2ra-691/23 — incasarea sumei cu titlu de imbogatire fara justa cauza, a dobinzii si compensarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea sumei cu titlu de imbogatire fara justa cauza, a dobinzii si compensarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-691/23 — incasarea sumei cu titlu de imbogatire fara justa cauza, a dobinzii si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Alexei Cernei,
reprezentat de avocata Iuliana Pascal,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Lilia
Coptu și Andrei Coptu împotriva Mariei Dicusară și lui Alexei Cernei,
intervenientului accesoriu Aurelian Silvestru, privind încasarea sumei cu titlu
de îmbogățire fără justă cauză, a dobânzii de întârziere și compensarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 05 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-691/23
NR. PIGD 2-19106849-01-2ra-18052023)
Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în
prevederile art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la
modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, în vigoare din 01
septembrie 2023).
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. S. Daguța
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Malîi, V. Cotorobai, A. Braga
07 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Alexei
Cernei, reprezentat de avocata Iuliana Pascal,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 12 martie 2019, Lilia Coptu și Andrei Coptu au depus cerere de
chemare în judecată împotriva Mariei Dicusară și lui Alexei Cernei,
intervenientul accesoriu Aurelian Silivestru, privind încasarea sumei cu titlu de
îmbogățire fără justă cauză, a dobânzii de întârziere și compensarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, au indicat că Lilia Coptu și
Andrei Coptu au avut o înțelegere cu Alexei Cernei și Maria Dicusară, conform
căreia pârâții urmau să găsească și să procure din banii reclamanților un
apartament în mun. Chișinău.
La 02 octombrie 2006, conform înțelegerii, reclamanții au transferat
suma de 50000 Euro, destinată procurării apartamentului nr. 2, din mun.
Chișinău, str. Constantin Stere, 4, construit de Societatea cu Răspundere
Limitată „Tocono”. Faptul transferării mijloacelor bănești în sumă de 50000
EURO se confirmă prin ordinul de transfer bancar „Paylink” din data de 02
octombrie 2006.
Conform informației eliberate de Societatea cu Răspundere Limitată
„Tocono”, pentru apartamentul menționat a fost achitată suma de 40000 Euro,
astfel din suma transferată în mărime de 50000 Euro, suma de 10000 Euro nu a
fost folosită conform destinației transferului. Ulterior, în luna iunie a anului
2014, pârâtul Alexei Cernei a solicitat reclamanților suma de 5000 Euro,
motivând că suma respectivă este necesară pentru achitarea costului
suplimentar al apartamentului procurat. Suma de 5000 Euro a fost transmisă de
către reclamanți, în numerar, astfel pârâții au primit de la reclamanți, în total,
suma de 55000 Euro, însă pentru apartamentul nr.2, din mun. Chișinău, str.
*****, *****, a fost achitată doar suma de 44000 Euro.
Faptul că reclamanții au achitat suma de 44000 Euro pentru
apartamentul nr.2, din mun. Chișinău, str. *****, ***** se probează prin
recipisele și dispoziția de plată eliberată de administratorul companiei de
construcții Societatea cu Răspundere Limitată „Tacono”, Aurelian Silivestru.
Potrivit informației din sistemul de transferuri „Paylink”, suma de
50000 Euro transferată de reclamanți a fost primită de către Maria Dicusară,
care la rândul ei, a transmis suma primită ginerelui său, Alexei Cernei. Fiind
audiată în calitate de martor în cadrul cauzei penale, Maria Dicusară a
recunoscut faptele date.
1
Totodată, la 18 octombrie 2016, a fost pornită urmărirea penală în baza
semnelor constitutive a infracțiunii prevăzute de art. ***** din Codul penal.
Prin ordonanța din 27 iulie 2016 a Procuraturii mun. Chișinău, oficiul
Botanica, a fost clasat procesul penal, pe motiv că fapta nu întrunește
elementele infracțiunii prevăzute de art. ***** din Codul penal.
Totodată, în cadrul audierii în calitate de bănuit, pârâtul Alexei Cernei a
recunoscut că a primit de la reclamanți suma de 50000 Euro, iar prin
intermediul unor cunoscuți le-a transmis companiei de construcție. Suma de
44000 Euro a fost transmisă direct administratorului companiei de construcție
de către pârâtul Alexei Cernei, fapt confirmat de către administratorul
companiei de construcție. Pârâtul, Alexei Cernei și-a reținut ilegal suma în
mărime de 11000 Euro, însă reclamanții dețin acte confirmative doar pentru
suma de 6000 Euro.
Despre costul real al apartamentului nr. *****, din mun. Chișinău, str.
*****, *****, au aflat în vara anului 2016, din discuție cu administratorul
companiei de construcție. În aceste circumstanțe, au calculat dobânda de
întârziere pentru perioada 16 iulie 2016 – 05 decembrie 2017, care constituie
suma de 2643,95.
La 07 iulie 2016, în adresa pârâților a fost expediată reclamație, prin
care au solicitat restituirea sumei, însă răspuns nu au primit.
În urma concretizării cerințelor, reclamanții au solicitat încasarea în
mod solidar din contul pârâților a sumei de 6000 Euro cu titlu de îmbogățire
nejustificată, dobânzii de întârziere în sumă de 2643,95 Euro calculată pentru
perioada 16 iulie 2016 – 01 martie 2019 și compensarea cheltuielilor de
judecată pentru taxa de stat.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 04 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Coptu
și Andrei Coptu.
S-a încasat de la Alexei Cernei în beneficiul Liliei Coptu și Andrei
Coptu,
- suma de 4500 Euro cu titlu de îmbogățire fără justă cauză, echivalentă
în lei moldovenești conform cursului valutar BNM la data executării
prezentei hotărâri,
- suma de 1507,07 Euro cu titlu de dobânda de întârziere calculată
pentru perioada 16 iulie 2016 – 07 martie 2019, echivalentă în lei
moldovenești conform cursului valutar BNM la data executării prezentei
hotărâri
- suma de 3461,10 de lei cu titlu de cheltuielile de judecată pentru taxa
de stat achitată de reclamanții la depunerea cererii de chemare în
judecată.
În rest cererea de chemare în judecată s-a respins ca fiind
neîntemeiată. S-a autorizat pătrunderea forțată a executorului judecătoresc în
2
încăperile aflate în posesia și/sau în proprietatea debitorului, inclusiv în cele în
care se află bunurile debitorului, la executarea prezentei hotărâri. (f.d. 99, 101-
105).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 10 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Alexei Cernei,
reprezentat de avocata Iuliana Pascal, a depus cerere de apel nemotivată, iar,
ulterior, la 14 ianuarie 2022, a depus cerere de apel motivat împotriva hotărârii
din 04 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea
apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri,
prin care acțiunea să fie respinsă (f.d. 107, 117-120).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s–a
admis cererea de apel depusă de Alexei Cernei, reprezentat de avocata Iuliana
Pascal. S-a casat parțial hotărârea din 04 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, în partea dispoziției instanței privind autorizarea pătrunderii
forțate a executorului judecătoresc în încăperile aflate în posesia și/sau în
proprietatea debitorului, inclusiv în cele în care se află bunurile debitorului, la
executarea prezentei hotărîri, cu excluderea din partea dispozitivă a autorizării
dispuse. În rest, hotărîrea s-a menținut ( f.d. 152, 153-164).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că
reclamanții/intimați Lilia Coptu și Andrei Coptu și-au întemeiat în fapt
pretențiile împotriva pârâților în baza transferului bănesc din 02 octombrie
2006 în sumă de 50000 EURO (f.d.20), pentru procurarea apartamentului nr.2
din str. ***** *****, *****, mun. Chișinău, care urma să revină în
proprietatea reclamanților.
Din actele prezentate rezultă că transferul bănesc a fost efectuat pe
numele pârâtei Maria Dicusară, fapt recunoscut de către ultima cu mențiunea
că a recepționat suma de 49500 EURO și care a transmis-o pârâtului Alexei
Cernei (f.d. 25), care la rândul lui a confirmat faptul primirii banilor și achitării
acestora în contul Societății cu Răspundere Limitată „Tocono” pentru
dobândirea dreptului asupra apartamentului.
Instanța de apel a notat că, prin recipisa și ordinul de încasare a
numerarului s-a probat că, pârâtul Alexei Cernei a achitat în beneficiul
Societății cu Răspundere Limitată „Tocono” pentru apartament în total suma de
45000 EURO.
Prin urmare, instanța de apel a reținut ca întemeiată concluzia instanței
de fond cu privire la admiterea pretențiilor privind încasarea din contul lui
Alexei Cernei în beneficiul Liliei Coptu și Andrei Coptu a sumei de 4500 euro,
or, din probele anexate la materialele cauzei s-a dovedit incontestabil că
diferența în sumă de 4500 EURO a făcut venit nejustificat pentru
3
pârâtul/apelant Alexei Cernei, și la caz, se cataloghează ca îmbogățire fără
justă cauză.
Cu referire la argumentul apelantului Alexei Cernei, precum că nu a
folosit suma respectivă în beneficiul personal, iar această diferență de bani a
fost achitată unor intermediari pentru a obține dreptul de dobândire asupra
apartamentului menționat mai sus, instanța de apel nu l-a reținut, deoarece art.
210 alin.(1) din Codul civil (în vigoare la momentul efectuării plăților, în
vigoare pînă la 01 martie 2019), prevede expres că, trebuie să fie încheiate în
scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice și
persoanele fizice și dintre persoanele fizice daca valoarea obiectului actului
juridic depășește 1000 lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de
valoarea obiectului.
Totodată, instanța de apel a notat că, din materialele cauzei, rezultă că,
la 23 iunie 2016, reclamanții/intimați au formulat pretenție scrisă în adresa
pârâților, solicitând restituirea sumei de 10000 Euro, pretenția respectivă fiind
primită de către pârât la 08 iulie 2016, fapt confirmat prin avizul poștal de
recepție.
Respectiv, în temeiul prevederilor art.858 din Codul civil, pârâtul
Alexei Cernei avea obligația de a restitui banii în termen de 7 zile, iar în cazul
în care nu a executat obligația de plată în termenul legal stabilit, începând de la
următoarea zi, pârâtul este în întârzierea efectuării plății, caz, pentru care
conform art.942 alin.(1) și (2) din Codul civil, este obligat să plătească
dobânda de întârziere.
Prin urmare, instanța de apel a constatat că soluția instanței în partea
dispunerii încasării sumei de 4500 Euro cu titlu de îmbogățire fără justă cauză
și a sumei de 1507,07 Euro cu titlu de dobândă de întârziere este una corectă.
Cu referire la argumentul tardivității acțiunii, instanța de apel l-a
considerat neîntemeiat, or, prima instanță corect a constatat că
reclamanții/intimați au aflat despre acțiunile pârâților/apelanți abia în vara
anului 2016, expediind pârâților, la 07 iunie 2016, notificare prin care le-a
solicitat restituirea sumei. La 18 octombrie 2016, reclamanții au depus plângere
pentru inițierea urmăririi penale în baza semnelor constitutive ale infracțiunii
prevăzute de art. 190 alin. (5) din Codul penal, iar la 30 noiembrie 2016,
Cernei Alexei a fost scos de sub urmărirea penală, pe motiv că fapta nu
întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. *****din Codul penal.
Prin urmare, cererea de chemare în judecată a fost depusă la 12 martie
2019, cu respectarea termenului de prescripție de 3 ani.
În altă ordine de idei, instanța de apel a considerat neîntemeiată
dispoziția instanței privind autorizarea pătrunderii forțate a executorului
judecătoresc în încăperile aflate în posesia și/sau în proprietatea debitorului,
inclusiv în cele în care se află bunurile debitorului, la executarea prezentei
hotărîri.
Instanța de apel a menționat că dispunerea autorizării pătrunderii
forțate a executorului judecătoresc în încăperile în care se află bunurile
debitorului are loc în scopul facilitării executării măsurii de asigurare a acțiunii
4
sub formă de sechestru. Scopul unei autorizări anticipate a pătrunderii forțate a
executorului judecătoresc în încăperi este de a eficientiza procedura de
executare a documentului executoriu prin reducerea termenelor de executare și
înlăturarea riscurilor de eschivare de la executare.
Mai mult, mențiunea despre autorizarea pătrunderii forțate este
aplicată dacă există indici că la punerea în executare a măsurii asiguratorii sub
formă de sechestru, executorul judecătoresc s-ar confrunta cu impedimente din
partea debitorului sau a altor persoane. Mențiunea despre autorizarea
pătrunderii forțate a executorului judecătoresc în încăperile unde se află
bunurile debitorului, în mod obligatoriu se va referi la indicarea adresei acestor
încăperi și perioada determinată în care aceste acțiuni pot fi realizate.
În atare circumstanțe, instanța de apel a reținut că instanța de fond
neîntemeiat și prematur a dispus autorizarea pătrunderii forțate a executorului
judecătoresc în încăperile aflate în posesia și/sau în proprietatea debitorului,
inclusiv în cele în care se află bunurile debitorului, la executarea prezentei
hotărâri, or, în prezenta speță nu se regăsește mențiunile specificate la art.14 lit.
h) din Codul de Executare.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 20 martie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Alexei Cernei,
reprezentat de avocata Iuliana Pascal, a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 04
martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea
acesteia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de apel, cu
restituirea cauzei la rejudecare.
La 06 aprilie 2023, Alexei Cernei, reprezentat de avocata Iuliana Pascal,
a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 08 decembrie 2022 a Curții de
Apel Chișinău și a hotărârii din 04 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul a reiterat motivele de fapt și de
drept expuse în cererea de apel, invocând că instanțele inferioare au interpretat
eronat legea.
Suplimentar, a menționat că Maria Dicusară a decedat la 06 noiembrie
2022, prin urmare urma să fie atrasă în proces succesoarea defunctei, Olga
Cernei, fapt ce nu a fost realizat de către instanța de apel.
La 22 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților
copia cererii de recurs depusă de Alexei Cernei, reprezentat de avocata Iuliana
Pascal, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște
modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea
respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,
posibilitatea de depunere a referinței.
5
Pînă la examinarea admisibilității recursului, intimații nu și-au
valorificat drepturile sale procedurale și nu au depus referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 1 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din
31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de Alexei Cernei, reprezentat de avocata Iuliana
Pascal, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie
2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor
în vigoare la data depunerii recursului.
În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia
dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces;
6
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise
au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în
vigoare la data depunerii recursului):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”
Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat
dispozitivul deciziei în ședință publică la 08 decembrie 2022. Decizia motivată
din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată, prin
intermediul poștei electronice, reprezentantului recurentului, avocatei Iuliana
Pascal, la 06 martie 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta
electronică anexat la materialele cauzei (f.d 165).
Astfel, cererea de recurs depusă de Alexei Cernei, reprezentat de
avocata Iuliana Pascal, la 20 martie 2023, se consideră depus în termenul
stabilit de lege.
La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea
conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute
în art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare
la data depunerii recursului.
Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Alexei
Cernei, reprezentat de avocata Iuliana Pascal, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție atestă că acesta nu cade sub incidența temeiurilor
prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se
referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și
nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
7
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile
exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul declarat de Alexei Cernei, reprezentat de avocata Iuliana Pascal,
conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul
examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind
apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a
dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere
a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea
lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de
actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru
care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre
neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de
lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici.
Cu referire la argumentul recurentului precum că instanța de apel nu a
atras în proces pe Olga Cernei, care este succesoarea pârâtei Maria Dicusară,
Completul de judecată îl consideră neîntemeiat, deoarece în apel apelantul
/recurentul, Cernei Alexei, nu a invocat și nici nu a adus la cunoștință despre
decesul copârâtei, Maria Dicusară.
Prin urmare, argumentul invocat de recurentă nu constituie temei de
admitere a recursului.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de recurentă nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Alexei Cernei,
reprezentat de avocata Iuliana Pascal, ca fiind inadmisibil.
8
Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit.
a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.
440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Alexei Cernei, reprezentat de
avocata Iuliana Pascal, împotriva deciziei din 08 decembrie 2022 a Curții de
Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
9