2ra-761/25 — limitarea activitatii partidului politic
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- limitarea activitatii partidului politic
- Temei legal
- Dezacordul recurentului cu hotararea instantei de judecata nu constituie un temei de casare a ei
2ra-761/25 — limitarea activitatii partidului politic (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva Partidului Politic
„Partidul Democrat Modern din Moldova”, intervenienți accesorii Agenția
Servicii Publice și Serviciul de Informații și Securitate
(limitarea activității partidului politic)
împotriva hotărârii din 9 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 2ra-761/25
NR. PIGD 2-25135104-01-2ra-23102025)
Dezacordul recurentului cu hotărârea instanței de judecată nu constituie un temei de casare
a ei.
Curtea de Apel Centru (jud. V. Arhip, D. Corlăteanu, N. Ghedrovici)
5 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Partidul Politic „Partidul
Democrat Modern din Moldova,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 22 septembrie 2025, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus o
cerere de chemare în judecată împotriva Partidului Politic „Partidul Democrat Modern
din Moldova”, intervenienți accesorii Agenția Servicii Publice și Serviciul de
Informații și Securitate, prin care a solicitat admiterea cererii de chemare și dispunerea
limitării activității Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” pentru
termenul de 12 luni și aplicarea măsurii asiguratorii sub formă de limitare a activității
Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” pe perioada examinării
cauzei, până la pronunțare în fond, în baza art. 21 alin. (32) din Legea nr. 294/2007
privind partidele politice.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că la 29
august 2025, Agenția Servicii Publice, prin scrisoarea nr. 01/11095, a sesizat
Ministerul Justiției al Republicii Moldova în vederea evaluării și întreprinderii
măsurilor ce se impun pentru aplicarea cadrului normativ din Legea nr. 294/2007
privind partidele politice, ce vizează limitarea activității partidelor politice, dacă, prin
acțiunile partidului politic se aduc prejudicii grave pluralismului politic și/sau
principiilor democratice fundamentale. Agenția Servicii Publice în acest sens a
menționat că la 29 august 2025 a recepționat scrisoarea cu nr. IE/9010 din partea
Serviciului de Informații și Securitate prin care se denotă indicatori de migrare de la
un partid declarat neconstituțional către Partidul Politic „Partidul Democrat Modern
din Moldova”. Prin aceasta, Agenția Servicii Publice a mai indicat că prin scrisoarea
nr. 01/10893 din 25 august 2025 a informat Comisia Electorală Centrală despre
recepționarea la 19 august 2025 de la Serviciul de Informații și Securitate a datelor și
informațiilor privind existența unor acțiuni subversive, derulate prin intermediul
Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” și coordonate de
persoane interpuse, supuse unor măsuri restrictive internaționale.
Ministerul Justiției susține că informația prezentată de Agenția Servicii Publice
denotă că „23 de persoane cu nume și prenume similar celor din lista candidaților la
funcția de deputat din partea Partidului Politic ,,Partidul Democrat Modern din
Moldova" depusă la Comisia Electorală Centrală, figurează pe listele persoanelor care
au beneficiat de tranzacții prin intermediul Promsvyazbank (PSB) utilizat de Grupul
1
criminal ȘOR în vederea finanțării ilicite”. Aceste fapte ar încadra acțiunile partidului
vizat în prevederile art. 21 alin. (31) lit. d) din Legea nr. 294/2007.
Reclamantul indică că la 12 august 2025, în numele Partidului Politic „Partidul
Democrat Modern din Moldova”, președintele acestuia, dl Boris Foca, și fondatorul,
dl Vladimir Cebotari, au organizat o conferință de presă în care au anunțat că
formațiunea care descinde din fostul Partid Democrat din Moldova și din fosta
guvernare din perioada 2016-2019 a decis să se implice plenar în aceste alegeri.
Ministerul Justiției al Republicii Moldova a atras atenția că în interviul publicat
la 15 august 2025, fondatorul partidului, Vladimir Cebotari ar fi confirmat că Partidul
Democratic Modern ar fi succesorul fostului Partid Democrat, la bazele căruia a stat
Vladimir Plahotniuc.
În acest sens, reclamantul a amintit despre Hotărârea Parlamentului Republicii
Moldova nr. 39 din 8 iunie 2019 în care a fost adoptată Declarația cu privire la
recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova.
În principal, Ministerul Justiției al Republicii Moldova invocă faptul că
scopurile și obiectivele Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”
sunt de continuare a activității Partidului Democrat din Moldova, formațiune politică
care a încălcat principiile statului de drept și valorile democratice, reprezentând o
amenințare pentru securitatea națională (art. 21 alin. (31) lit. b) din Legea nr.
294/2007).
În acest sens a fost reiterat de către reclamant că prin Hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 3874 din 29 august 2025 a fost respinsă cererea de înregistrare
a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru
alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, înaintată de Partidul Politic Partidul
Democrat Modern. Prin hotărârea Curții de Apel Centru din 2 septembrie 2025 a fost
respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ electoral înaintată de
Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” către Comisia Electorală
Centrală privind contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil. La baza motivării respingerii cererii au stat
indicatorii de migrare de la partidul PP „Șor”, declarat neconstituțional, către Partidul
Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”. Soluția este definitivă prin
declararea inadmisibilității recursului Partidului Democrat Modern din Moldova în
data de 5 septembrie 2025.
Reclamantul susține că activitatea partidului vizat, prin faptul că se prezintă
drept urmașul fostului Partid Democrat din Moldova, declarat responsabil de
capturarea statului conform Hotărârii Parlamentului nr. 39 din 8 iunie 2019, membrii
cărora au fost supuși sancțiunilor internaționale, denaturează procesele democratice
și eludează normele de transparență electorală.
Un alt argument invocat în acțiunea reclamantului în confirmarea motivelor
acesteia este legat de conexiunile depistate între un șir de membri ai Partidului
2
Democrat Modern din Moldova și reprezentanți ai Grupului Criminal „Șor”, care sunt
reflectate în materialele Serviciului de Informații și Securitate.
Acțiunea reclamantului este fundamentată și pe considerațiunile Hotărârii
Curții Constituționale nr. 10 din 19 iunie 2023.
Agenția Servicii Publice, la fel, a formulat o referință prin care a lăsat la
aprecierea instanțelor de judecată admisibilitatea acțiunii reclamantului.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Curții de Apel Centru din 2 octombrie 2025 a fost admisă
cererea de chemare în judecată înaintată de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,
s-a limitat activitatea Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” pe
un termen de 12 (doisprezece) luni. În cazul limitării partidului politic prin hotărâre
judecătorească, Ministerul Justiției solicită Agenției Servicii Publice să noteze în
Registrul de stat al persoanelor juridice faptul respectiv. S-a încasat de la Partidului
Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”, în beneficiul Statului taxa de stat
de 250 (două sute cincizeci) de lei.
În motivarea hotărârii, Curtea de Apel Centru a făcut trimitere la hotărârea
Comisiei Electorale Centrale nr. 3874 din 29 august 2025 prin care s-a dispus: „1. Se
revocă Partidul Politic Partidul Democrat Modern de la Pagină din poziția 12 din
anexa la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3651/2025 „Cu privire la lista
partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28
septembrie 2025”, modificată prin hotărârea nr. 3742/2025. 2. Se respinge cererea de
înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii
Moldova pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, înaintată de Partidul
Politic Partidul Democrat Modern.”
Prin hotărârea Curții de Apel Centru din 2 septembrie 2025 a fost respinsă ca
neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ electoral înaintată de Partidul
Politic ,,Partidul Democrat Modern din Moldova" către Comisia Electorală Centrală
privind contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ
individual favorabil.
Completul de judecată al Curții de Apel Centru a indicat că potrivit hotărârii
menționate, s-a subliniat că, Agenția Servicii Publice, prin scrisoarea înregistrată la
Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/22357 din 29 august 2025, făcând
trimitere la exercitarea atribuției sale legală exclusivă de a decide privind participarea
partidelor politice la alegeri și de a prezenta Comisiei Electorale Centrale informații
în acest sens (inclusiv informații actualizate), precum și în continuarea corespondenței
realizate prin scrisoarea nr.01/10893 din 25.08.2025, a înștiințat Comisia Electorală
Centrală că din lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri
(transmisă anterior către CEC prin scrisoarea nr.01/9133 din 14.07.2025) este retras
Partidul Politic Partidul Democrat Modern din Moldova, indicînd ca motiv inclusiv
3
că ASP a recepționat scrisoarea cu nr. IE/9010 din partea Serviciului de Informații și
Securitate prin care se denotă indicatori de migrare de la un partid declarat
neconstituțional către Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”.
Totodată, s-a indicat că, Curtea Constituțională în decizia sa nr. 120 din 26 august
2025 a reținut următoarele: „36. Referitor la prerogativa Comisiei Electorale Centrale,
prevăzută de articolul 27 lit. g) din Codul electoral, de a publica lista partidelor care
au dreptul de a participa la alegeri, pe baza datelor prezentate de Agenția Servicii
Publice, autorul susține că aceasta reprezintă o atribuție aplicată în mod rigid și nu
permite actualizarea ulterioară a listei. În acest sens, Curtea notează că Codul electoral
stabilește doar obligația Comisiei Electorale Centrale de a publica lista acestor
partide. Chestiunea actualizării listei partidelor nu face obiectul normei contestate”.
Completul judiciar a remarcat că, actul/acțiunea Agenției Servicii Publice prin care s-
a dispus retragerea Partidului Politic Democrat Modern din Moldova din lista
partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri nu a fost anulat, iar Comisia
Electorală Centrală în baza datelor prezentate de Agenția Servicii Publice, publică
lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri.
Curtea de Apel Centru a constatat că la a 29 august 2025, Agenția Servicii
Publice, prin scrisoarea nr. 01/11095, a sesizat Ministerul Justiției al Republicii
Moldova în vederea evaluării și întreprinderii măsurilor ce se impun pentru aplicarea
cadrului normativ din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, ce vizează
limitarea activității partidelor politice, dacă, prin acțiunile partidului politic se aduc
prejudicii grave pluralismului politic și/sau principiilor democratice fundamentale.
Agenția Servicii Publice a menționat că la 29 august 2025 a recepționat scrisoarea cu
nr. IE/9010 din partea Serviciului de Informații și Securitate prin care se denotă
indicatori de migrare de la un partid declarat neconstituțional către „Partidul Politic
Partidul Democrat Modern din Moldova” (f.d.10 vol.I). Prin scrisoarea Serviciului de
Informații și Securitate cu nr. IE/9010 din 29 august 2025 s-a informat Agenția
Servicii Publice că se denotă indicatori de migrare de la un partid declarat
neconstituțional către Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”
(f.d.11-13 vol.I). La 22 septembrie 2025, Ministerul Justiției al Republicii Moldova
s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Partidului Politic
„Partidul Democrat Modern din Moldova”, intervenienți accesorii Agenția Servicii
Publice și Serviciul de Informații și Securitate privind limitarea activității partidului
politic pe un termen de 12 luni.
Astfel, ținând cont de cele constatate prin scrisoarea din 29 august 2025 cu nr.
IE/9010 emisă de Serviciului de Informații și Securitate și prin scrisoarea nr. 01/10893
din 25 august 2025 prin care a fost informată Comisia Electorală Centrală despre
recepționarea la 19 august 2025 de la Serviciul de Informații și Securitate a datelor și
informațiilor privind existența unor acțiuni subversive, derulate prin intermediul
Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” și coordonate de
persoane interpuse, supuse unor măsuri restrictive internaționale, instanța a statuat că
4
Ministerul Justiției a intervenit în limitele competențelor prevăzute de art. 21 alin. (31)
din Legea nr. 294/2007, solicitând limitarea activității partidului politic a cărui
conduită se încadrează în ipotezele lit. a), b) și d) ale aceluiași alineat, respectiv acțiuni
care amenință securitatea națională și finanțare ilegală a activităților politice.
Curtea de Apel Centru a mai indicat că din ansamblul probelor administrate,
cu precădere din scrisoarea Serviciului de Informații și Securitate, se afirmă că
Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” se autodefinește ca
succesor al fostului Partid Democrat din Moldova, formațiune a cărei activitate a fost
calificată de Parlamentul Republicii Moldova, prin Hotărârea nr. 39 din 8 iunie 2019,
drept una ce a contribuit la capturarea instituțiilor statului și subminarea democrației
constituționale. Declarațiile publice ale fondatorilor și conducătorilor partidului,
coroborate cu informațiile Serviciului de Informații și Securitate privind conexiuni
între membri ai formațiunii și reprezentanți ai grupului „Șor”, conturează o stare de
pericol real și iminent pentru ordinea constituțională și securitatea statului.
Instanța de judecată a subliniat că activitatea partidelor politice trebuie să se
desfășoare în limitele prevăzute de Constituție și Legea privind partidele politice, iar
libertatea de asociere nu poate fi exercitată împotriva principiilor fundamentale ale
statului de drept. În speță, probele administrate denotă că activitățile și declarațiile
publice ale reprezentanților Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din
Moldova” sunt de natură să afecteze pluralismul politic și valorile democratice,
justificând aplicarea măsurii prevăzute de art. 21 alin. (31) din Legea nr. 294/2007.
Având în vedere dispozițiile art. 21 alin. (1), (3¹), din Legea nr. 294/2007
privind partidele politice, coroborate cu garanțiile constituționale ale dreptului la
asociere și dreptului electoral, Curtea de Apel Centru apreciază că Ministerul Justiției
a adus probe suficiente care indică existența unor acțiuni și conexiuni ce pot aduce
prejudicii grave pluralismului politic și principiilor democratice fundamentale,
precum și riscul iminent de subminare a procesului electoral. Datele și informațiile
furnizate de organele abilitate - Serviciul de Informații și Securitate, Agenția Servicii
Publice, actele Comisiei Electorale Centrale, coroborate cu declarațiile publice ale
reprezentanților formațiunii, relevă indicii concrete de continuitate organizațională și
de posibilă finanțare/operare prin canale utilizate anterior pentru activități ilicite.
La fel, Curtea de Apel Centru a constatat că măsura de limitare a activității
partidului politic este potrivită scopului urmărit.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 23 octombrie 2025, Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din
Moldova” a depus o cerere de recurs împotriva hotărârii Curții de Apel Centru din 9
octombrie 2025 prin care a solicitat casarea acesteia cu rejudecarea cauzei în fond cu
pronunțarea unei hotărâri prin care să fie respinsă ca neîntemeiată acțiunea
5
Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind limitarea activității Partidului
Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”.
În motivarea cererii de recurs a indicat că instanța de judecată a aplicat greșit
și eronat dispozițiile art. 21 din Legea nr. 294/2007, fără a exista vreun temei faptic
concret și fără constatarea elementelor constitutive ale ipotezei generale. Recurentul
consideră că Curtea de Apel Centru nu a identificat faptul concret, scopul ilicit și
pericolul iminent.
Recurentul susține că instanța nu a atestat că Partidul ar fi implicat în acțiuni
concrete și imediate ce periclitează ordinea de drept sau valorile democratice și nu a
atestat că ar exista o legătură directă între activitatea curentă a Partidului și un pericol
iminent pentru securitatea națională sau ordinea constituțională.
Instanța ar fi fundamentat soluția pe declarații publice ale fondatorilor
partidului, pe hotărârea CEC de respingere a listei de candidați și pe informații
necoroborate în rapoartele SIS și ASP. Recurentul susține că declarațiile politice sunt
expresii ale libertății de opinie, hotărârea CEC a avut un caracter administrativ
punctual și nu stabilește legalitatea activității partidului, iar rapoartele SIS/ASP
constituie documente informative, nu probe materiale în sensul art. 118 din Codul de
procedură civilă.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului ar fi statuat că responsabilitatea
unui partid politic nu se poate fundamenta exclusiv pe acțiunile sau declarațiile unor
persoane private. Niciun act prezentat nu ar fi dovedit că partidul ar fi organizat sau
instigat la acțiuni violente ori subversive. La fel, a indicat că PDMM nu este succesor
juridic al niciunei formațiuni dizolvate, nu deține patrimoniu sau acte constitutive
preluate și nu are membri condamnați pentru activități subversive.
Recurentul susține că instanța a substituit analiza juridică a scopului real cu o
deducție politică despre intențiile fondatorilor, fapt inadmisibil într-un stat de drept.
Calificarea PDMM drept „risc pentru democrație” este arbitrară și contrară
spiritului legii.
În viziunea recurentului, rapoartele SIS și ASP nu au fost evaluate într-o
procedură contradictorie i nu fac obiectul unor hotărâri definitive. Simpla reluare a
unor nume comune într-o listă de candidați și tranzacții nu dovedește implicarea
Partidului Democrat Modern din Moldova în finanțarea ilegală sau interconexiune cu
persoanele citate în cerere.
Suplimentar, acesta a indicat că instanța de judecată a ignorat obligația pozitivă
de a verifica temeinicia susținerilor și de a analiza caracterul veridic al alegațiilor
invocate de Ministerul Justiției.
Recurentul consideră că Ministerul Justiției al Republicii Moldova nu a
demonstrat existența unor acțiuni ale PDMM care să aducă prejudicii grave
6
pluralismului politic sau principiilor democratice, nu a dovedit existența unui pericol
real și iminent, nu a prezentat probe concrete.
Reclamantul nu ar fi respectat obligația de a solicita PDMM să remedieze
eventualele neconformități înainte de a cere limitarea activității, contrar art. 21 alin.
(2) din Legea partidelor.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 431 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții
Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme
de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel
depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor
prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în
temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
7
Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
Art. 21 din Legea privind partidele politice nr. 294 din 21 decembrie 2007:
„(1) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă prin acțiunile acestuia se aduc
prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale.
(11) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă partidul nu a depus raportul privind
gestiunea financiară sau nu a prezentat informațiile necesare pentru efectuarea supravegherii
și a controlului finanțării partidului politic ori dacă nu a prezentat datele din registrul
membrilor de partid, în termenele și forma stabilite de Comisia Electorală Centrală sau
Agenția Servicii Publice.
(2) În cazul constatării acțiunilor sau inacțiunilor menționate la alin.(1) și (11), Ministerul
Justiției, din oficiu sau la sesizare, solicită organului de conducere al partidului politic
respectiv ca, într-un termen stabilit, de până la 30 de zile, să întreprindă măsuri pentru
încetarea acestor fapte și să informeze ministerul despre măsurile luate și despre înlăturarea
încălcărilor respective.
(3) Dacă organul de conducere al partidului politic nu a îndeplinit solicitarea Ministerului
Justiției în termenul stabilit, activitatea partidului politic poate fi limitată pe un termen de
până la 12 luni prin hotărâre judecătorească, la cererea Ministerului Justiției, care se depune
în decurs de 5 zile după expirarea termenului stabilit conform prevederilor alin.(2).
Examinarea cererii de limitare a activității partidului politic ține de competența Curții de
Apel Centru și se realizează într-un termen care nu va depăși două luni.
(31) Ministerul Justiției se poate adresa direct în instanța de judecată, fără a parcurge
procedura prealabilă indicată la alin.(2), cerând limitarea activității partidului politic pe un
termen de până la 12 luni, în cazul acțiunilor sau inacțiunilor menționate la alin.(1) și (11)
care amenință suveranitatea, independența, integritatea teritorială, securitatea națională,
ordinea și siguranța publică, însoțite de:
a) acțiuni de subminare a proceselor electorale;
b) campanii de dezinformare, incitare la ură, propaganda agresiunii militare, mesaje cu
conținut extremist, cu conținut cu caracter terorist sau care, în alt mod, prezintă o amenințare
pentru securitatea națională;
c) acte de corupere pe scară largă a alegătorilor;
d) finanțare ilegală sau acordare ilegală de servicii sau valori materiale partidului politic
ori concurenților electorali ai acestuia;
e) acțiuni de spălare a banilor sau introducerea în țară, în mod sistematic și ilegal, a
mijloacelor financiare pentru activități curente sau electorale ale partidului politic;
f) acțiuni de planificare, coordonare, sprijinire a acțiunilor violente.
(32) Luând în considerare gravitatea încălcărilor admise de către partidul politic, existența
unui pericol real și iminent de producere a unor consecințe iremediabile pentru valorile
democratice și pentru ordinea de drept a Republicii Moldova prin continuarea desfășurării
activităților ilegale ale partidului politic, Ministerul Justiției poate cere instanței de judecată
să dispună, în calitate de măsură asiguratorie, limitarea activității partidului politic pe
perioada examinării cauzei, până la pronunțarea în fond, prezentând, în acest sens,
argumentele și probele care să ateste situațiile respective.
(33) La examinarea cererii privind dispunerea, în calitate de măsură asiguratorie, a limitării
activității partidului politic, instanța de judecată citează participanții la proces și, în termen
8
de 3 zile de la depunerea cererii de aplicare a măsurii asiguratorii privind limitarea activității
partidului politic, decide, prin încheiere executorie, cu privire la limitarea activității
partidului politic în calitate de măsură asiguratorie. Părțile în proces sunt obligate să se
prezinte în fața instanței de judecată.
(34) Încheierea cu privire la aplicarea sau respingerea aplicării măsurii asiguratorii privind
limitarea activității partidului politic poate fi atacată cu recurs separat de fondul cauzei.
Cererea de recurs se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în termen de 5 zile.
(35) Înlăturarea încălcărilor admise de către partidul politic după depunerea cererii de
limitare a activității acestuia nu exonerează partidul respectiv de răspundere juridică, însă
poate fi luată în considerare la stabilirea termenului de limitare a activității.
(4) Hotărârea judecătorească privind limitarea activității partidului politic este definitivă
și executorie, însă poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile. Cererea de recurs se
examinează de către Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile. În cazul limitării
activității partidului politic prin hotărâre judecătorească, Ministerul Justiției solicită Agenției
Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice faptul respectiv.
(5) Pe perioada limitării activității partidului politic, acestuia îi este interzisă participarea
individuală sau în comun la alegeri și referendumuri, producerea, furnizarea, distribuirea și
difuzarea publicității politice, fondarea mijloacelor de informare în masă, organizarea
întrunirilor, a mitingurilor, a demonstrațiilor, a pichetărilor și a altor acțiuni publice, folosirea
tuturor tipurilor de depuneri bancare, cu excepția cazurilor când sunt necesare decontări cu
contractanții, decontări aferente îndeplinirii contractelor individuale de muncă, decontări
pentru repararea prejudiciilor cauzate prin acțiunile partidului politic, decontări pentru plata
impozitelor, a taxelor și amenzilor.
(51) La aplicarea măsurii asiguratorii privind limitarea activității partidului politic se
aplică interdicțiile prevăzute la alin.(5).
(52) Hotărârea și încheierea prin care s-a dispus limitarea activității partidului politic se
expediază de instanța de judecată, în termen de cel mult 24 de ore din momentul pronunțării,
în adresa părților la proces și a autorităților competente pentru punere în executare, iar
acestea, la rândul lor, notifică instanța de judecată și Ministerul Justiției despre rezultatele
executării.
(6) După înlăturarea necorespunderilor pentru care activitatea partidului politic a fost
limitată, partidul va informa despre aceasta Ministerul Justiției, care, în termen de 5 zile, va
autoriza reluarea activității partidului.
(7) Dacă, în perioada limitării activității partidului politic, acțiunile pentru care a fost
limitată activitatea partidului se vor repeta sau dacă, pe parcursul primului an din data ultimei
limitări a activității partidului, acesta comite încălcări similare, Ministerul Justiției cere
instanței de judecată să dizolve partidul respectiv.
(8) Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pe parcursul campaniei electorale la
care participă, cu excepția cazurilor în care limitarea activității partidului politic se cere
pentru comiterea unor încălcări grave ale legii, astfel cum sunt prevăzute acestea la art.3 și
la alin.(31) din prezentul articol. Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pentru
încălcări minore.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Centru a emis hotărârea contestată la 9 octombrie
2025 și a expediat-o participanților la proces la 20 octombrie 2025 (Vol. II, f.d. 70).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul
declarat la 23 octombrie 2025 de către Partidul Politic „Partidul Democrat Modern
9
din Moldova”, a fost declarat în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură
civilă.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)-
f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil
bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de
recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Or, dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de
casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă,
instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic
inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de
recurs.
Completul de judecată al Curții Supreme observă că unul din principalele
argumente invocate de Ministerul Justiției în susținerea cererii de chemare în judecată
viza faptul că în privința candidaților incluși în lista Partidului vizat ar exista indicatori
de migrare de la un partid declarat neconstituțional către această formațiune politică.
Această poziție a fost invocată de către Serviciul de Informații și Securitate în
scrisoarea nr. IE/9010 adresată la 29 august 2025 Agenției Servicii Publice. Această
scrisoare a fost anexată la Scrisoarea nr. 01-11095 din 29 august 2025 adresată de
către Agenția Servicii Publice către Ministerul Justiției al Republicii Moldova prin ca
se solicită întreprinderea măsurilor ce se impun pentru aplicarea cadrului normativ
din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice ce vizează limitarea activității
acestora. În conținutul acestei scrisori a Agenției Servicii Publice se face trimitere la
scrisoarea nr. 01/10893 din 25 august 2025 prin care Agenția Servicii Publice a
10
informat autoritatea electorală centrală despre recepționarea la 19 august 2025 de la
autoritatea cu competențe de asigurare a securității Republicii Moldova a datelor și
informațiilor privind existența unor potențiale acțiuni subversive, derulate prin
intermediul Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” și
coordonate de persoane interpuse supuse unor măsuri restrictive internaționale.
Totodată, instanța de recurs observă că prin hotărârea Curții de Apel Centru
din 2 septembrie 2025, rămasă irevocabilă prin încheierea Curții Supreme de Justiție
din 5 septembrie 2025, s-a atestat cu certitudine faptul că „Agenția Servicii Publice,
prin scrisoarea înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/22357 din
29 august 2025, făcând trimitere la exercitarea atribuției sale legală exclusivă de a
decide privind participarea partidelor politice la alegeri și de a prezenta Comisiei
Electorale Centrale informații în acest sens (inclusiv informații actualizate), precum
și în continuarea corespondenței realizate prin scrisoarea nr.01/10893 din 25.08.2025,
a înștiințat Comisia Electorală centrală că din lista partidelor politice care au dreptul
de a participa la alegeri (transmisă anterior către CEC prin scrisoarea nr.01/9133 din
14.07.2025) este retras Partidul Politic Partidul Democrat Modern din Moldova,
indicînd ca motiv inclusiv că ASP a recepționat scrisoarea cu nr. IE/9010 din partea
Serviciului de Informații și Securitate prin care se denotă indicatori de migrare de la
un partid declarat neconstituțional către Partidul Politic ”Partidul Democrat Modern
din Moldova””.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că
conținutul scrisorii nr. 01/10893 din 25 august 2025 a Agenției Servicii Publice și a
scrisorii IE/9010 din 29 august 2025 a Serviciului de Informații și Securitate deja au
făcut obiectul unui control judiciar prin prisma admisibilității și veridicității
conținutului acestora.
Potrivit art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, faptele stabilite printr-
o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în instanță
de drept comun sau în instanță specializată sînt obligatorii pentru instanța care judecă
cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei
alte cauze civile la care participă aceleași persoane.
Prin urmare, în prezenta cauză, conținutul și veridicitatea informațiilor
comunicate prin scrisorile Serviciului de Informații și Securitate și ale Agenției
Servicii Publice nu mai pot fi puse în discuție, acestea fiind deja supuse unui control
judiciar anterior și confirmate prin hotărâri rămase irevocabile.
Faptul că diferite efecte juridice derivă din aceleași fapte — fie că este vorba
despre măsura limitării activității partidului politic, fie despre excluderea sa din lista
formațiunilor cu drept de participare la alegeri — nu schimbă natura acestor fapte și
nu justifică reluarea procesului de verificare a lor. Prin urmare, repetarea verificării
acelorași fapte ar contraveni principiului securității raporturilor juridice și regulii
autorității de lucru judecat.
11
În acest context, instanța de recurs este ținută de constatările irevocabile deja
realizate, iar orice tentativă de a pune din nou în discuție conținutul sau veridicitatea
scrisorilor ASP și SIS în acest context este inadmisibilă.
Referitor la celelalte argumente invocate în recurs, completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție observă că aspectelor criticate Curtea de Apel Centru le-a
dat un răspuns motivat, circumstanțele de fapt și de drept fiind analizate minuțios și
apreciate corespunzător. Astfel, motivele invocate de recurent se rezumă la un simplu
dezacord cu soluția adoptată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție aderă la concluzia Curții
de Apel Centru potrivit căreia Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din
Moldova” se autodefinește ca succesor al fostului Partid Democrat din Moldova,
formațiune a cărei activitate a fost calificată de Parlamentul Republicii Moldova, prin
hotărârea nr. 39 din 8 iunie 2019, drept una care a contribuit la capturarea instituțiilor
statului și subminarea democrației constituționale. La fel, Curtea de Apel Centru în
mod legal a concluzionat că probele administrate denotă că activitățile și declarațiile
publice ale reprezentanților Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din
Moldova” sunt de natură să afecteze pluralismul politic și valorile democratice, iar
măsura de limitare a activității partidului politic este potrivită scopului urmărit,
necesară și proporțională.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va
considera recursul declarat de Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din
Moldova” ca fiind vădit neîntemeiat, prin urmare inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, alin.
(1), lit. f), 440, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Partidul Politic „Partidul Democrat
Modern din Moldova”.
Încheiere este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
12