judecată a fost depusă la 12 martie 2019, cu respectarea termenului de prescripție de 3 ani.

În altă ordine de idei, instanța de apel a considerat neîntemeiată dispoziția instanței privind autorizarea pătrunderii forțate a executorului judecătoresc în încăperile aflate în posesia și/sau în proprietatea debitorului, inclusiv în cele în care se află bunurile debitorului, la executarea prezentei hotărîri.

Instanța de apel a menționat că dispunerea autorizării pătrunderii forțate a executorului judecătoresc în încăperile în care se află bunurile debitorului are loc în scopul facilitării executării măsurii de asigurare a acțiunii 4 sub formă de sechestru. Scopul unei autorizări anticipate a pătrunderii forțate a executorului judecătoresc în încăperi este de a eficientiza procedura de executare a documentului executoriu prin reducerea termenelor de executare și înlăturarea riscurilor de eschivare de la executare.

Mai mult, mențiunea despre autorizarea pătrunderii forțate este aplicată dacă există indici că la punerea în executare a măsurii asiguratorii sub formă de sechestru, executorul judecătoresc s-ar confrunta cu impedimente din partea debitorului sau a altor persoane. Mențiunea despre autorizarea pătrunderii forțate a executorului judecătoresc în încăperile unde se află bunurile debitorului, în mod obligatoriu se va referi la indicarea adresei acestor încăperi și perioada determinată în care aceste acțiuni pot fi realizate.

În atare circumstanțe, instanța de apel a reținut că instanța de fond neîntemeiat și prematur a dispus autorizarea pătrunderii forțate a executorului judecătoresc în încăperile aflate în posesia și/sau în proprietatea debitorului, inclusiv în cele în care se află bunurile debitorului, la executarea prezentei hotărâri, or, în prezenta speță nu se regăsește mențiunile specificate la art.14 lit. h) din Codul de Executare.

La 22 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia cererii de recurs depusă de Alexei Cernei, reprezentat de avocata Iuliana Pascal, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței. 5

Pînă la examinarea admisibilității recursului, intimații nu și-au valorificat drepturile sale procedurale și nu au depus referință.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Recursul declarat de Alexei Cernei, reprezentat de avocata Iuliana Pascal, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; 6 e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Astfel, cererea de recurs depusă de Alexei Cernei, reprezentat de avocata Iuliana Pascal, la 20 martie 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului.

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Alexei Cernei, reprezentat de avocata Iuliana Pascal, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acesta nu cade sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 7

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Alexei Cernei, reprezentat de avocata Iuliana Pascal, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Cu referire la argumentul recurentului precum că instanța de apel nu a atras în proces pe Olga Cernei, care este succesoarea pârâtei Maria Dicusară, Completul de judecată îl consideră neîntemeiat, deoarece în apel apelantul /recurentul, Cernei Alexei, nu a invocat și nici nu a adus la cunoștință despre decesul copârâtei, Maria Dicusară.

Prin urmare, argumentul invocat de recurentă nu constituie temei de admitere a recursului.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Alexei Cernei, reprezentat de avocata Iuliana Pascal, ca fiind inadmisibil. 8

Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Alexei Cernei, reprezentat de avocata Iuliana Pascal, împotriva deciziei din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 9