3ra-940/23 — anularea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative
- Temei legal
- temeiurile recursului
3ra-940/23 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Stanislav Lesnic,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Stanislav Lesnic împotriva Consiliului raional Ocnița și
Comisia specială pentru selectarea persoanelor care solicită acordarea
indemnizației unice la construcția casei de locuit, cu privire la anularea actelor
administrative,
împotriva deciziei din 06 aprilie 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 3ra-940//23
2-22023482-01-3ra-19092023)
Recurs inadmisibil, Motivarea recursului nu a fost depusă în conformitate cu dispozițiile
art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la modificările operate
prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea
cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție), în vigoare până la 1 septembrie
2023).
Instanța de fond: Judecătoria Edineț, sediul Central, jud. N. Bobu
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă
06 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Stanislav
Lesnic,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 16 februarie 2022, Stanislav Lesnic a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Consiliului raional Ocnița și Comisiei Speciale pentru
selectarea persoanelor care solicită indemnizații unice pentru construcția sau
procurarea spațiului locativ sau restaurarea caselor vechi, privind anularea
actelor administrative.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat că,
potrivit legitimației nr. ***** eliberată la *****beneficiază de statut de veteran
de război ca participant la acțiunile militare de pe Nistru întru apărarea
integrității teritoriale și suveranității Republicii Moldova.
Respectiv, la 10 august 2021, în conformitate cu prevederile pct. 3) din
hotărârea Guvernului nr. 836/2010 „cu privire la acordarea îndemnizațiilor
unice pentru construcția sau procurarea spațiului locativ, sau restaurarea
caselor vechi unor categorii de cetățeni” și pct. 3) lit. b), pct. 61, pct. 8) și 151)
din Regulamentul cu privire la acordarea indemnizațiilor unice pentru
construcția unei case individuale ori a unei locuințe cooperatiste, sau
procurarea spațiului locativ sau restaurarea caselor vechi unor categorii de
cetățeni, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.836/2010, a depus cerere către
Consiliul raional Ocnița cu privire la acordarea indemnizației unice pentru
construcția casei individuale, conform proiectului și lotului sub construcții din
proprietate, amplasat în comuna *****, mun. *****.
Prin decizia nr.13 din 18 octombrie 2021 a Comisiei speciale pentru
selectarea persoanelor care solicită indemnizații unice pentru construcția sau
procurarea spațiului locativ, sau restaurarea caselor vechi a Consiliului raional
Ocnița, s-a respins cererea cu privire la acordarea indemnizației unice.
Drept motiv de respingere a cererii s-a invocat faptul că, nu s-a
confirmat necesitatea de obținere a indemnizației unice pentru procurarea
spațiului locativ în mărime de 41 000 de lei de către Stanislav Lesnic, cât și din
cauza necorespunderii cerințelor documentelor prezentate și anume că proiectul
casei de locuit este elaborat pe numele unei alte persoane, care deține și dreptul
de proprietate în comun cu solicitantul indemnizației asupra lotului de pământ
destinat construcției casei de locuit.
La 11 noiembrie 2021, a contestat, prin cerere prealabilă, decizia
Comisiei speciale pentru selectarea persoanelor care solicită indemnizații unice
pentru construcția sau procurarea spațiului locativ, sau restaurarea caselor
1
vechi a Consiliului raional Ocnița către Consiliul raional Ocnița ca autoritate
ierarhic superioară.
Prin decizia nr.14 din 29 noiembrie 2021 a Comisiei speciale, de
această dată, s-a respins cererea prealabilă, pe motiv că petiționarul nu dispune
de proiectul de construcție al casei de locuit, perfectat pe numele său. Dosarul
administrativ, fiind remis Consiliului raional Ocnița pentru decizia finală.
La 15 decembrie 2021, Consiliul raional Ocnița, prin decizia nr 7/15, a
respins cererea prealabilă, respectiv și cererea de acordare a indemnizației
unice pentru construcția casei de locuit, pe motivul neconformității
documentației prezentate.
În opinia reclamantului, decizia nr.13 din 18 octombrie 2021 și decizia
nr.14 din 29 noiembrie 2021 a Comisiei speciale a Consiliului raional Ocnița,
precum și decizia nr. 7/15 din 15 decembrie 2021 al Consiliului raional Ocnița
sunt neîntemeiate, deoarece nu corespund criteriilor de legalitate specificate în
pct.3 din hotărârea Guvernului nr.836/2010.
Drept motiv de respingere a cererii de acordare a indemnizației unice,
Comisia specială, prin decizia nr.13 din 18 octombrie 2021, a invocat
necorespunderea cerințelor a documentelor prezentate (proiectul casei de locuit
este elaborat pe numele altei persoane, care deține și dreptul de proprietate, în
comun cu solicitantul indemnizației, asupra lotului de teren destinat
construcției casei de locuit). Mai mult, Comisia a formulat refuzul nu pentru
construcția casei de locuit, ci pentru procurarea spațiului locativ, fapt ce
contravine cererii de acordare a îndemnizației.
Comisia specială nu s-a mai referit la dreptul în devălmășie a soților
asupra lotului de pământ în construcție, care în decizia nr.13 din 18 octombrie
2021 a fost invocat un motiv de respingere a cererii de acordare a
indemnizației, considerând, că imputarea unui drept fundamental garantat,
imprescriptibil și inviolabil depășește competența Comisiei, concomitent, a
invocat calitatea Proiectului de construcție, care, ca și lotul de pământ în
construcție este un bun din proprietatea în devălmășie a soților Stanislav Lesnic
și Natalia Lesnic, ceea ce denotă formalitatea abordării, neclaritatea
interpretării și aplicării legii, astfel, demonstrând lipsa suportului legal în acest
sens.
A mai menționat că casa de locuit a fost pornită spre edificare în
primăvara anului *****. S-a construit temelia, beciul conform proiectului în
cauză. Din motivul destrămării familiei și pierderea interesului unui soț de a
mai continua construcția casei de locuit, dar și din lipsa surselor financiare
necesare - construcția a fost stopată. Sub acest aspect constructiv, pe acest lot
de pământ poate fi edificată casa individuală numai conform proiectului dat,
întocmai cum a fost pornită. În alte condiții, toate edificările efectuate pînă la
moment, necesită a fi demolate și desființate, fapt ce ar produce cheltuieli
enorme, care ar depăși cuantumul indemnizației spre alocare, dar și utilizarea ei
nu în scop de construcție ci de demolare/desființare - fapt ce vine în
contradicție cu prevederile Regulamentului.
2
Cu referire la prejudiciul moral și încasarea pagubei morale în sumă
de 100 000 de lei, reclamantul a menționat că, la momentul când Republica
Moldova se afla în primejdie, nu a căutat motive pentru a se eschiva de la
apărarea țării, a mers pe platou și cu arma în mână a apărat Patria, familia și
viitorul celora din Comisia specială și din Consiliul raional Ocnița.
Când a venit timpul statul să-i acorde ajutorul legal cuvenit, s-au găsit
motive formale de respingere, fapt ce prezintă pentru acesta, ca veteran de
război, un act de umilință, discriminare și batjocură, care îi afectează enorm
moralul, starea psihologică și credința în statul Republica Moldova și
autoritățile care îl reprezintă. Sub acest aspect, suma invocată drept prejudiciu
moral este net inferioară suferințelor provocate de autorități incompetente și
lașe în activitate și urmează a fi acceptată de instanță drept fondată și încasată
de la pârâți.
Reclamantul a solicitat:
- anularea deciziei nr.13 din 18 octombrie 2021 a Comisiei speciale
pentru selectarea persoanelor care solicită indemnizații unice pentru construcția
sau procurarea spațiului locativ, sau restaurarea caselor vechi a Consiliului
raional Ocnița cu privire la respingerea cererii de acordare a indemnizației
unice pentru construcția casei de locuit pentru motive de proprietate și lipsa
proiectului de construcție,
- anularea deciziei nr.14 din 29 noiembrie 2021 a Comisiei speciale
pentru selectarea persoanelor care solicită indemnizații unice pentru construcția
sau procurarea spațiului locativ, sau restaurarea caselor vechi a Consiliului
raional Ocnița „cu privire la examinarea cererii prealabile întru anularea
deciziei nr.13 din 18 octombrie 2021”,
- anularea deciziei nr. 7/15 din 15 decembrie 2021 a Consiliului raional
Ocnița cu privire la respingerea cererii lui Stanislav Lesnic de alocare a
indemnizației unice pentru construcția casei individuale de locuit și cererii
prealabile,
- obligarea pârâților de a emite decizii favorabile de alocare a
indemnizației unice pentru construcția casei individuale de locuit în
conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului nr.836 din 13 septembrie
2010 „Cu privire la acordarea indemnizațiilor unice pentru construcția sau
procurarea spațiului locativ, sau restaurarea caselor vechi unor categorii de
cetățeni”,
- încasarea din contul Consiliului raional Ocnița a pagubei morale în
valoare de 100000 de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 30 iunie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central,
s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Stanislav Lesnic (f.d. 71,
80-88).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
3
La 20 iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Stanislav Lesnic a
depus cerere de apel nemotivată, iar, ulterior, la 15 noiembrie 2022, a depus
cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 30 iunie 2022 a Judecătoriei
Edineț, sediul Central, solicitînd admiterea cererii de apel, casarea hotărârii
instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în
judecată să fie admisă integral (f.d. 77, 99-100).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 06 aprilie 2023 a Curții de Apel Bălți, s–a respins
cererea de apel depusă de Stanislav Lesnic și s–a menținut hotărârea din 30
iunie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central ( f.d. 111, 112-117).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că Stanislav
Lesnic, prin cererea din 22 septembrie 2021, adresată Comisiei speciale a
Consiliului raional Ocnița pentru selectarea persoanelor care solicită
indemnizații unice, a solicitat acordarea indemnizației unice în mărime de
41000 lei pentru construcția casei de locuit individuale în legătură cu faptul că
în anul 2004 nu a fost asigurat cu spațiu locativ și nu este asigurat cu astfel de
spațiu nici până în prezent. De asemenea a menționat că nu a beneficiat de
credite preferențiale pentru procurarea, restaurarea și construcția spațiului
locativ, anexând la cerere copia buletinului de identitate; copia legitimației de
veteran de război; copia proiectului de construcție a casei de locuit
unifamilială; copia contractului de vânzare-cumpărare a lotului de pământ
destinat construcției locative; copia extrasului din 10 registrul bunurilor
imobile privind dreptul de proprietate asupra lotului de teren pentru
construcție; informația din baza de date a cadastrului bunurilor imobile privind
dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile; certificatul privind componența
familiei; certificate privind neasigurarea cu spațiu locative (f.d.37).
Reieșind din prevederile capitolului V al Regulamentului cu privire la
acordarea indemnizațiilor unice pentru construcția unei case individuale ori a
unei locuințe cooperatiste, sau procurarea spațiului locativ sau restaurarea
caselor vechi unor categorii de cetățeni, responsabilitatea pentru aprobarea
deciziilor referitor la stabilirea indemnizațiilor unice, prezentarea lor în termen
Ministerului Finanțelor pentru elaborarea proiectului de hotărâre a Guvernului,
precum și efectuarea transferului în termen a mijloacelor financiare la conturile
beneficiarilor, o poartă autoritățile respective ale administrației publice locale.
Astfel, instanța de apel a stabilit că instanța de fond a constatat că
autoritățile respective ale administrației publice locale examinând actele
anexate la cerere au constatat că solicitantul indemnizației, adică reclamantul
Stanislav Lesnic, nu dispune de proiectul de construcție al casei de locuit
perfectat pe numele său.
Instanța de apel a notat că instanța de fond corect a reținut că, în speță
beneficiarul proiectului de construcție a casei de locuit unifamilială anexat la
cererea lui Stanislav Lesnic este indicat Natalia Lesnic (f.d.40-41), deci, nu
4
este identificată cu certitudine situația atribuirii indemnizației solicitate pentru
construcția casei proprii a reclamantului. Or, în lipsa actelor conforme și
eliberate pe numele solicitantului adică a reclamantului Lesnic Stanislav,
Comisia specială este în imposibilitate să stabilească dacă indemnizația
solicitată va fi direcționată pentru asigurarea cu spațiu locativ anume a
solicitantului Stanislav Lesnic sau pentru o altă persoană care nu cade sub
incidența categoriilor de persoane care au dreptul să beneficieze de
indemnizație unică. De asemenea, s-a stabilit că beneficiarul proiectului casei
de locuit este Natalia Lesnic, fosta soție a reclamantului cu care a divorțat în
anul 2010, iar din materialele cauzei nu rezultă expres data elaborării
proiectului casei de locuit.
Or, eventuala prezentare a proiectului casei de locuit supuse
controlului doar după criteriul indicat la general ca „copia proiectului de
construcție a casei de locuit unifamilială” sunt contrare mecanismului stabilit
de Regulamentul cu privire la acordarea indemnizațiilor unice pentru
construcția unei case individuale ori a unei locuințe cooperatiste, sau
procurarea spațiului locativ sau restaurarea caselor vechi unor categorii de
cetățeni.
Într-o altă ordine de idei, instanța de apel a stabilit că Stanislav Lesnic
a solicitat să fie obligați intimații la emiterea unei decizii favorabile de alocare
a indemnizației unice pentru construcția casei individuale de locuit în
conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului nr.836 din 13 septembrie
2010 „cu privire la acordarea indemnizațiilor unice pentru construcția sau
procurarea spațiului locativ, sau restaurarea caselor vechi unor categorii de
cetățeni”, însă potrivit certificatului nr.75 din 01 septembrie 2021 eliberat de
Primăria com. Ocnița rezultă că Stanislav Lesnic are viză de domiciliu și
locuiește de unul singur în ***** r-nul ***** (f.d.45), dar dorește să
construiască o casă individuală de locuit în mun*****, com. *****, str. *****,
fapt confirmat de apelant în ședința instanței de apel.
Or, solicitarea alocării mijloacelor financiare de către autoritatea
publică locală din or. Ocnița pentru edificarea construcției în raza unei alte
unități administrativ teritoriale – com. *****a mun. *****, contravine
prevederilor Legii privind administrația publică locală, care indică asupra
faptului că consiliul local este autoritatea reprezentativă și deliberativă a
populației unității administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau al doilea, aleasă
în vederea soluționării problemelor de interes local.
La rîndul său, art. 14 a Legii enunțate identifică că consiliul local are
drept de inițiativă și decide, în condițiile legii, în toate problemele de interes
local, cu excepția celor care țin de competența altor autorități publice. La fel,
consiliul local ca administrator al bugetului local, este în drept să decidă doar
asupra cheltuielilor bugetare locale, aprobă bugetul local anual, modifică
bugetul local anual, aprobă facilități bugetare locale.
Prin urmare, solicitarea adresată Consiliului raional Ocnița de alocare
a mijloacelor financiare bugetare a acestei localități pentru treburile care țin de
5
competența altei autorități publice – Consiliul comunal Grătiești, mun.
Chișinău și din bugetul atribuit acestei localități, contravine prevederilor legale.
În atare împrejurări, instanța de apel a reținut soluția instanței de fond
potrivit căreia s-a respins acțiunea formulată de Stanislav Lesnic, ca fiind
neîntemeiată, or, acesta urma să se adreseze cu cerere de acordare a
indemnizației unice către organele abilitate la locul de trai și amplasării
bunului, cu ajustarea proiectului casei de locuit.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 20 aprilie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Stanislav Lesnic a
depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei din 06 aprilie 2023 a
Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 30 iunie 2022 a Judecătoriei Edineț,
sediul Central, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel
și a hotărârii instanței de apel, cu pronunțarea unei decizii de admitere a cererii
de chemare în judecată. Totodată, a comunicat că asupra temeiurilor recursului
se va expune în cerere suplimentară după ce va fi comunicată decizia motivată.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ:
„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere
al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată
obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ în vigoare până la 01 septembrie
2023:
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,
motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin (1) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
6
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele
și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și
se comunică părților.”
Art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ:
„Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost
depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2)”
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura
civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în
interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Art. 111 din Codul de procedură civilă:
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu
este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.
Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei
comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și
cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul
întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau
moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de
procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la
calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei
zile, această zi se include în termen.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
În preambul, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, adoptată în contextul reformei Curții
Supreme de Justiție, au fost operate modificări în mai multe acte normative,
inclusiv în Codul administrativ, aceste modificări intrând în vigoare la data de
1 septembrie 2023.
Întrucât legea procesual civilă care instituie obligații noi, restrânge
drepturi procedurale, limitează exercitarea unor drepturi sau introduce
sancțiuni procedurale noi ori suplimentare nu are efect retroactiv, procedura de
examinare a cauzei se desfășoară potrivit noilor dispoziții legale, aplicabile de
la data intrării în vigoare.
7
Din examinarea materialelor dosarului rezultă că decizia contestată a
Curții de Apel Bălți a fost pronunțată public la data de 06 aprilie 2023.
În consecință, potrivit prevederilor art. 245 din Codul administrativ în
vigoare până la 01 septembrie 2023, recurentul are obligația de a prezenta
recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel, în termen de 30 de zile de la
comunicarea deciziei motivate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul
administrativ consacră nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, ci și cerința
de seriozitate a cererii, sub aspectul invocării unor veritabile și esențiale
încălcări de drept material sau procedural, de natură să conducă la casarea
deciziei instanței de apel. Totodată, Codul permite și invocarea ex officio a
erorilor de drept.
Sub aspectul dat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare
corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care,
circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă
vizibile ilegalitatea hotărârii contestate.
În speță se constată că, la 20 aprilie 2023, Stanislav Lesnic a depus la
Curtea de Apel Bălți, recurs nemotivat împotriva deciziei din 06 aprilie 2023.
Totodată, din materialele dosarului rezultă că decizia motivată a Curții
de Apel Bălți a fost expediată lui Stanislav Lesnic, prin intermediul oficiului
poștal, la 04 septembrie 2024, fiind recepționată de ultimul la 07 septembrie
2023, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei.
(f.d. 126)
Astfel, coroborând normele legale precitate, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție conchide că în condițiile speței, termenul de 30
zile instituit de legiuitor până la 01 septembrie 2023 și termenul de 2 luni
(începând cu 01 septembrie 2023) de depunere a recursului a fost omis de
către recurentul, Stanislav Lesnic.
În termenul stabilit de lege, Stanislav Lesnic nu a depus la Curtea
Supremă de Justiție motivarea recursului, prin urmare nu s-a conformat
prevederilor legale și a formulat cererea de recurs nemotivată, fără a evidenția
memoriul ilegalității și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se la
manifestarea dezacordului față de soluția pronunțată de instanța inferioară.
Mai mult nici până în ziua examinării admisibilității recursului,
Stanislav Lesnic nu a întreprins nicio măsură în vederea depunerii motivării
recursului, deși, decizia motivată a Curții de Apel Bălți din data de 06 aprilie
2023 i-a fost notificată la 07 septembrie 2023.
Astfel, Stanislav Lesnic, începând cu 08 septembrie 2023 a dispus de
suficient timp de a-și valorifica dreptul de a prezenta recursul motivat în
interiorul termenului legal prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ.
Or, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs,
Stanislav Lesnic trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja
dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin
efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege,
8
la caz prin depunerea recursului motivat în conformitate cu art.245 din Codul
administrativ. Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale
prevăzută la art. 246 alin.(2) lit. e) din Codul administrativ de declarare a
recursului inadmisibil.
Din considerentele menționate și având în vedere că Stanislav Lesnic
nu a respectat prevederile art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare
la data depunerii recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Stanislav Lesnic este
inadmisibilă.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. e)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Stanislav Lesnic, împotriva deciziei
din 06 aprilie 2023 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
9