2ra-761/25 — Limitarea activității partidului politic

La 22 septembrie 2025, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”, intervenienți accesorii Agenția Servicii Publice și Serviciul de Informații și Securitate, prin care a solicitat admiterea cererii de chemare și dispunerea limitării activității Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” pentru termenul de 12 luni și aplicarea măsurii asiguratorii sub formă de limitare a activității Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” pe perioada examinării cauzei, până la pronunțare în fond, în baza art. 21 alin. (32) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că la 29 august 2025, Agenția Servicii Publice, prin scrisoarea nr. 01/11095, a sesizat Ministerul Justiției al Republicii Moldova în vederea evaluării și întreprinderii măsurilor ce se impun pentru aplicarea cadrului normativ din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, ce vizează limitarea activității partidelor politice, dacă, prin acțiunile partidului politic se aduc prejudicii grave pluralismului politic și/sau principiilor democratice fundamentale. Agenția Servicii Publice în acest sens a menționat că la 29 august 2025 a recepționat scrisoarea cu nr. IE/9010 din partea Serviciului de Informații și Securitate prin care se denotă indicatori de migrare de la un partid declarat neconstituțional către Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”. Prin aceasta, Agenția Servicii Publice a mai indicat că prin scrisoarea nr. 01/10893 din 25 august 2025 a informat Comisia Electorală Centrală despre recepționarea la 19 august 2025 de la Serviciul de Informații și Securitate a datelor și informațiilor privind existența unor acțiuni subversive, derulate prin intermediul Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” și coordonate de persoane interpuse, supuse unor măsuri restrictive internaționale.

Ministerul Justiției susține că informația prezentată de Agenția Servicii Publice denotă că „23 de persoane cu nume și prenume similar celor din lista candidaților la funcția de deputat din partea Partidului Politic ,,Partidul Democrat Modern din Moldova" depusă la Comisia Electorală Centrală, figurează pe listele persoanelor care au beneficiat de tranzacții prin intermediul Promsvyazbank (PSB) utilizat de Grupul 1 criminal ȘOR în vederea finanțării ilicite”. Aceste fapte ar încadra acțiunile partidului vizat în prevederile art. 21 alin. (31) lit. d) din Legea nr. 294/2007.

Reclamantul indică că la 12 august 2025, în numele Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”, președintele acestuia, dl Boris Foca, și fondatorul, dl Vladimir Cebotari, au organizat o conferință de presă în care au anunțat că formațiunea care descinde din fostul Partid Democrat din Moldova și din fosta guvernare din perioada 2016-2019 a decis să se implice plenar în aceste alegeri.

Ministerul Justiției al Republicii Moldova a atras atenția că în interviul publicat la 15 august 2025, fondatorul partidului, Vladimir Cebotari ar fi confirmat că Partidul Democratic Modern ar fi succesorul fostului Partid Democrat, la bazele căruia a stat Vladimir Plahotniuc.

În acest sens, reclamantul a amintit despre Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 39 din 8 iunie 2019 în care a fost adoptată Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova.

În principal, Ministerul Justiției al Republicii Moldova invocă faptul că scopurile și obiectivele Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” sunt de continuare a activității Partidului Democrat din Moldova, formațiune politică care a încălcat principiile statului de drept și valorile democratice, reprezentând o amenințare pentru securitatea națională (art. 21 alin. (31) lit. b) din Legea nr. 294/2007).

În acest sens a fost reiterat de către reclamant că prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3874 din 29 august 2025 a fost respinsă cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, înaintată de Partidul Politic Partidul Democrat Modern. Prin hotărârea Curții de Apel Centru din 2 septembrie 2025 a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ electoral înaintată de Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” către Comisia Electorală Centrală privind contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil. La baza motivării respingerii cererii au stat indicatorii de migrare de la partidul PP „Șor”, declarat neconstituțional, către Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”. Soluția este definitivă prin declararea inadmisibilității recursului Partidului Democrat Modern din Moldova în data de 5 septembrie 2025.

Reclamantul susține că activitatea partidului vizat, prin faptul că se prezintă drept urmașul fostului Partid Democrat din Moldova, declarat responsabil de capturarea statului conform Hotărârii Parlamentului nr. 39 din 8 iunie 2019, membrii cărora au fost supuși sancțiunilor internaționale, denaturează procesele democratice și eludează normele de transparență electorală.

Un alt argument invocat în acțiunea reclamantului în confirmarea motivelor acesteia este legat de conexiunile depistate între un șir de membri ai Partidului 2 Democrat Modern din Moldova și reprezentanți ai Grupului Criminal „Șor”, care sunt reflectate în materialele Serviciului de Informații și Securitate.

Acțiunea reclamantului este fundamentată și pe considerațiunile Hotărârii Curții Constituționale nr. 10 din 19 iunie 2023.

Agenția Servicii Publice, la fel, a formulat o referință prin care a lăsat la aprecierea instanțelor de judecată admisibilitatea acțiunii reclamantului.

În motivarea hotărârii, Curtea de Apel Centru a făcut trimitere la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3874 din 29 august 2025 prin care s-a dispus: „1. Se revocă Partidul Politic Partidul Democrat Modern de la Pagină din poziția 12 din anexa la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3651/2025 „Cu privire la lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025”, modificată prin hotărârea nr. 3742/2025. 2. Se respinge cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, înaintată de Partidul Politic Partidul Democrat Modern.”

Prin hotărârea Curții de Apel Centru din 2 septembrie 2025 a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ electoral înaintată de Partidul Politic ,,Partidul Democrat Modern din Moldova" către Comisia Electorală Centrală privind contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

Completul de judecată al Curții de Apel Centru a indicat că potrivit hotărârii menționate, s-a subliniat că, Agenția Servicii Publice, prin scrisoarea înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/22357 din 29 august 2025, făcând trimitere la exercitarea atribuției sale legală exclusivă de a decide privind participarea partidelor politice la alegeri și de a prezenta Comisiei Electorale Centrale informații în acest sens (inclusiv informații actualizate), precum și în continuarea corespondenței realizate prin scrisoarea nr.01/10893 din 25.08.2025, a înștiințat Comisia Electorală Centrală că din lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri (transmisă anterior către CEC prin scrisoarea nr.01/9133 din 14.07.2025) este retras Partidul Politic Partidul Democrat Modern din Moldova, indicînd ca motiv inclusiv 3 că ASP a recepționat scrisoarea cu nr. IE/9010 din partea Serviciului de Informații și Securitate prin care se denotă indicatori de migrare de la un partid declarat neconstituțional către Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”. Totodată, s-a indicat că, Curtea Constituțională în decizia sa nr. 120 din 26 august 2025 a reținut următoarele: „36. Referitor la prerogativa Comisiei Electorale Centrale, prevăzută de articolul 27 lit. g) din Codul electoral, de a publica lista partidelor care au dreptul de a participa la alegeri, pe baza datelor prezentate de Agenția Servicii Publice, autorul susține că aceasta reprezintă o atribuție aplicată în mod rigid și nu permite actualizarea ulterioară a listei. În acest sens, Curtea notează că Codul electoral stabilește doar obligația Comisiei Electorale Centrale de a publica lista acestor partide. Chestiunea actualizării listei partidelor nu face obiectul normei contestate”. Completul judiciar a remarcat că, actul/acțiunea Agenției Servicii Publice prin care s- a dispus retragerea Partidului Politic Democrat Modern din Moldova din lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri nu a fost anulat, iar Comisia Electorală Centrală în baza datelor prezentate de Agenția Servicii Publice, publică lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri.

Curtea de Apel Centru a constatat că la a 29 august 2025, Agenția Servicii Publice, prin scrisoarea nr. 01/11095, a sesizat Ministerul Justiției al Republicii Moldova în vederea evaluării și întreprinderii măsurilor ce se impun pentru aplicarea cadrului normativ din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, ce vizează limitarea activității partidelor politice, dacă, prin acțiunile partidului politic se aduc prejudicii grave pluralismului politic și/sau principiilor democratice fundamentale. Agenția Servicii Publice a menționat că la 29 august 2025 a recepționat scrisoarea cu nr. IE/9010 din partea Serviciului de Informații și Securitate prin care se denotă indicatori de migrare de la un partid declarat neconstituțional către „Partidul Politic Partidul Democrat Modern din Moldova” (f.d.10 vol.I). Prin scrisoarea Serviciului de Informații și Securitate cu nr. IE/9010 din 29 august 2025 s-a informat Agenția Servicii Publice că se denotă indicatori de migrare de la un partid declarat neconstituțional către Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” (f.d.11-13 vol.I). La 22 septembrie 2025, Ministerul Justiției al Republicii Moldova s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”, intervenienți accesorii Agenția Servicii Publice și Serviciul de Informații și Securitate privind limitarea activității partidului politic pe un termen de 12 luni.

Astfel, ținând cont de cele constatate prin scrisoarea din 29 august 2025 cu nr. IE/9010 emisă de Serviciului de Informații și Securitate și prin scrisoarea nr. 01/10893 din 25 august 2025 prin care a fost informată Comisia Electorală Centrală despre recepționarea la 19 august 2025 de la Serviciul de Informații și Securitate a datelor și informațiilor privind existența unor acțiuni subversive, derulate prin intermediul Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” și coordonate de persoane interpuse, supuse unor măsuri restrictive internaționale, instanța a statuat că 4 Ministerul Justiției a intervenit în limitele competențelor prevăzute de art. 21 alin. (31) din Legea nr. 294/2007, solicitând limitarea activității partidului politic a cărui conduită se încadrează în ipotezele lit. a), b) și d) ale aceluiași alineat, respectiv acțiuni care amenință securitatea națională și finanțare ilegală a activităților politice.

Curtea de Apel Centru a mai indicat că din ansamblul probelor administrate, cu precădere din scrisoarea Serviciului de Informații și Securitate, se afirmă că Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” se autodefinește ca succesor al fostului Partid Democrat din Moldova, formațiune a cărei activitate a fost calificată de Parlamentul Republicii Moldova, prin Hotărârea nr. 39 din 8 iunie 2019, drept una ce a contribuit la capturarea instituțiilor statului și subminarea democrației constituționale. Declarațiile publice ale fondatorilor și conducătorilor partidului, coroborate cu informațiile Serviciului de Informații și Securitate privind conexiuni între membri ai formațiunii și reprezentanți ai grupului „Șor”, conturează o stare de pericol real și iminent pentru ordinea constituțională și securitatea statului.

Instanța de judecată a subliniat că activitatea partidelor politice trebuie să se desfășoare în limitele prevăzute de Constituție și Legea privind partidele politice, iar libertatea de asociere nu poate fi exercitată împotriva principiilor fundamentale ale statului de drept. În speță, probele administrate denotă că activitățile și declarațiile publice ale reprezentanților Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” sunt de natură să afecteze pluralismul politic și valorile democratice, justificând aplicarea măsurii prevăzute de art. 21 alin. (31) din Legea nr. 294/2007.

Având în vedere dispozițiile art. 21 alin. (1), (3¹), din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, coroborate cu garanțiile constituționale ale dreptului la asociere și dreptului electoral, Curtea de Apel Centru apreciază că Ministerul Justiției a adus probe suficiente care indică existența unor acțiuni și conexiuni ce pot aduce prejudicii grave pluralismului politic și principiilor democratice fundamentale, precum și riscul iminent de subminare a procesului electoral. Datele și informațiile furnizate de organele abilitate - Serviciul de Informații și Securitate, Agenția Servicii Publice, actele Comisiei Electorale Centrale, coroborate cu declarațiile publice ale reprezentanților formațiunii, relevă indicii concrete de continuitate organizațională și de posibilă finanțare/operare prin canale utilizate anterior pentru activități ilicite.

La fel, Curtea de Apel Centru a constatat că măsura de limitare a activității partidului politic este potrivită scopului urmărit.

În motivarea cererii de recurs a indicat că instanța de judecată a aplicat greșit și eronat dispozițiile art. 21 din Legea nr. 294/2007, fără a exista vreun temei faptic concret și fără constatarea elementelor constitutive ale ipotezei generale. Recurentul consideră că Curtea de Apel Centru nu a identificat faptul concret, scopul ilicit și pericolul iminent.

Recurentul susține că instanța nu a atestat că Partidul ar fi implicat în acțiuni concrete și imediate ce periclitează ordinea de drept sau valorile democratice și nu a atestat că ar exista o legătură directă între activitatea curentă a Partidului și un pericol iminent pentru securitatea națională sau ordinea constituțională.

Instanța ar fi fundamentat soluția pe declarații publice ale fondatorilor partidului, pe hotărârea CEC de respingere a listei de candidați și pe informații necoroborate în rapoartele SIS și ASP. Recurentul susține că declarațiile politice sunt expresii ale libertății de opinie, hotărârea CEC a avut un caracter administrativ punctual și nu stabilește legalitatea activității partidului, iar rapoartele SIS/ASP constituie documente informative, nu probe materiale în sensul art. 118 din Codul de procedură civilă.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului ar fi statuat că responsabilitatea unui partid politic nu se poate fundamenta exclusiv pe acțiunile sau declarațiile unor persoane private. Niciun act prezentat nu ar fi dovedit că partidul ar fi organizat sau instigat la acțiuni violente ori subversive. La fel, a indicat că PDMM nu este succesor juridic al niciunei formațiuni dizolvate, nu deține patrimoniu sau acte constitutive preluate și nu are membri condamnați pentru activități subversive.

Recurentul susține că instanța a substituit analiza juridică a scopului real cu o deducție politică despre intențiile fondatorilor, fapt inadmisibil într-un stat de drept.

Calificarea PDMM drept „risc pentru democrație” este arbitrară și contrară spiritului legii.

În viziunea recurentului, rapoartele SIS și ASP nu au fost evaluate într-o procedură contradictorie i nu fac obiectul unor hotărâri definitive. Simpla reluare a unor nume comune într-o listă de candidați și tranzacții nu dovedește implicarea Partidului Democrat Modern din Moldova în finanțarea ilegală sau interconexiune cu persoanele citate în cerere.

Suplimentar, acesta a indicat că instanța de judecată a ignorat obligația pozitivă de a verifica temeinicia susținerilor și de a analiza caracterul veridic al alegațiilor invocate de Ministerul Justiției.

Recurentul consideră că Ministerul Justiției al Republicii Moldova nu a demonstrat existența unor acțiuni ale PDMM care să aducă prejudicii grave 6 pluralismului politic sau principiilor democratice, nu a dovedit existența unui pericol real și iminent, nu a prezentat probe concrete.

Reclamantul nu ar fi respectat obligația de a solicita PDMM să remedieze eventualele neconformități înainte de a cere limitarea activității, contrar art. 21 alin. (2) din Legea partidelor.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.” 7

Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Art. 21 din Legea privind partidele politice nr. 294 din 21 decembrie 2007: „(1) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă prin acțiunile acestuia se aduc prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale. (11) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă partidul nu a depus raportul privind gestiunea financiară sau nu a prezentat informațiile necesare pentru efectuarea supravegherii și a controlului finanțării partidului politic ori dacă nu a prezentat datele din registrul membrilor de partid, în termenele și forma stabilite de Comisia Electorală Centrală sau Agenția Servicii Publice. (2) În cazul constatării acțiunilor sau inacțiunilor menționate la alin.(1) și (11), Ministerul Justiției, din oficiu sau la sesizare, solicită organului de conducere al partidului politic respectiv ca, într-un termen stabilit, de până la 30 de zile, să întreprindă măsuri pentru încetarea acestor fapte și să informeze ministerul despre măsurile luate și despre înlăturarea încălcărilor respective. (3) Dacă organul de conducere al partidului politic nu a îndeplinit solicitarea Ministerului Justiției în termenul stabilit, activitatea partidului politic poate fi limitată pe un termen de până la 12 luni prin hotărâre judecătorească, la cererea Ministerului Justiției, care se depune în decurs de 5 zile după expirarea termenului stabilit conform prevederilor alin.(2). Examinarea cererii de limitare a activității partidului politic ține de competența Curții de Apel Centru și se realizează într-un termen care nu va depăși două luni. (31) Ministerul Justiției se poate adresa direct în instanța de judecată, fără a parcurge procedura prealabilă indicată la alin.(2), cerând limitarea activității partidului politic pe un termen de până la 12 luni, în cazul acțiunilor sau inacțiunilor menționate la alin.(1) și (11) care amenință suveranitatea, independența, integritatea teritorială, securitatea națională, ordinea și siguranța publică, însoțite de: a) acțiuni de subminare a proceselor electorale; b) campanii de dezinformare, incitare la ură, propaganda agresiunii militare, mesaje cu conținut extremist, cu conținut cu caracter terorist sau care, în alt mod, prezintă o amenințare pentru securitatea națională; c) acte de corupere pe scară largă a alegătorilor; d) finanțare ilegală sau acordare ilegală de servicii sau valori materiale partidului politic ori concurenților electorali ai acestuia; e) acțiuni de spălare a banilor sau introducerea în țară, în mod sistematic și ilegal, a mijloacelor financiare pentru activități curente sau electorale ale partidului politic; f) acțiuni de planificare, coordonare, sprijinire a acțiunilor violente. (32) Luând în considerare gravitatea încălcărilor admise de către partidul politic, existența unui pericol real și iminent de producere a unor consecințe iremediabile pentru valorile democratice și pentru ordinea de drept a Republicii Moldova prin continuarea desfășurării activităților ilegale ale partidului politic, Ministerul Justiției poate cere instanței de judecată să dispună, în calitate de măsură asiguratorie, limitarea activității partidului politic pe perioada examinării cauzei, până la pronunțarea în fond, prezentând, în acest sens, argumentele și probele care să ateste situațiile respective. (33) La examinarea cererii privind dispunerea, în calitate de măsură asiguratorie, a limitării activității partidului politic, instanța de judecată citează participanții la proces și, în termen 8 de 3 zile de la depunerea cererii de aplicare a măsurii asiguratorii privind limitarea activității partidului politic, decide, prin încheiere executorie, cu privire la limitarea activității partidului politic în calitate de măsură asiguratorie. Părțile în proces sunt obligate să se prezinte în fața instanței de judecată. (34) Încheierea cu privire la aplicarea sau respingerea aplicării măsurii asiguratorii privind limitarea activității partidului politic poate fi atacată cu recurs separat de fondul cauzei. Cererea de recurs se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în termen de 5 zile. (35) Înlăturarea încălcărilor admise de către partidul politic după depunerea cererii de limitare a activității acestuia nu exonerează partidul respectiv de răspundere juridică, însă poate fi luată în considerare la stabilirea termenului de limitare a activității. (4) Hotărârea judecătorească privind limitarea activității partidului politic este definitivă și executorie, însă poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile. Cererea de recurs se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile. În cazul limitării activității partidului politic prin hotărâre judecătorească, Ministerul Justiției solicită Agenției Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice faptul respectiv. (5) Pe perioada limitării activității partidului politic, acestuia îi este interzisă participarea individuală sau în comun la alegeri și referendumuri, producerea, furnizarea, distribuirea și difuzarea publicității politice, fondarea mijloacelor de informare în masă, organizarea întrunirilor, a mitingurilor, a demonstrațiilor, a pichetărilor și a altor acțiuni publice, folosirea tuturor tipurilor de depuneri bancare, cu excepția cazurilor când sunt necesare decontări cu contractanții, decontări aferente îndeplinirii contractelor individuale de muncă, decontări pentru repararea prejudiciilor cauzate prin acțiunile partidului politic, decontări pentru plata impozitelor, a taxelor și amenzilor. (51) La aplicarea măsurii asiguratorii privind limitarea activității partidului politic se aplică interdicțiile prevăzute la alin.(5). (52) Hotărârea și încheierea prin care s-a dispus limitarea activității partidului politic se expediază de instanța de judecată, în termen de cel mult 24 de ore din momentul pronunțării, în adresa părților la proces și a autorităților competente pentru punere în executare, iar acestea, la rândul lor, notifică instanța de judecată și Ministerul Justiției despre rezultatele executării. (6) După înlăturarea necorespunderilor pentru care activitatea partidului politic a fost limitată, partidul va informa despre aceasta Ministerul Justiției, care, în termen de 5 zile, va autoriza reluarea activității partidului. (7) Dacă, în perioada limitării activității partidului politic, acțiunile pentru care a fost limitată activitatea partidului se vor repeta sau dacă, pe parcursul primului an din data ultimei limitări a activității partidului, acesta comite încălcări similare, Ministerul Justiției cere instanței de judecată să dizolve partidul respectiv. (8) Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pe parcursul campaniei electorale la care participă, cu excepția cazurilor în care limitarea activității partidului politic se cere pentru comiterea unor încălcări grave ale legii, astfel cum sunt prevăzute acestea la art.3 și la alin.(31) din prezentul articol. Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pentru încălcări minore.”

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat la 23 octombrie 2025 de către Partidul Politic „Partidul Democrat Modern 9 din Moldova”, a fost declarat în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)- f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Or, dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme observă că unul din principalele argumente invocate de Ministerul Justiției în susținerea cererii de chemare în judecată viza faptul că în privința candidaților incluși în lista Partidului vizat ar exista indicatori de migrare de la un partid declarat neconstituțional către această formațiune politică. Această poziție a fost invocată de către Serviciul de Informații și Securitate în scrisoarea nr. IE/9010 adresată la 29 august 2025 Agenției Servicii Publice. Această scrisoare a fost anexată la Scrisoarea nr. 01-11095 din 29 august 2025 adresată de către Agenția Servicii Publice către Ministerul Justiției al Republicii Moldova prin ca se solicită întreprinderea măsurilor ce se impun pentru aplicarea cadrului normativ din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice ce vizează limitarea activității acestora. În conținutul acestei scrisori a Agenției Servicii Publice se face trimitere la scrisoarea nr. 01/10893 din 25 august 2025 prin care Agenția Servicii Publice a 10 informat autoritatea electorală centrală despre recepționarea la 19 august 2025 de la autoritatea cu competențe de asigurare a securității Republicii Moldova a datelor și informațiilor privind existența unor potențiale acțiuni subversive, derulate prin intermediul Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” și coordonate de persoane interpuse supuse unor măsuri restrictive internaționale.

Totodată, instanța de recurs observă că prin hotărârea Curții de Apel Centru din 2 septembrie 2025, rămasă irevocabilă prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 5 septembrie 2025, s-a atestat cu certitudine faptul că „Agenția Servicii Publice, prin scrisoarea înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/22357 din 29 august 2025, făcând trimitere la exercitarea atribuției sale legală exclusivă de a decide privind participarea partidelor politice la alegeri și de a prezenta Comisiei Electorale Centrale informații în acest sens (inclusiv informații actualizate), precum și în continuarea corespondenței realizate prin scrisoarea nr.01/10893 din 25.08.2025, a înștiințat Comisia Electorală centrală că din lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri (transmisă anterior către CEC prin scrisoarea nr.01/9133 din 14.07.2025) este retras Partidul Politic Partidul Democrat Modern din Moldova, indicînd ca motiv inclusiv că ASP a recepționat scrisoarea cu nr. IE/9010 din partea Serviciului de Informații și Securitate prin care se denotă indicatori de migrare de la un partid declarat neconstituțional către Partidul Politic ”Partidul Democrat Modern din Moldova””.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că conținutul scrisorii nr. 01/10893 din 25 august 2025 a Agenției Servicii Publice și a scrisorii IE/9010 din 29 august 2025 a Serviciului de Informații și Securitate deja au făcut obiectul unui control judiciar prin prisma admisibilității și veridicității conținutului acestora.

Potrivit art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, faptele stabilite printr- o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în instanță de drept comun sau în instanță specializată sînt obligatorii pentru instanța care judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane.

Prin urmare, în prezenta cauză, conținutul și veridicitatea informațiilor comunicate prin scrisorile Serviciului de Informații și Securitate și ale Agenției Servicii Publice nu mai pot fi puse în discuție, acestea fiind deja supuse unui control judiciar anterior și confirmate prin hotărâri rămase irevocabile.

Faptul că diferite efecte juridice derivă din aceleași fapte — fie că este vorba despre măsura limitării activității partidului politic, fie despre excluderea sa din lista formațiunilor cu drept de participare la alegeri — nu schimbă natura acestor fapte și nu justifică reluarea procesului de verificare a lor. Prin urmare, repetarea verificării acelorași fapte ar contraveni principiului securității raporturilor juridice și regulii autorității de lucru judecat. 11

În acest context, instanța de recurs este ținută de constatările irevocabile deja realizate, iar orice tentativă de a pune din nou în discuție conținutul sau veridicitatea scrisorilor ASP și SIS în acest context este inadmisibilă.

Referitor la celelalte argumente invocate în recurs, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că aspectelor criticate Curtea de Apel Centru le-a dat un răspuns motivat, circumstanțele de fapt și de drept fiind analizate minuțios și apreciate corespunzător. Astfel, motivele invocate de recurent se rezumă la un simplu dezacord cu soluția adoptată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție aderă la concluzia Curții de Apel Centru potrivit căreia Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” se autodefinește ca succesor al fostului Partid Democrat din Moldova, formațiune a cărei activitate a fost calificată de Parlamentul Republicii Moldova, prin hotărârea nr. 39 din 8 iunie 2019, drept una care a contribuit la capturarea instituțiilor statului și subminarea democrației constituționale. La fel, Curtea de Apel Centru în mod legal a concluzionat că probele administrate denotă că activitățile și declarațiile publice ale reprezentanților Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” sunt de natură să afecteze pluralismul politic și valorile democratice, iar măsura de limitare a activității partidului politic este potrivită scopului urmărit, necesară și proporțională.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va considera recursul declarat de Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” ca fiind vădit neîntemeiat, prin urmare inadmisibil.

Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, alin. (1), lit. f), 440, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”. Încheiere este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 12