3ra-940/23 — anularea actelor administrative

La 16 februarie 2022, Stanislav Lesnic a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Ocnița și Comisiei Speciale pentru selectarea persoanelor care solicită indemnizații unice pentru construcția sau procurarea spațiului locativ sau restaurarea caselor vechi, privind anularea actelor administrative.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat că, potrivit legitimației nr. ***** eliberată la *****beneficiază de statut de veteran de război ca participant la acțiunile militare de pe Nistru întru apărarea integrității teritoriale și suveranității Republicii Moldova.

Respectiv, la 10 august 2021, în conformitate cu prevederile pct. 3) din hotărârea Guvernului nr. 836/2010 „cu privire la acordarea îndemnizațiilor unice pentru construcția sau procurarea spațiului locativ, sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetățeni” și pct. 3) lit. b), pct. 61, pct. 8) și 151) din Regulamentul cu privire la acordarea indemnizațiilor unice pentru construcția unei case individuale ori a unei locuințe cooperatiste, sau procurarea spațiului locativ sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetățeni, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.836/2010, a depus cerere către Consiliul raional Ocnița cu privire la acordarea indemnizației unice pentru construcția casei individuale, conform proiectului și lotului sub construcții din proprietate, amplasat în comuna *****, mun. *****.

Prin decizia nr.13 din 18 octombrie 2021 a Comisiei speciale pentru selectarea persoanelor care solicită indemnizații unice pentru construcția sau procurarea spațiului locativ, sau restaurarea caselor vechi a Consiliului raional Ocnița, s-a respins cererea cu privire la acordarea indemnizației unice.

Drept motiv de respingere a cererii s-a invocat faptul că, nu s-a confirmat necesitatea de obținere a indemnizației unice pentru procurarea spațiului locativ în mărime de 41 000 de lei de către Stanislav Lesnic, cât și din cauza necorespunderii cerințelor documentelor prezentate și anume că proiectul casei de locuit este elaborat pe numele unei alte persoane, care deține și dreptul de proprietate în comun cu solicitantul indemnizației asupra lotului de pământ destinat construcției casei de locuit.

La 11 noiembrie 2021, a contestat, prin cerere prealabilă, decizia Comisiei speciale pentru selectarea persoanelor care solicită indemnizații unice pentru construcția sau procurarea spațiului locativ, sau restaurarea caselor 1 vechi a Consiliului raional Ocnița către Consiliul raional Ocnița ca autoritate ierarhic superioară.

Prin decizia nr.14 din 29 noiembrie 2021 a Comisiei speciale, de această dată, s-a respins cererea prealabilă, pe motiv că petiționarul nu dispune de proiectul de construcție al casei de locuit, perfectat pe numele său. Dosarul administrativ, fiind remis Consiliului raional Ocnița pentru decizia finală.

La 15 decembrie 2021, Consiliul raional Ocnița, prin decizia nr 7/15, a respins cererea prealabilă, respectiv și cererea de acordare a indemnizației unice pentru construcția casei de locuit, pe motivul neconformității documentației prezentate.

În opinia reclamantului, decizia nr.13 din 18 octombrie 2021 și decizia nr.14 din 29 noiembrie 2021 a Comisiei speciale a Consiliului raional Ocnița, precum și decizia nr. 7/15 din 15 decembrie 2021 al Consiliului raional Ocnița sunt neîntemeiate, deoarece nu corespund criteriilor de legalitate specificate în pct.3 din hotărârea Guvernului nr.836/2010.

Drept motiv de respingere a cererii de acordare a indemnizației unice, Comisia specială, prin decizia nr.13 din 18 octombrie 2021, a invocat necorespunderea cerințelor a documentelor prezentate (proiectul casei de locuit este elaborat pe numele altei persoane, care deține și dreptul de proprietate, în comun cu solicitantul indemnizației, asupra lotului de teren destinat construcției casei de locuit). Mai mult, Comisia a formulat refuzul nu pentru construcția casei de locuit, ci pentru procurarea spațiului locativ, fapt ce contravine cererii de acordare a îndemnizației.

Comisia specială nu s-a mai referit la dreptul în devălmășie a soților asupra lotului de pământ în construcție, care în decizia nr.13 din 18 octombrie 2021 a fost invocat un motiv de respingere a cererii de acordare a indemnizației, considerând, că imputarea unui drept fundamental garantat, imprescriptibil și inviolabil depășește competența Comisiei, concomitent, a invocat calitatea Proiectului de construcție, care, ca și lotul de pământ în construcție este un bun din proprietatea în devălmășie a soților Stanislav Lesnic și Natalia Lesnic, ceea ce denotă formalitatea abordării, neclaritatea interpretării și aplicării legii, astfel, demonstrând lipsa suportului legal în acest sens.

A mai menționat că casa de locuit a fost pornită spre edificare în primăvara anului *****. S-a construit temelia, beciul conform proiectului în cauză. Din motivul destrămării familiei și pierderea interesului unui soț de a mai continua construcția casei de locuit, dar și din lipsa surselor financiare necesare - construcția a fost stopată. Sub acest aspect constructiv, pe acest lot de pământ poate fi edificată casa individuală numai conform proiectului dat, întocmai cum a fost pornită. În alte condiții, toate edificările efectuate pînă la moment, necesită a fi demolate și desființate, fapt ce ar produce cheltuieli enorme, care ar depăși cuantumul indemnizației spre alocare, dar și utilizarea ei nu în scop de construcție ci de demolare/desființare - fapt ce vine în contradicție cu prevederile Regulamentului. 2

Cu referire la prejudiciul moral și încasarea pagubei morale în sumă de 100 000 de lei, reclamantul a menționat că, la momentul când Republica Moldova se afla în primejdie, nu a căutat motive pentru a se eschiva de la apărarea țării, a mers pe platou și cu arma în mână a apărat Patria, familia și viitorul celora din Comisia specială și din Consiliul raional Ocnița.

Când a venit timpul statul să-i acorde ajutorul legal cuvenit, s-au găsit motive formale de respingere, fapt ce prezintă pentru acesta, ca veteran de război, un act de umilință, discriminare și batjocură, care îi afectează enorm moralul, starea psihologică și credința în statul Republica Moldova și autoritățile care îl reprezintă. Sub acest aspect, suma invocată drept prejudiciu moral este net inferioară suferințelor provocate de autorități incompetente și lașe în activitate și urmează a fi acceptată de instanță drept fondată și încasată de la pârâți.

Reclamantul a solicitat: - anularea deciziei nr.13 din 18 octombrie 2021 a Comisiei speciale pentru selectarea persoanelor care solicită indemnizații unice pentru construcția sau procurarea spațiului locativ, sau restaurarea caselor vechi a Consiliului raional Ocnița cu privire la respingerea cererii de acordare a indemnizației unice pentru construcția casei de locuit pentru motive de proprietate și lipsa proiectului de construcție, - anularea deciziei nr.14 din 29 noiembrie 2021 a Comisiei speciale pentru selectarea persoanelor care solicită indemnizații unice pentru construcția sau procurarea spațiului locativ, sau restaurarea caselor vechi a Consiliului raional Ocnița „cu privire la examinarea cererii prealabile întru anularea deciziei nr.13 din 18 octombrie 2021”, - anularea deciziei nr. 7/15 din 15 decembrie 2021 a Consiliului raional Ocnița cu privire la respingerea cererii lui Stanislav Lesnic de alocare a indemnizației unice pentru construcția casei individuale de locuit și cererii prealabile, - obligarea pârâților de a emite decizii favorabile de alocare a indemnizației unice pentru construcția casei individuale de locuit în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului nr.836 din 13 septembrie 2010 „Cu privire la acordarea indemnizațiilor unice pentru construcția sau procurarea spațiului locativ, sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetățeni”, - încasarea din contul Consiliului raional Ocnița a pagubei morale în valoare de 100000 de lei.

La 20 iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Stanislav Lesnic a depus cerere de apel nemotivată, iar, ulterior, la 15 noiembrie 2022, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 30 iunie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, solicitînd admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral (f.d. 77, 99-100).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că Stanislav Lesnic, prin cererea din 22 septembrie 2021, adresată Comisiei speciale a Consiliului raional Ocnița pentru selectarea persoanelor care solicită indemnizații unice, a solicitat acordarea indemnizației unice în mărime de 41000 lei pentru construcția casei de locuit individuale în legătură cu faptul că în anul 2004 nu a fost asigurat cu spațiu locativ și nu este asigurat cu astfel de spațiu nici până în prezent. De asemenea a menționat că nu a beneficiat de credite preferențiale pentru procurarea, restaurarea și construcția spațiului locativ, anexând la cerere copia buletinului de identitate; copia legitimației de veteran de război; copia proiectului de construcție a casei de locuit unifamilială; copia contractului de vânzare-cumpărare a lotului de pământ destinat construcției locative; copia extrasului din 10 registrul bunurilor imobile privind dreptul de proprietate asupra lotului de teren pentru construcție; informația din baza de date a cadastrului bunurilor imobile privind dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile; certificatul privind componența familiei; certificate privind neasigurarea cu spațiu locative (f.d.37).

Reieșind din prevederile capitolului V al Regulamentului cu privire la acordarea indemnizațiilor unice pentru construcția unei case individuale ori a unei locuințe cooperatiste, sau procurarea spațiului locativ sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetățeni, responsabilitatea pentru aprobarea deciziilor referitor la stabilirea indemnizațiilor unice, prezentarea lor în termen Ministerului Finanțelor pentru elaborarea proiectului de hotărâre a Guvernului, precum și efectuarea transferului în termen a mijloacelor financiare la conturile beneficiarilor, o poartă autoritățile respective ale administrației publice locale.

Astfel, instanța de apel a stabilit că instanța de fond a constatat că autoritățile respective ale administrației publice locale examinând actele anexate la cerere au constatat că solicitantul indemnizației, adică reclamantul Stanislav Lesnic, nu dispune de proiectul de construcție al casei de locuit perfectat pe numele său.

Instanța de apel a notat că instanța de fond corect a reținut că, în speță beneficiarul proiectului de construcție a casei de locuit unifamilială anexat la cererea lui Stanislav Lesnic este indicat Natalia Lesnic (f.d.40-41), deci, nu 4 este identificată cu certitudine situația atribuirii indemnizației solicitate pentru construcția casei proprii a reclamantului. Or, în lipsa actelor conforme și eliberate pe numele solicitantului adică a reclamantului Lesnic Stanislav, Comisia specială este în imposibilitate să stabilească dacă indemnizația solicitată va fi direcționată pentru asigurarea cu spațiu locativ anume a solicitantului Stanislav Lesnic sau pentru o altă persoană care nu cade sub incidența categoriilor de persoane care au dreptul să beneficieze de indemnizație unică. De asemenea, s-a stabilit că beneficiarul proiectului casei de locuit este Natalia Lesnic, fosta soție a reclamantului cu care a divorțat în anul 2010, iar din materialele cauzei nu rezultă expres data elaborării proiectului casei de locuit.

Or, eventuala prezentare a proiectului casei de locuit supuse controlului doar după criteriul indicat la general ca „copia proiectului de construcție a casei de locuit unifamilială” sunt contrare mecanismului stabilit de Regulamentul cu privire la acordarea indemnizațiilor unice pentru construcția unei case individuale ori a unei locuințe cooperatiste, sau procurarea spațiului locativ sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetățeni.

Într-o altă ordine de idei, instanța de apel a stabilit că Stanislav Lesnic a solicitat să fie obligați intimații la emiterea unei decizii favorabile de alocare a indemnizației unice pentru construcția casei individuale de locuit în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului nr.836 din 13 septembrie 2010 „cu privire la acordarea indemnizațiilor unice pentru construcția sau procurarea spațiului locativ, sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetățeni”, însă potrivit certificatului nr.75 din 01 septembrie 2021 eliberat de Primăria com. Ocnița rezultă că Stanislav Lesnic are viză de domiciliu și locuiește de unul singur în ***** r-nul ***** (f.d.45), dar dorește să construiască o casă individuală de locuit în mun*****, com. *****, str. *****, fapt confirmat de apelant în ședința instanței de apel.

Or, solicitarea alocării mijloacelor financiare de către autoritatea publică locală din or. Ocnița pentru edificarea construcției în raza unei alte unități administrativ teritoriale – com. *****a mun. *****, contravine prevederilor Legii privind administrația publică locală, care indică asupra faptului că consiliul local este autoritatea reprezentativă și deliberativă a populației unității administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau al doilea, aleasă în vederea soluționării problemelor de interes local.

La rîndul său, art. 14 a Legii enunțate identifică că consiliul local are drept de inițiativă și decide, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care țin de competența altor autorități publice. La fel, consiliul local ca administrator al bugetului local, este în drept să decidă doar asupra cheltuielilor bugetare locale, aprobă bugetul local anual, modifică bugetul local anual, aprobă facilități bugetare locale.

Prin urmare, solicitarea adresată Consiliului raional Ocnița de alocare a mijloacelor financiare bugetare a acestei localități pentru treburile care țin de 5 competența altei autorități publice – Consiliul comunal Grătiești, mun. Chișinău și din bugetul atribuit acestei localități, contravine prevederilor legale.

În atare împrejurări, instanța de apel a reținut soluția instanței de fond potrivit căreia s-a respins acțiunea formulată de Stanislav Lesnic, ca fiind neîntemeiată, or, acesta urma să se adreseze cu cerere de acordare a indemnizației unice către organele abilitate la locul de trai și amplasării bunului, cu ajustarea proiectului casei de locuit.

Art. 245 din Codul administrativ în vigoare până la 01 septembrie 2023: „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 246 alin (1) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. 6 Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.”

Art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ: „Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2)”

Art. 195 din Codul administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 din Codul de procedură civilă: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Întrucât legea procesual civilă care instituie obligații noi, restrânge drepturi procedurale, limitează exercitarea unor drepturi sau introduce sancțiuni procedurale noi ori suplimentare nu are efect retroactiv, procedura de examinare a cauzei se desfășoară potrivit noilor dispoziții legale, aplicabile de la data intrării în vigoare. 7

Din examinarea materialelor dosarului rezultă că decizia contestată a Curții de Apel Bălți a fost pronunțată public la data de 06 aprilie 2023.

În consecință, potrivit prevederilor art. 245 din Codul administrativ în vigoare până la 01 septembrie 2023, recurentul are obligația de a prezenta recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel, în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei motivate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ consacră nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, ci și cerința de seriozitate a cererii, sub aspectul invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept material sau procedural, de natură să conducă la casarea deciziei instanței de apel. Totodată, Codul permite și invocarea ex officio a erorilor de drept.

Sub aspectul dat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă vizibile ilegalitatea hotărârii contestate.

În speță se constată că, la 20 aprilie 2023, Stanislav Lesnic a depus la Curtea de Apel Bălți, recurs nemotivat împotriva deciziei din 06 aprilie 2023.

Totodată, din materialele dosarului rezultă că decizia motivată a Curții de Apel Bălți a fost expediată lui Stanislav Lesnic, prin intermediul oficiului poștal, la 04 septembrie 2024, fiind recepționată de ultimul la 07 septembrie 2023, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei. (f.d. 126)

Astfel, coroborând normele legale precitate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că în condițiile speței, termenul de 30 zile instituit de legiuitor până la 01 septembrie 2023 și termenul de 2 luni (începând cu 01 septembrie 2023) de depunere a recursului a fost omis de către recurentul, Stanislav Lesnic.

În termenul stabilit de lege, Stanislav Lesnic nu a depus la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului, prin urmare nu s-a conformat prevederilor legale și a formulat cererea de recurs nemotivată, fără a evidenția memoriul ilegalității și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se la manifestarea dezacordului față de soluția pronunțată de instanța inferioară.

Mai mult nici până în ziua examinării admisibilității recursului, Stanislav Lesnic nu a întreprins nicio măsură în vederea depunerii motivării recursului, deși, decizia motivată a Curții de Apel Bălți din data de 06 aprilie 2023 i-a fost notificată la 07 septembrie 2023.

Astfel, Stanislav Lesnic, începând cu 08 septembrie 2023 a dispus de suficient timp de a-și valorifica dreptul de a prezenta recursul motivat în interiorul termenului legal prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ.

Or, fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, Stanislav Lesnic trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, 8 la caz prin depunerea recursului motivat în conformitate cu art.245 din Codul administrativ. Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art. 246 alin.(2) lit. e) din Codul administrativ de declarare a recursului inadmisibil.

Din considerentele menționate și având în vedere că Stanislav Lesnic nu a respectat prevederile art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de Stanislav Lesnic este inadmisibilă.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Stanislav Lesnic, împotriva deciziei din 06 aprilie 2023 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 9