2ra-64/24 — cu privire la restituirea pensieiei si repararea prejudiciului moral

2ra-64/24 — cu privire la restituirea pensieiei si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Lidia Pantelei,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Lidia Pantelei împotriva Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei” cu privire

la restituirea pensiei și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 17 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

prin care s-a respins apelul declarat de Lidia Pantelei, prin intermediul

avocatului Alexandru Prisac, s-a admis cererea de apel declarată de către

Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei”, s-a casat parțial hotărârea din 07

februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a adoptat o nouă

hotărâre în această parte,

(Dosarul nr. 2ra-64/24

NR.PIGD 2-18165136-01-2ra-06022024)

Recursul declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie temei de casare a actului

judecătoresc contestat. Prejudiciul moral nu poate fi încasat când nu se demonstrează că

fapta delictuală a fost comisă de pârât.

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – I. Potînga

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Pahopol, A. Malîi, R. Pulbere

07 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de

Lidia Pantelei,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte

Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat, Judecători

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva ÎS „Poșta Moldovei”, prin care a solicitat restituirea

pensiei pentru luna februarie 2016 în mărime de 1 555 lei și a pensiei pentru

luna iulie 2016 în sumă de 1 777 lei, iar în total suma de 3 332 lei, precum și

repararea prejudiciului moral în mărime de 30 000 lei.

apropiat la Oficiul poștal nr. 2071, sectorul Buiucani, pentru a ridica pensia

pentru lunile: ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai și iunie ale anului 2016.

De obicei, dânsa ridica pensia în fiecare lună, dar în legătură cu faptul că în

vara anului 2016 își planifica-se să urmeze un tratament dificil și costisitor

în afara țării, a decis să nu i-a pensia pentru prima jumătate a anului 2016,

pentru a nu cheltui banii.

Oficiul poștal nr. 2071, prezentând buletinul de identitate și i se elibera

pensia contra semnătură, iar pentru început se semna într-un registru, iar în

ultima perioadă se semna pe o chitanță care rămânea la doamna ce elibera

pensia.

ridice pensia pentru 6 luni, prezentând buletinul de identitate persoanei de la

ghișeu, menționând că urmează să primească pensia pentru cele șase luni:

ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai și iunie anului 2016.

i-a comunicat că pentru luna ianuarie și februarie anul 2016 aceasta a ridicat

pensia anterior.

convinsă că nu a ridicat pensia și nici la poștă în această perioadă nu a fost,

lucrătorul poștal i-a zis că conform informației din calculator acesta a primit

1

pensia pentru lunile ianuarie și februarie și are de primit doar pentru lunile

martie, aprilie, mai și iunie anul 2016.

care ar confirma primirea banilor, lucrătorul poștal i-a comunicat că nu îi

poate prezenta nicio chitanță fiindcă acestea se păstrează în arhivă.

reușit să rezolve problema cu pensia în acea zi, dar a primit pensia pentru

lunile martie, aprilie, mai, iunie anul 2016, pentru ce a semnat o chitanță,

unde într-o coloană scria 4 luni martie, aprilie mai și iunie, luna martie fiind

subliniată cu o linie roșie, iar ce ține de lunile ianuarie și februarie se va

apropia mai târziu.

pentru a ridica pensia pentru luna iulie și august 2016, totodată intenționând

să rezolve și situația cu pensia din lunile ianuarie și februarie ale aceluiași

an.

dorește să ridice pensia pentru lunile iulie și august. Persoana care deservea

ghișeul respectiv, a verificat în calculator și a informat că pensionara deja a

ridicat pensia pentru luna iulie și poate să îi elibereze doar banii pentru luna

august.

februarie și iulie, a solicitat să intervină administrația și să elibereze

chitanțele semnate de aceasta. I s-a comunicat că, urmează să se apropie la 1

septembrie deoarece persoana responsabilă va reveni din concediu și va

putea prezenta informația necesară referitor la aceste circumstanțe.

august.

sperând ca va ridica pensia pentru lunile ianuarie, februarie, iulie și august,

însă i-a fost prezentate probe că dânsa a ridicat pensia în luna iulie pentru

lunile aprilie, mai, iunie și iulie și pentru ianuarie și februarie a primit în luna

martie, însă a menționat că această semnătură nu îi aparține.

Buiucani, mun. Chișinău, prin care a comunicat că, în perioada 20 iunie

2016-20 august 2016 persoane necunoscute de la Oficiul poștal nr. 2071, din

str. Alba-Iulia, nr. 202, mun. Chișinău, prin falsificarea semnăturii, au intrat

în posesia pensiei pentru 2 luni, iar în cadrul dosarului a oferit declarații și

ofițerul de urmărire penală a dispus efectuarea expertizei judiciare

grafoscopice.

2

că, semnăturile din numele său, plasate la rubrica „Semnătura beneficiarului”

în bonurile de plată nr. 80916865 RI din 19 februarie 2016 și nr. 87326338

RI din 15 iulie 2016 nu au fost executate de către Lidia Pantelei, dar de către

altă persoană, cu imitarea semnăturii.

găsit la ușa ap. 2 bilețele de la fosta administratoare Victoria Calmîș, despre

ce a informat ofițerul de urmărire penală. Administratoarea oficiului poștal

i-a explicat că, în luna ianuarie aceasta era responsabilă de baza de date a

pensionarilor și doar ea cunoștea parola la calculator, dar din neatenția dînsei

cineva s-a semnat și a menționat că dorește să îi restituie banii pentru pensia

din luna ianuarie în mărime de 1 550 lei, în acest sens a fost întocmită și o

recipisă, prin care reclamanta a indicat că a primit pensia pentru luna ianuarie

și nu are nicio pretenție la ea.

Moldova” pentru a discuta la sediul Central, la care a fost informată că,

posibil să fie o serie de hoți având în vedere că în mai multe oficii poștale au

fost cazuri similare și ei vor face o cercetare a tuturor circumstanțelor.

din 30 octombrie 2017 a Procuraturii Chișinău, oficiul Buiucani a fost

încetată urmărirea penală în cauza penală nr. 2016032610, pe motiv că a

intervenit decesul făptuitorului.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Lidia

Pantelei.

S-a încasat de la ÎS „Poșta Moldovei” în beneficiul Lidiei Pantelei

pensia pentru luna februarie 2016 în mărime de 1 555 lei și pensia pentru

luna iulie 2016 în mărime de 1 777 lei, iar în total suma de 3 332 lei.

S-a încasat de la ÎS „Poșta Moldovei” în beneficiul Lidiei Pantelei

prejudiciul moral cauzat în mărime de 5 000 lei.

În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

avocatul Alexandru Prisac, în interesele Lidiei Pantelei, a declarat apel

împotriva hotărârii din 07 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei instanțe

3

în partea încasării prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei și a încasa

prejudiciul moral în mărime de 100 000 lei.

„Poșta Moldovei”, a declarat apel împotriva hotărârii din 07 februarie 2023

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel,

casarea hotărârii primei instanțe în partea admiterii acțiunii, cu emiterea unei

noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de Lidia Pantelei, prin intermediul avocatului

Alexandru Prisac.

S-a admis apelul declarat de ÎS „Poșta Moldovei”.

S-a casat parțial hotărârea din 07 februarie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Lidia Pantelei către ÎS „Poșta Moldovei” cu privire la

restituirea pensiei și repararea prejudiciului moral cauzat, în partea încasării

prejudiciului moral și s-a emis în această parte o nouă hotărâre, prin care:

S-a respins pretenția din cererea de chemare în judecată depusă de Lidia

Pantelei către ÎS „Poșta Moldovei” cu privire la repararea prejudiciului moral

cauzat ca fiind neîntemeiată.

În rest, hotărârea din 07 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, s-a menținut.

cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la

concluzia că, soluția instanței de fond, în partea încasării sumei de 5 000 lei,

cu titlu de prejudiciu moral, este greșită.

financiar al problemei în litigiu și a importanței cauzei pentru reclamant. Este

oportun a preciza că condițiile de reparație a prejudiciului moral sunt:

constatarea încălcării; imposibilitatea înlăturării consecințelor încălcării în

dreptul intern; existența unui prejudiciu considerabil; existența legăturii de

cauzalitate între încălcare și prejudiciu.

pretenția Lidiei Pantelei cu privire la repararea prejudiciului moral, ori ÎS

,,Poșta Moldovei” și-a exprimat inițiativa de a repara din bugetul

întreprinderii, prejudiciul cauzat, fără a se ajunge la examinarea dosarului

respectiv, iar Lidia Pantelei a refuzat primirea sumei de 3 332 lei. Nu a fost

probat faptul că ÎS ,,Poșta Moldovei” a acționat față de Lidia Pantelei în mod

ilicit, cu vinovăție. Respectiv, s-a constatat că nu a fost prejudiciată moral.

4

încasarea/compensarea pensiei nu poate fi pretinsă de la angajator, deoarece

prejudiciul a fost cauzat de salariata întreprinderii din propria inițiativă, este

nejustificată și contradictorie, iar art. 2005 din Codul civil, nu poate fi aplicat

ÎS ,,Poșta Moldovei”, instanța de apel a menționat că ținând cont de faptul

că, Nina Klibanovskaia fiind angajată a ÎS „Poșta Moldovei” la momentul

producerii falsificării și sustragerii sumelor bănești, îndeplinea funcția

încredințată de angajator, aceasta din urmă apare în calitate de reprezentant

legal al comitentului, prezumându-se că prejudiciul cauzat de angajat în

exercițiul funcției încredințate, se consideră a fi cauzat prin acțiunile

comitentului. Respectiv, concluzia primei instanțe în acest sens, este

întemeiată și justificat a fost admisă pretenția cu privier la restituirea pensiei

în mărime de 3 332 lei pentru lunile februarie și iulie. Deși, atât la faza

medierii judiciare, cât și pe parcursul examinării cauzei, ÎS ,,Poșta

Moldovei” a propus în locul angajatei decedate să achite sau să transfere

suma de 3 332 lei, însă Lidia Pantelei a refuzat.

a provocat sustragerea sumelor de bani, cunoscând că persoana vinovată a

decedat, a încercat să soluționeze litigiul pe cale amiabilă, însă fără succes.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

deciziei din 17 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, parțial hotărârii primei

instanțe, în partea încasării prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei și a

încasa suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

SOLICITĂRILE RECURENTULUI

lit. e) din Codul de procedură civilă, recurenta Lidia Pantelei a invocat că

instanța de apel în mod arbitrar a respins cerința privind încasarea

prejudiciului moral, ori acesta este cauzat prin infracțiune, și anume, prin

fals de acte. Nu este în viață făptuitorul, însă prejudiciul moral a fost cauzat

printr-o faptă ilicită ce constituie infracțiune, iar prejudiciul moral cauzat

prin infracțiune este prevăzut de lege și urmează a fi reparat.

criteriile de apreciere a mărimii prejudiciului moral prevăzut de lege. Art.

2037 alin. (1) și (2) din Codul civil prevede că mărimea despăgubirii pentru

5

prejudiciul moral se determină de către instanță în funcție de caracterul și

gravitatea prejudiciului cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție

a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii și de

măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă

persoanei vătămate.

prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate. Recurenta a indicat că a

suferit fizic și psihic în perioada cât nu a primit pensia. A suferit și o

intervenție chirurgicală pe acest fon.

acesteia a falsificat actele.

recursului declarat de Lidia Pantelei și s-a comunicat dreptul de depunere, în

termen de până la o lună, a referinței, cu expunerea asupra obiecțiilor

materiale și procedurale invocate în cererea de recurs.

declara inadmisibil recursul depus de Lidia Pantelei.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

următoarele:

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat

în vigoare de la 01 septembrie 2023.

31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

la 16 ianuarie 2024, adică după intrarea în vigoare a modificărilor operate în

6

Codul de procedură civilă, acesta va fi examinat în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023):

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel

depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost

atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă

potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023):

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este

vădit neîntemeiat.

redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023):

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.

433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care

conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina

web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS

Chișinău a pronunțat decizia la 17 octombrie 2023, în ședință publică.

a fost expediată la 19 decembrie 2023 la adresa electronică a avocatului

Alexandru Prisac, care reprezintă interesele Lidiei Pantelei

(alexandruprisac@yahoo.com), precum și prin intermediul oficiului poștal

Lidiei Pantelei, însă confirmarea recepționării acesteia la materialele cauzei

nu este. (f.d. 28, vol. II).

fost depus în interiorul termenului legal prevăzut de art. 434 din Codul de

procedură civilă.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în

condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de

7

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în redacția

legii în vigoare la data declarării recursului.

de declararea a recursului a fost invocat în esență prevederile art. 432 alin.

(1) lit. e) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din

31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023), adică decizia contestată a instanței

de apel este arbitrară, bazată în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor.

la dezacordul recurentei Lidia Pantelei cu soluția pronunțata de Curtea de

Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată

a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, prin urmare recursul

este vădit neîntemeiat și nu constituie temei de casare a deciziei recurate,

menționând că nu este nici un temei legal de a încasa prejudiciul moral pentru

faptul că nu a primit pensia pentru două luni din anul 2016.

recursul depus Lidia Pantelei conține în esență obiecții de fapt și de drept

similare expuse anterior în acțiune și în cererea de apel care au fost analizate

de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în modul corespunzător,

bazată pe o cercetare multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită

a tuturor probelor din dosar în ansamblu și interconexiunea lor, călăuzindu-

se de lege.

8

există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță și instanța de

apel în modul garantat de art.6§1 al CEDO.

cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor

critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă, în vigoare la data declarării recursului. Or, recursul nu se poate limita

la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor

imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt

și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea

pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-

9

1,11p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria

A, nr. 212-A).

Justiție concluzionează că recursul declarat de Lidia Pantelei este vădit

neîntemeiat și urmează a fi considerat inadmisibil.

civilă, art. 440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Consideră inadmisibil recursul declarat de Lidia Pantelei împotriva

deciziei din 17 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

10