2r-355/25 — limitarea activitatii partidului politic

2r-355/25 — limitarea activitatii partidului politic (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la respingerea recursului declarat de Partidul Politic Partidul

Republican „Inima Moldovei”,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva Partidului Politic

Partidul Republican „Inima Moldovei”, intervenienți accesorii Comisia

Electorală Centrală și Serviciul de Informații și Securitate privind limitarea

activității partidului politic,

împotriva încheierii din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru,

(Dosarul nr. 2r-355/25

PIGD 2-25134628-01-2r-26092025)

Limitarea activității partidelor politice.

Măsura asiguratorie stabilită de articolul 21 alin. (32) din Legea privind partidele politice

nr. 294-XVI din 21 decembrie 2007.

Curtea de Apel Centru – jud. R. Pulbere, C. Roșca și R. Pascari

27 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Partidul Politic Partidul

Republican „Inima Moldovei”,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Moldova a depus cerere de chemare în judecată împotriva Partidului Politic

Partidul Republican „Inima Moldovei”, intervenienți accesorii Comisia

Electorală Centrală și Serviciul de Informații și Securitate, solicitând

limitarea activității acestui partid politic.

măsuri asigurătorii, constând în suspendarea temporară a activității

Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” pe durata

examinării cauzei, până la pronunțarea unei hotărâri pe fond, în conformitate

cu prevederile art. 21 alin. (32) din Legea nr. 294/2007 privind partidele

politice.

Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, reclamantul a invocat faptul

că, la data de 18 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a transmis

Ministerului Justiției scrisoarea nr. CEC8/8992, prin care a informat despre

adoptarea Hotărârii nr. 3993 din 17 septembrie 2025, emisă în legătură cu

contestația nr. CEC-10AP/6 din 2 septembrie 2025 și sesizarea nr. CEC-

7/22684 din 5 septembrie 2025. Totodată, Comisia a solicitat examinarea

aplicabilității dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 294/2007 privind partidele

politice în raport cu activitatea Partidului Politic Partidul Republican „Inima

Moldovei”. Dosarul administrativ aferent Hotărârii CEC a fost anexat cererii

de chemare în judecată.

septembrie 2025 a fost admisă parțial contestația depusă de Partidul Politic

„Partidul Național Moldovenesc”, precum și sesizarea Partidului Politic

„Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa”. Prin aceeași hotărâre,

s-a aplicat Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima

și Viitorul Moldovei” sancțiunea avertismentului pentru încălcarea

prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice.

1

de control complex privind finanțarea activității Partidului Politic Partidul

Republican „Inima Moldovei” pentru perioada 1 mai – 31 august 2025,

precum și a Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima

și Viitorul Moldovei” pentru perioada 3 august – 1 octombrie 2025. În acest

sens, a fost dispusă obligarea entităților vizate de a prezenta, în termen de 48

de ore, toate actele necesare privind finanțarea campaniei electorale și/sau a

partidului politic.

Justiției în vederea examinării aplicabilității art. 21 din Legea nr. 294/2007

privind partidele politice, în raport cu Partidul Politic Partidul Republican

„Inima Moldovei”.

generează suspiciuni rezonabile privind legalitatea finanțării activității

Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, precum și a

campaniei electorale desfășurate de Blocul Electoral „Patriotic al

Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, din care acest partid

face parte.

concurenților electorali de a respecta cu strictețe prevederile legale privind

finanțarea activității politice și electorale. Această obligație nu reprezintă o

simplă formalitate, ci constituie o condiție fundamentală pentru asigurarea

integrității procesului electoral și pentru consolidarea ordinii constituționale.

2025 se bazează, de asemenea, pe informațiile furnizate de Procuratura

Anticorupție, Inspectoratul General al Poliției, Centrul Național Anticorupție

și Procuratura Cahul, care atestă următoarele:

⎯ Centrul Național Anticorupție (CNA) a informat Comisia Electorală

Centrală că are în gestiune o cauză penală pornită în temeiul art. 1813 din

Codul penal al Republicii Moldova, având ca obiect finanțarea ilegală a

Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”. În prezent, se

desfășoară acțiuni de urmărire penală, inclusiv în urma perchezițiilor efectuate

la data de 2 septembrie 2025 asupra membrilor și activiștilor partidului. Cu

această ocazie, au fost ridicate sume de bani în diferite valute, documente,

telefoane mobile și alți purtători de informații, a căror proveniență urmează a

fi stabilită.

Potrivit răspunsului CNA nr.11/1118 din 4 septembrie 2025, înregistrat la

CEC sub nr. CEC-7/22734 din 6 septembrie 2025, în cadrul investigațiilor au

fost documentate acțiuni de transmitere a mijloacelor bănești în plicuri de către

viceprimarul municipiului Comrat și alți membri ai partidului către activiști și

simpatizanți. Proveniența acestor fonduri este incertă.

2

De asemenea, s-a constatat că viceprimarul, în timpul exercitării atribuțiilor

de serviciu, coordona personal distribuirea banilor și organiza întâlniri cu

persoanele percheziționate, în scopul trasării sarcinilor legate de activitatea

electorală. Aceste acțiuni erau coordonate de un candidat la funcția de deputat

din partea Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”.

CNA a înaintat demersuri privind aplicarea măsurilor preventive față de patru

persoane reținute: un viceprimar al municipiului Comrat, un candidat la

funcția de deputat și doi membri ai partidului. Urmărirea penală este în

desfășurare, în conformitate cu prevederile art. 212 alin. (1) din Codul de

procedură penală.

⎯ Procuratura Cahul a informat Comisia Electorală Centrală că, în legătură cu

săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 1813 alin. (1) din Codul penal, au fost

formulate învinuiri față de patru persoane, împotriva cărora s-au aplicat măsuri

preventive. Totodată, alte 13 persoane au fost recunoscute în calitate de

bănuite și sunt cercetate în stare de libertate.

Potrivit răspunsului Procuraturii Cahul nr. 6066, înregistrat la CEC sub

nr.CEC-7/23043 din 15 septembrie 2025, persoanele vizate au desfășurat

activități de propagandă electorală în favoarea Partidului Politic Partidul

Republican „Inima Moldovei”, au participat la activități de finanțare ilegală

prin utilizarea de mijloace financiare nedeclarate și au coordonat rețeaua de

activiști și simpatizanți din zona de sud a Republicii Moldova, inclusiv din

UTA Găgăuzia. De asemenea, s-au purtat discuții și au fost organizate întâlniri

pentru repartizarea de resurse financiare ilegale, în vederea susținerii

campaniei electorale și desfășurării unor acțiuni de denigrare a autorităților

Republicii Moldova.

a identificat aspecte de natură să aducă atingere gravă pluralismului politic

și principiilor fundamentale ale democrației. Aceste aspecte vizează posibila

finanțare ilegală sau oferirea de avantaje materiale în favoarea Partidului

Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” ori a concurenților electorali

ai acestuia. În special, se conturează suspiciuni privind utilizarea unor

mijloace financiare de proveniență neclară pentru finanțarea activităților

curente și/sau electorale ale partidului, fapt care denotă practici vulnerabile,

incompatibile cu buna funcționare a procesului democratic.

legalității activității politice, Comisia Electorală Centrală a considerat

oportună transmiterea către Ministerul Justiției a Hotărârii nr. 3993, însoțită

de întregul set de materiale administrative și probatorii acumulate, în vederea

examinării aplicabilității dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 294/2007 privind

partidele politice.

media relevante, printre care articolul apărut în publicația „Ziarul de Gardă”,

intitulat: „Oamenii lui Șor, în „Inima” Irinei Vlah. Atac și insulte asupra

ZdG din partea fostei bașcane și a membrilor partidului său”. Conținutul

3

articolului scoate în evidență faptul că nu mai puțin de 27 de persoane din

grupul de inițiativă al Irinei Vlah au candidat, dețin sau au deținut funcții

elective, fiind anterior înaintați de Partidul Politic „Șor”, Partidul „Șansă”

sau Partidul „Renaștere” — toate entități politice parte din Blocul „Victorie”,

controlat de Ilan Șor și promovat pe scena politică din afara țării, în special

din Federația Rusă.

conducere în cadrul organizațiilor teritoriale și primare ale Partidului Politic

„Inima Moldovei”, condus de fosta bașcan al UTA Găgăuzia, Irina Vlah. În

sprijinul acestor afirmații, articolul este disponibil în varianta online la

adresa:https://www.zdg.md/importante/video-oamenii-lui-sor-in-inima-

irinei-vlah-atac-siinsulte-asupra-zdg-din-partea-fostei-bascane-si-a-

membrilor-partidului-sau/, iar versiunea tipărită este anexată dosarului

administrativ.

nr. 294/2007 privind partidele politice, Ministerul Justiției a subliniat că

activitatea unui partid politic poate fi limitată atunci când, prin acțiunile sale,

sunt aduse prejudicii grave pluralismului politic ori principiilor democratice

fundamentale, sau în cazul neprezentării raportului privind gestiunea

financiară în termenul și formatul stabilite de Comisia Electorală Centrală.

aceluiași articol, acesta este abilitat să se adreseze direct instanței de judecată

– fără parcurgerea procedurii prealabile – solicitând limitarea activității

partidului politic pe o durată de până la 12 luni. Această competență se

activează în cazul în care acțiunile sau inacțiunile partidului pun în pericol

suveranitatea, independența, integritatea teritorială, securitatea națională,

ordinea sau siguranța publică, fiind însoțite de fapte precum: subminarea

proceselor electorale, campanii de dezinformare sau incitare la ură,

coruperea alegătorilor pe scară largă, finanțare ilegală sau acordare ilegală

de bunuri materiale, ori spălare de bani și introducerea ilegală, sistematică, a

mijloacelor financiare destinate activităților politice sau electorale.

prevederile Legii nr. 294/2007 privind partidele politice, inclusiv prin

formularea și înaintarea către instanța de judecată a unei cereri de limitare a

activității Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”. Această

acțiune este întemeiată pe sesizarea Comisiei Electorale Centrale, însoțită de

probele relevante cuprinse în Hotărârea nr. 3993 din 17 septembrie 2025 și

materialele administrative aferente.

asigurătorii – respectiv suspendarea activității Partidului Politic Partidul

4

Republican „Inima Moldovei” pe durata examinării cauzei, până la

pronunțarea hotărârii în fond – este justificată în temeiul art. 21 alin. (32) din

Legea nr. 294/2007. Această măsură este necesară pentru a preveni un

pericol real și iminent de producere a unor consecințe ireparabile asupra

valorilor democratice și asupra ordinii de drept a Republicii Moldova.

în conformitate cu legea, principiile democrației și ordinea constituțională

consacrată prin alegeri libere. Însă, în cazul de față, activitatea pârâtului

ridică suspiciuni rezonabile privind finanțarea contrar cadrului normativ în

vigoare, ceea ce afectează grav integritatea proceselor democratice și încalcă

normele de transparență electorală.

fundamental al unui sistem democratic autentic, fiind strâns legată de

încrederea publicului în partidele politice și de asigurarea unei competiții

electorale echitabile. În acest context, nerespectarea cerințelor legale de către

un partid politic poate atrage, în mod justificat, măsuri restrictive asupra

exercitării drepturilor sale.

suspiciuni rezonabile privind legalitatea finanțării activității Partidului

Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, impunerea unei măsuri

asigurătorii este necesară pentru protejarea ordinii constituționale și

prevenirea alterării echilibrului democratic.

POZIȚIA CURȚII DE APEL CENTRU

admis cererea Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind

dispunerea aplicării măsurii asiguratorii limitarea activității partidului politic

pe perioada examinării cauzei, până la pronunțarea în fond. S-a limitat

activitatea Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” pe

perioada examinării cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată

depusă de Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva Partidului

Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, intervenienți accesorii

Comisia Electorală Centrală și Serviciul de Informații și Securitate, privind

limitarea activității partidului politic, până la pronunțarea în fond.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

electronice, Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” a depus

recurs împotriva încheierii din 25 septembrie 2025a Curții de Apel Centru,

solicitând:

5

− admiterea cererii de recurs;

− anularea încheierii Curții de Apel Centru din 25 septembrie 2025 de aplicare

a măsurii asigurătorii de limitare a activității Partidului Politic Partidul

Republican „Inima Moldovei”, până la pronunțarea hotărârii în fond.

ARGUMENTELE RECURSULUI

Ministerul Justiției nu au inițiat o procedură legală prealabilă de investigare,

verificare sau audiere a partidului. Nu s-au desfășurat acțiuni administrative

conforme cu Legea nr. 294/2007 privind partidele politice. Partidul a aflat

despre sesizarea Ministerului Justiției abia după ce acțiunea a fost depusă în

instanță, fiind astfel privat de dreptul la apărare și de posibilitatea de a

prezenta punctul său de vedere în faza administrativă.

(CEDO), în special cazul Refah Partisi și alții c. Turcia (2003), desființarea

sau limitarea activității unui partid politic este o măsură extremă, care poate

fi justificată doar dacă partidul urmărește obiective antidemocratice prin

metode ilegale sau violente. În acest caz, nu au fost prezentate fapte sau

probe care să justifice o asemenea măsură severă.

– este, în esență, aceeași cu sancțiunea finală solicitată în fond (limitarea

pentru 12 luni). Astfel, instanța s-a pronunțat de facto asupra fondului cauzei,

contrar Hotărârii Plenului CSJ nr. 32 din 24 octombrie 2003, care prevede că

măsurile asigurătorii nu pot anticipa soluția pe fond.

efect direct de excludere din competiția electorală, afectând grav dreptul la

participare și echitatea procesului electoral. Măsura este considerată

excesivă și disproporționată, în condițiile în care existau alternative mai

puțin restrictive (controale financiare, suspendarea unor membri etc.).

nr.294/2007, recurentul a subliniat că aplicarea măsurii asigurătorii se

justifică doar în cazul unui pericol real și iminent de producere a unor

consecințe iremediabile. Curtea de Apel nu a demonstrat existența

cumulativă a acestor condiții. Simpla invocare a unor suspiciuni sau cauze

penale în faza de urmărire penală nu echivalează cu o amenințare dovedită.

pe Hotărârea CEC nr. 3993/2025, informații operative ale organelor de drept

(SIS, CNA) și articole din presă. Însă, în opinia acestuia informațiile

operative nu constituie probe certe, iar articolele din presă nu pot fi folosite

6

ca temei juridic fără verificare judiciară. La moment, nicio decizie definitivă

penală sau administrativă nu confirmă ilegalitatea finanțării partidului.

soluționarea cauzei în fond echivalează cu o sancțiune preventivă aplicată

fără o hotărâre definitivă, ceea ce contravine art. 6 CEDO și art. 21 din

Constituție.

echivalează cu eliminarea acestuia din competiția electorală, ceea ce

afectează grav dreptul cetățenilor de a alege liber și dreptul partidului de a

participa în alegeri. Orice ingerință în acest drept trebuie să fie justificată

prin probe clare și aplicată cu prudență maximă, ceea ce nu s-a întâmplat la

caz.

cei 501 membri menționați, a returnat suma de 192.500 lei la bugetul de stat

(donații primite de la persoanele vizate), a arătat că nu avea posibilitatea

legală de a verifica anterior calitatea juridică sau sursa veniturilor membrilor.

Promsvyazbank, dar nu demonstrează că Partidul a cunoscut proveniența

sumelor, sau că donațiile proveneau din surse ilegale și ar fi existat intenție

frauduloasă.

Moldova în 2020 pentru excluderea Partidului „Patria” din alegeri, pe baza

unor suspiciuni de finanțare externă, fără o anchetă completă și fără

garantarea dreptului la apărare. Situația este identică în cazul de față: decizie

luată înainte de alegeri, pe baza suspiciunilor și fără o procedură echitabilă,

ceea ce încalcă art. 3 Protocolul 1 din CEDO.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la

comunicarea încheierii.”

„Recursul împotriva încheierii se examinează […], pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să

respingă recursul și să mențină încheierea.”

„La cererea participanților la proces, judecătorul sau instanța dispune în aceeași zi

aplicarea sau neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii. Asigurarea se admite în orice

fază a procesului pînă la etapa în care hotărîrea judecătorească devine definitivă, în cazul

7

în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii ar face imposibilă executarea

hotărîrii judecătorești.”

„În vederea asigurării acțiunii, judecătorul sau instanța este în drept:

a) să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pîrîtului, inclusiv pe cele care

se află la alte persoane;

a1) să noteze acțiunea, în registrele de publicitate prevăzute de lege, în raport cu

drepturile pîrîtului;

b) să interzică pîrîtului săvîrșirea unor anumite acte;

c) să interzică altor persoane săvîrșirea unor anumite acte în privința obiectului în litigiu,

inclusiv transmiterea de bunuri către pîrît sau îndeplinirea unor alte obligații față de el;

d) să suspende vînzarea bunurilor sechestrate în cazul intentării unei acțiuni de ridicare

a sechestrului de pe ele (radierea din actul de inventar);

e) să suspende urmărirea, întemeiată pe un document executoriu, contestat de către

debitor pe cale judiciară.

Judecătorul sau instanța dispune, la cererea participanților la proces, aplicarea și a altor

măsuri de asigurare a acțiunii care să corespundă scopurilor specificate la art.174. Pot

fi admise concomitent mai multe măsuri de asigurare a acțiunii dacă valoarea bunurilor

sechestrate nu depășește valoarea acțiunii.”

„În cererea de asigurare a acțiunii se indică motivele și circumstanțele pentru care se

solicită asigurarea acțiunii.

Cererea de asigurare a acțiunii se soluționează de către judecătorul care examinează

cauza în ziua depunerii, fără înștiințarea pîrîtului și a celorlalți participanți la proces.

Dacă cererea de asigurare a acțiunii este depusă concomitent cu cererea de chemare în

judecată, aceasta se soluționează în ziua emiterii încheierii privind acceptarea cererii de

chemare în judecată, fără înștiințarea pîrîtului și a celorlalți participanți la proces.

Dacă cererea de asigurare a acțiunii este formulată în timpul ședinței de judecată, aceasta

se soluționează de către instanță în ședința respectivă, indiferent de absența unor

participanți la proces.

Judecătorul pronunță o încheiere motivată privind asigurarea sau neasigurarea acțiunii.”

politice nr. 294-XVI din 21 decembrie 2007:

„(1) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă prin acțiunile acestuia se aduc

prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale.

(32) Luând în considerare gravitatea încălcărilor admise de către partidul politic,

existența unui pericol real și iminent de producere a unor consecințe iremediabile pentru

valorile democratice și pentru ordinea de drept a Republicii Moldova prin continuarea

desfășurării activităților ilegale ale partidului politic, Ministerul Justiției poate cere

instanței de judecată să dispună, în calitate de măsură asiguratorie, limitarea activității

partidului politic pe perioada examinării cauzei, până la pronunțarea în fond,

prezentând, în acest sens, argumentele și probele care să ateste situațiile respective.

(33) La examinarea cererii privind dispunerea, în calitate de măsură asiguratorie, a

limitării activității partidului politic, instanța de judecată citează participanții la proces

și, în termen de 3 zile de la depunerea cererii de aplicare a măsurii asiguratorii privind

limitarea activității partidului politic, decide, prin încheiere executorie, cu privire la

limitarea activității partidului politic în calitate de măsură asiguratorie. Părțile în proces

sunt obligate să se prezinte în fața instanței de judecată.

(34) Încheierea cu privire la aplicarea sau respingerea aplicării măsurii asiguratorii

privind limitarea activității partidului politic poate fi atacată cu recurs separat de fondul

cauzei. Cererea de recurs se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în termen

de 5 zile.

(8) Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pe parcursul campaniei electorale

la care participă, cu excepția cazurilor în care limitarea activității partidului politic se

cere pentru comiterea unor încălcări grave ale legii, astfel cum sunt prevăzute acestea

8

la art.3 și la alin.(31) din prezentul articol. Activitatea partidului politic nu poate fi

limitată pentru încălcări minore.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ

Moldovei” a depus cerere în temeiul art. 121 din Codul de procedură civil,

solicitând ridicarea excepției de neconstituționale și sesizarea Curții

Constituționale în vederea exercitării controlului constituționalității a

următoarelor prevederi legale și anume, a sintagmei prevăzute la art. 21

alin.(8) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice „... cu excepția

cazurilor în care limitarea activității partidului politic se cere pentru

comiterea unor încălcări grave ale legii, astfel cum sunt prevăzute acestea

la art.3 și la alin.(31) din prezentul articol. Activitatea partidului politic nu

poate fi limitată pentru încălcări minore.”

s-a admis cererea depusă de Partidul Politic Partidul Republican „Inima

Moldovei” cu privire la sesizarea Curții Constituționale privind excepția de

neconstituționalitate a art. 21 alin. (8) din Legea nr.294-XVI din

21.12.2007 privind partidele politice. S-a transmis Curții Constituționale a

Republicii Moldova sesizarea depusă de Partidul Politic Partidul

Republican „Inima Moldovei” în vederea examinării constituționalității a

prevederilor art. 21 alin. (8) din Legea nr.294/2007 privind partidele

politice, sintagma: „... cu excepția cazurilor în care limitarea activității

partidului politic se cere pentru comiterea unor încălcări grave ale legii,

astfel cum sunt prevăzute acestea la art.3 și la alin.(31) din prezentul

articol. Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pentru încălcări

minore.”

Republican „Inima Moldovei” a depus, prin intermediul poștei electronice,

o cerere privind suspendarea executării încheierii din 25 septembrie 2025

pronunțată de Curtea de Apel Centru, prin care s-a dispus aplicarea măsurii

asigurătorii de limitare a activității partidului. Suspendarea a fost solicitată

până la soluționarea definitivă a recursului formulat împotriva respectivei

încheieri.

s-a respins cererea depusă de Partidul Politic Partidul Republican „Inima

Moldovei” privind suspendarea executării încheierii din 25 septembrie

2025 a Curții de Apel Centru.

au fost declarate inadmisibile sesizările depuse de Vlad Batrîncea, deputat în

Parlamentul Republicii Moldova și de Irina Vlah, în interesele Partidul

9

Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, în dosarul nr. 2r-355/2025,

pendinte la Curtea Supremă de Justiție, privind verificarea constituționalității

textului „cu excepția cazurilor în care limitarea activității partidului politic

se cere pentru comiterea unor încălcări grave ale legii, astfel cum sunt

prevăzute acestea la art. 3 și la alin. (31) din prezentul articol. Activitatea

partidului politic nu poate fi limitată pentru încălcări minore” din articolul

21 alin. (8) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele

politice.

prerogativei sale constituționale, legislatorul a reglementat mecanisme

juridice prin care restricționează și limitează activitatea partidelor politice a

căror acțiuni sau inacțiuni afectează valorile democratice, ordinea de drept,

pluralismul politic sau principiile democratice fundamentale. Legislatorul a

reglementat situațiile juridice de limitare a activității partidelor politice care

comit acțiuni/inacțiuni prin care se aduc prejudicii grave pluralismului

politic, principiilor democratice și încalcă regulile privind gestiunea

financiară (articolul 21 alineatele (1) și (11) din Legea nr. 294/2007). De

asemenea, legislatorul a reglementat procedura prin care autoritățile

competente inițiază limitarea activității partidelor (articolul 21 alineatele (2)

– (6) din Legea nr. 294/2007) precum și competența instanțelor de judecată

de a examina cauzele respective (articolul 21 alineatele (3) și (4) din Legea

nr. 294/2007).

dispoziția contestată de autori legislatorul a instituit o regulă generală potrivit

căreia „activitatea partidului politic nu poate fi limitată pe parcursul

campaniei electorale la care participă” subliniind astfel importanța

participării libere la alegeri a partidelor politice pentru procesul democratic.

Totuși, legislatorul nu a acordat acestei reguli un caracter absolut, ci a

prevăzut expres că partidul politic poate fi limitat și pe parcursul campaniei

electorale dacă acesta a comis „încălcări grave ale legii”. Mai mult,

legislatorul a stabilit situațiile pe care le califică ca fiind încălcări grave ale

legii, făcând trimitere la dispoziții legale precise, prevăzute de articolele 3 și

21 alin. (31) din Legea nr. 294/2007. Legislatorul a subliniat că limitarea

activității partidului politic se aplică pentru comiterea unor încălcări grave și

a insistat asupra înțelesului textului „încălcări grave ale legii” prin precizarea

faptului că „[a]ctivitatea partidului politic nu poate fi limitată pentru încălcări

minore” la ultima teză din alineatul contestat.

electronice, Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” a depus

cerere privind anularea măsurii de asigurare.

10

2025 (nr. 4114) a fost executată cu efecte directe asupra drepturilor electorale

ale formațiunii și ale candidaților săi, prin revocarea poziției PRIM din lista

partidelor admise la alegeri și prin modificarea anexei ce conține candidații

Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul

Moldovei”. Aceasta a operat schimbări înregistrate deja, fără o bază juridică

expresă. Se susține că titularul real al listei de candidați este Blocul Electoral,

nu partidul individual, iar excluderea acestora ar putea avea loc doar în

temeiul Codului electoral sau printr-o hotărâre judecătorească ce privește

expres Blocul și candidații. Astfel, CEC a abuzat de drept prin eliminarea

candidaților deja înregistrați, deși hotărârile de înregistrare își produc

efectele.

invocat dispozițiile art. 180 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora

măsura asiguratorie poate fi anulată la cererea pârâtului de instanța care a

dispus-o sau de instanța în a cărei procedură se află cauza.

MOTIVAREA INSTANȚEI

Comisia Electorală Centrală, prin scrisoarea nr. CEC8/8992, a notificat

Ministerul Justiției al Republicii Moldova despre adoptarea Hotărârii

nr.3993 din 17 septembrie 2025 „Cu privire la contestația nr. CEC-10AP/6

din 2 septembrie 2025 și sesizarea nr. CEC-7/22684 din 5 septembrie 2025”,

solicitând examinarea aplicabilității art. 21 din Legea nr. 294/2007 privind

partidele politice în privința Partidului Politic Partidul Republican „Inima

Moldovei”. În acest sens, CEC a anexat dosarul administrativ aferent

hotărârii.

Centrală a admis contestația Partidului Politic „Partidul Național

Moldovenesc” din 2 septembrie 2025 și sesizarea Partidului Politic „Alianța

Liberalilor și Democraților pentru Europa” din 5 septembrie 2025 și a dispus,

inter alia:

I. aplicarea în privința Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor,

Inima și Viitorul Moldovei a sancțiunii de avertisment pentru încălcarea

prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice;

II.inițierea unui control complex al finanțării activității Partidului Politic Partidul

Republican Inima Moldovei pentru perioada 1 mai – 31 august 2025 și a Blocului

Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei

pentru perioada 3 august – 1 octombrie 2025;

11

III.expedierea către Ministerul Justiției a copiei dosarului administrativ în vederea

examinării aplicabilității articolului 21 din Legea privind partidele politice în

privința Partidului Politic „Partidul Republican Inima Moldovei”.

existența unor elemente care ridică suspiciuni rezonabile privind legalitatea

finanțării activității Partidului Politic „Partidul Republican Inima

Moldovei”, precum și a campaniei electorale desfășurate de Blocul Electoral

„Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, din

care acest partid face parte. CEC a reiterat obligația imperativă a tuturor

concurenților electorali de a respecta cu strictețe dispozițiile legale privind

finanțarea activității politice și electorale, subliniind că respectarea acestor

norme nu constituie doar o cerință formală, ci reprezintă o garanție esențială

a integrității procesului electoral și a consolidării ordinii constituționale.

de suspiciune rezonabilă privește existența unor indicii serioase,

concordante și verificabile privind încălcări ale regimului de finanțare

politică, depășind nivelul unor simple bănuieli. Convergența constatărilor

CEC, a datelor CNA și Procuraturii, precum și a informațiilor SIS – raportate

la volum (sume semnificative), mod de operare (plăți în numerar, plicuri,

coordonare ierarhică) și moment (proximitatea scrutinului electoral) –

configurează un standard probator suficient pentru etapa provizorie.

Hotărârea CEC nr. 3993 are la bază inclusiv informațiile prezentate de

Centrul Național Anticorupție (CNA), care a informat instituția că

gestionează o cauză penală pornită în temeiul art. 1813 din Codul penal,

referitoare la finanțarea ilegală a Partidului Politic „Partidul Republican

Inima Moldovei”. În acest context, CNA a arătat că se desfășoară acțiuni de

urmărire penală, inclusiv în urma perchezițiilor efectuate la data de 2

septembrie 2025 la membri și activiști ai partidului, în cadrul cărora au fost

ridicate sume de bani în diferite valute, documente, telefoane mobile și alți

purtători de informații, a căror proveniență și conținut urmează a fi stabilite

și examinate în vederea administrării probatoriului. CNA a menționat, de

asemenea, că în cadrul documentării au fost constatate situații de transmitere

a mijloacelor financiare în plicuri de către viceprimarul municipiului Comrat

și alți membri ai partidului către activiști și simpatizanți, proveniența acestor

fonduri nefiind stabilită. Totodată, s-a reținut că viceprimarul, în timpul

exercitării atribuțiilor de serviciu, repartiza personal bani în plicuri și

organiza discuții cu persoanele percheziționate, în scopul trasării sarcinilor

electorale, acțiuni desfășurate sub coordonarea unui candidat la funcția de

deputat din partea Partidului Politic „Partidul Republican Inima Moldovei”.

CNA a mai precizat că a depus demersuri pentru aplicarea măsurilor

12

preventive față de patru persoane reținute, printre care se numără

viceprimarul municipiului Comrat, un candidat la funcția de deputat și doi

membri ai partidului, urmărirea penală fiind în desfășurare conform art. 212

alin. (1) din Codul de procedură penală.

Cahul a informat Comisia Electorală Centrală că, în legătură cu săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 1813 alin.(1) din Codul penal, patru persoane au

fost puse sub învinuire și față de acestea au fost aplicate măsuri preventive,

iar alte treisprezece persoane au fost recunoscute în calitate de bănuite și sunt

cercetate în stare de libertate. Procuratura Cahul a prezentat detaliile

învinuirilor și bănuielilor formulate împotriva celor șaptesprezece persoane

documentate de organul de urmărire penală, menționând că acestea au

desfășurat propagandă electorală în favoarea partidului, au participat la

activități de finanțare ilegală prin utilizarea unor mijloace nedeclarate, au

coordonat activitatea activiștilor și simpatizanților din zona de sud a

Republicii Moldova (inclusiv UTA Găgăuzia) și au organizat întâlniri prin

care au distribuit mijloace financiare ilegale pentru implicarea în acțiuni de

propagandă și campanii de denigrare a autorităților Republicii Moldova

(conform răspunsului Procuraturii Cahul nr. 6066, înregistrat la CEC sub

nr.CEC-7/23043 din 15 septembrie 2025, anexat la dosarul administrativ).

dispunerea unei măsuri provizorii, instanța poate fundamenta soluția pe

informații instituționale oficiale coroborate (CEC, SIS, CNA, Procuratură),

în temeiul principiului aprecierii libere a probelor și al standardului

verosimilității. Astfel, nu se cere certitudinea penală, ci demonstrarea unui

risc actual și credibil asupra integrității procesului electoral.

din 18 septembrie 2025, depusă la dosar, în cadrul investigațiilor desfășurate

cu privire la organizația criminală „Șor” au fost obținute date care indică

faptul că Partidul Politic „Partidul Republican Inima Moldovei”, condus de

Irina Vlah, ar fi beneficiat de finanțare ilegală din partea acestei organizații.

Astfel, în perioada aprilie – august 2025, formațiunea ar fi recepționat

mijloace financiare ilegale în cuantum de aproximativ 1,2 milioane de euro.

chemare în judecată prin care i-a solicitat Curții de Apel Centru să dispună

limitarea activității Partidului Politic „Partidul Republican Inima Moldovei”

pentru un termen de 12 luni. Totodată, pe baza articolului 21 alin. (32) din

Legea privind partidele politice, Ministerul Justiției i-a cerut instanței de

judecată să dispună limitarea activității partidului politic, ca o măsură

asiguratorie, până la soluționarea cauzei în fond.

13

neaplicarea limitării activității unui partid în cursul campaniei electorale,

excepția legală operează pentru încălcări grave prevăzute de art. 21 alin.(3¹)–

(3²) din Legea nr. 294/2007. Având în vedere natura și amploarea indiciilor

(lit. c), d), e) – coruperea alegătorilor pe scară largă, finanțare ilegală,

introducere sistematică de mijloace financiare în activitatea politică), la sunt

întrunite condițiile care justifică aplicarea excepției.

aplicării de către Curtea de Apel Centru a unei măsuri asigurătorii asupra

activității unui partid politic în raport cu indiciile și suspiciunile rezonabile

privind finanțarea ilegală, posibile legături cu structuri criminale organizate

și utilizarea de fonduri nedeclarate în campania electorală.

instrumente juridice cu caracter preventiv, destinate să preîntâmpine

producerea unor prejudicii ireparabile și să asigure eficacitatea hotărârii

judecătorești pe fond. În cazul partidelor politice, unde activitatea acestora

se intersectează direct cu procesele democratice fundamentale – pluralismul

politic, egalitatea șanselor în competiția electorală și exprimarea liberă a

voinței alegătorilor – aplicarea unei asemenea măsuri este justificată atunci

când există indicii serioase de ilegalitate și un pericol real și iminent ca aceste

valori să fie compromise.

electorale sunt elemente fundamentale ale ordinii constituționale. Statul are

obligația pozitivă de a proteja aceste valori împotriva oricăror practici care

pot denatura voința alegătorilor, fie prin coruperea masivă a acestora, fie prin

introducerea sistematică de fonduri ilicite în campania electorală.

public prevalează asupra interesului individual al partidului de a-și continua

nestingherit activitatea, întrucât este vorba de protejarea integrității

procesului electoral și a încrederii publicului în instituțiile democratice.

scrutinului electoral și prin riscul ca fondurile ilicite să fie utilizate pentru

influențarea voinței alegătorilor. În lipsa unei intervenții imediate, există

pericolul ca procesul democratic să fie denaturat în mod ireversibil, efect ce

nu ar mai putea fi corectat ulterior printr-o hotărâre pe fond.

campanie, ceea ce reclamă un răspuns judiciar preventiv.

prerogativa de a sesiza direct instanța pentru dispunerea unor măsuri

14

provizorii, tocmai pentru a bloca în timp util mecanismele ilicite și a

împiedica alterarea ireparabilă a ordinii constituționale.

pe fond. Ea este provizorie, supusă controlului judecătoresc și destinată să

acționeze exclusiv pe perioada necesară examinării cauzei. Această

proporționalitate între ingerința aplicată și scopul urmărit – protejarea

procesului democratic, este esențială și respectă standardele CEDO privind

„motivele relevante și suficiente”. Mai mult, măsura este adecvată scopului

legitim, întrucât suspendarea temporară neutralizează imediat influența

resurselor ilicite asupra campaniei. De asemenea, măsura este necesară,

deoarece alternative mai blânde (controale ulterioare, audite punctuale,

limitări individuale) nu previn impactul prezent al fluxurilor financiare

opace, dispersate și greu de trasat în timp util. Beneficiul public – protejarea

egalității de șanse și a încrederii în alegeri – prevalează, pentru o durată strict

limitată, asupra interesului partidului de a continua activitatea, fără a produce

efecte ireversibile asupra existenței formațiunii.

organelor de drept (SIS, CNA, Procuratura), precum și circumstanțele

concrete cum ar fi – sume mari de bani, implicarea membrilor partidului,

transmiterea fondurilor în plicuri, coordonarea acțiunilor electorale prin

resurse suspecte, configurează un tablou ce reclamă o reacție rapidă a

autorităților.

de eficiență, întrucât prejudiciul democratic – alterarea votului liber

exprimat, ar fi deja consumat și ireparabil.

argumentul Curții de Apel Centru, potrivit căruia Hotărârea CEC

nr.3993/2025 și materialele administrative anexate confirmă existența unor

suspiciuni rezonabile privind finanțarea ilegală a Partidului „Inima

Moldovei, întrucât aceste acte constituie probe oficiale și autonome ce indică

încălcări ale legislației privind finanțarea partidelor politice.

Anticorupție și ale Procuraturii Cahul demonstrează dubii rezonabile de

implicare a unor membri ai partidului în finanțare ilegală și propagandă

electorală contra cost, aceste constatări rezultă din acte procesuale și din

măsuri preventive dispuse conform Codului penal și Codului de procedură

penală.

întărește credibilitatea indiciilor în faza provizorie.

15

prezentate de Serviciul de Informații și Securitate atestă că partidul a

beneficiat de aproximativ 1,2 milioane euro proveniți de la organizația

criminală ȘOR, este întemeiat, întrucât sursa este o instituție abilitată prin

lege să furnizeze date privind securitatea națională, iar gravitatea faptelor

reclamă intervenția instanței.

a) subminarea proceselor electorale – prin utilizarea de resurse opace în

campanie;

c) coruperea alegătorilor pe scară largă – plăți în numerar destinate

propagandei și mobilizării;

d) finanțare ilegală – fluxuri bănești nedeclarate către concurentul electoral;

e) introducerea ilegală de mijloace financiare – alimentări provenite din exterior

prin mecanisme bancare sancționate.

legale prealabile / dreptul la apărare, completul de judecată reține că art. 21

alin. (31) din Legea nr. 294/2007 conferă în mod expres Ministerului Justiției

competența de a se adresa direct instanței, fără procedura prealabilă de la

alin. (2), atunci când sunt incidente ipotezele ce amenință valori

constituționale (suveranitate, integritate, securitate, ordinea publică) și când

sunt însoțite de faptele enumerate de lege (subminarea proceselor electorale,

finanțare ilegală ș.a.). Cererea nu limitează garanțiile procesuale: dreptul la

apărare se exercită în fața instanței, în procedură contradictorie, inclusiv prin

calea de atac (recurs separat) pe care recurentul o folosește chiar în prezenta

cauză. Așadar, nu era necesară o audiere administrativă prealabilă; garanțiile

se consumă în faza judiciară accelerată prevăzută de lege.

Refah Partisi nu poate fi luată în considerare ca un argument care ar fi de

natura să anuleze măsura asiguratorie, or această cauză privește dizolvarea

(măsură definitivă), nu o măsură provizorie și reversibilă de limitare pe

durata procesului. Standardul CEDO cere un just echilibru între scopul

legitim (protejarea integrității procesului electoral, ordinii constituționale și

transparenței finanțării) și necesitatea măsurii. În prezenta cauză, temeiul

legal este clar (art. 21 alin. (32)), obiectivul este legitim, iar măsura este

temporară și proporțională cu riscul indicat de informațiile organelor

competente. Prin urmare, referința la Refah Partisi nu desființează

posibilitatea unei măsuri preventive mai puțin intruzive decât dizolvarea.

anticipează fondul sunt neîntemeiate. Interdicția din practica internă privește

măsuri care identifică definitiv litigiul. Aici, limitarea este strict provizorie,

cu durată legată de soluția pe fond și cu posibilitatea de revizuire/suspendare

16

de către instanțele superioare. Mai mult, legiuitorul a prevăzut în mod special

această formă de măsură asiguratorie în art. 21 alin. (32) – deci la caz nu este

prezența unor măsuri „generice” de drept comun, ci într-un regim special

care autorizează expres temporizarea activității partidului când este dovedit

riscul calificat. Faptul că remediul provizoriu seamănă cu remediul final nu-

l face „fond” atunci când legea însăși îl instituie ca provizoriu.

la administrarea completă a probelor.

ales cu 2 zile înainte de alegeri este unul speculativ. În acest sens, Completul

de judecată subliniază că proporționalitatea se apreciază concret, raportat la

amploarea și urgența riscului. Indicii privind rețele de finanțare opacă,

distribuții de bani în numerar, implicarea unui număr mare de membri și

impactul electoral imediat justifică, în prag de scrutin, o intervenție rapidă

pentru a preveni denaturarea voinței alegătorilor. Măsurile alternative

(controale ulterioare, audit punctual) nu contracarează efectul prezent și

direct al fluxurilor financiare suspecte în campanie. Măsura de asigurare

rămâne limitată temporal, nu dizolvă partidul și urmărește protejarea

egalității de șanse și a integrității competiției electorale – valori care, în

balanță, prevalează când riscul este imediat.

suspendarea unor persoane, audit accelerat) sunt insuficiente în contextul

unui mecanism decentralizat de finanțare (numeroși membri/donații), cu

interpuși și plăți în numerar. Ele nu împiedică utilizarea imediată a fondurilor

deja puse în circulație și nu înlătură riscul de continuare a schemei pe durata

campaniei.

potrivit căruia nu s-a dovedit pericolul real și iminent, fiind invocate doar

suspiciuni și cauze penale pendinte. În acest sens se statuează că, pentru o

măsură provizorie, standardul de probă nu este cel al „dovezii dincolo de

orice dubiu” (specific procesului penal), ci al verosimilității (aparență de

drept) și al pericolului demonstrat prin indicii serioși, concordante.

Informațiile coroborate ale SIS, CNA, Procuraturii și CEC (avertisment,

misiune de control complex, termene scurte de predare a actelor) descriu un

tablou convergent de risc actual asupra procesului electoral. Legea nu cere

existența unei hotărâri penale definitive pentru a activa protecția provizorie;

dimpotrivă, tocmai iminența justifică intervenția înainte ca atingerea

valorilor protejate să se materializeze.

a bazat doar pe Hotărârea CEC, informații operative (SIS/CNA) și presă,

17

care nu sunt probe certe. La caz, completul de judecată reține că reieșind din

spiritul Legii privind partidele politice, Ministerul Justiției are dreptul – și

obligația – să se sprijine pe date oficiale furnizate de autorități publice

competente (CEC, SIS, CNA, organe de urmărire penală). Acestea nu sunt

simple informații, ci acte oficiale ce creează indicii serioase pentru

intervenția provizorie. Chiar dacă articolul de presă a fost menționat ca

suport secundar, fundamentul cererii nu este presa, ci dosarul administrativ

al CEC și comunicările instituționale. În etapa asiguratorie, probatoriul

sumară și coroborat este suficient când riscul reclamă intervenție urgentă.

nevinovăție stabilită la art. 6 CEDO și art. 21 din Constituție. Instanța de

recurs apreciază acest argument ca unul declarativ, or, măsura litigioasă are

natura preventivă și nu este o sancțiune penală; nu stabilește vinovăție, ci

îngheață temporar anumite activități pentru a proteja interesul public major.

Prezumția de nevinovăție operează în materia acuzațiilor penale; în speță are

loc un regim special de drept public privind partidele, cu scopul de a asigura

transparența finanțării și curățenia competiției electorale. În plus, garanțiile

art. 6 CEDO (acces la instanță, contradictorialitate, cale de atac) sunt

respectate: recurentul exercită deja recurs separat și a formulat cerere de

suspendare – adică beneficiază de remedii efective.

echivalează cu excluderea din alegeri și afectează dreptul de a fi ales, este

neîntemeiat. Efectul asupra participării este o consecință colaterală a unei

măsuri cu scop legitim – protecția libertății și corectitudinii votului. Când

există un risc iminent de denaturare a voinței electoratului prin finanțare

ilicită și practici opace, statul are obligația pozitivă de a interveni prompt.

Testul de necesitate și proporționalitate este îndeplinit: măsura este

temporară, motivată pe riscuri concrete și supusă controlului judecătoresc

accelerat. A admite participarea nelimitată, în pofida indiciilor solide, ar crea

un dezavantaj neloial celorlalți competitori și ar afecta egalitatea șanselor în

însuși nucleul său.

ar fi – excluderea a 501 membri și restituirea 192.500 lei, instanța de recurs

subliniază că demersurile ulterioare ale Partidului Politic Partidul

Republican „Inima Moldovei” pot atenua, dar nu șterg riscurile deja produse

în campanie și nici nu garantează că mecanismele de finanțare opace au

încetat. Excluderea în bloc a 501 membri chiar confirmă existența unei

problematici sistemice în structurile partidului. Restituirea sumei nu

remediază impactul deja consumat (logistică, propagandă, mobilizare) și nu

oferă certitudinea că nu au circulat și alte resurse neraportate. Pentru

18

prevenirea ireparabilului în proximitatea scrutinului, măsura provizorie

rămâne necesară.

potrivit căruia SIS nu dovedește că partidul știa proveniența sumelor /

intenție frauduloasă. În acest sens se statuează că, regimul finanțării

partidelor este construit pe diligența pozitivă a formațiunii: obligații de

verificare, raportare, transparență. Nu este nevoie de probarea intenției

frauduloase pentru a activa mecanismele de protecție atunci când există

indicii obiective că s-au rulat fonduri problematice care pot vicia competiția.

În plus, chiar lipsa unor mecanisme interne eficace de cunoaștere a

donatorilor și a sursei fondurilor relevă o deficiență de conformare ce

justifică, pe termen scurt, limitarea pentru protejarea procesului electoral.

irelevantă, or, cauza Patria a vizat excluderea de la scrutin decisă

administrativ în prag de alegeri, pe o fundamentare considerată insuficientă

și fără remedii judiciare efective în timp util. În prezenta cauză:

▪ măsura este judiciară, adoptată de instanță în baza unui text legal special

(art.21 alin. (32));

▪ există cale de atac rapidă (recurs separat în 5 zile) și posibilitate de

suspendare;

▪ temeiul probator este instituțional (CEC/SIS/CNA/Procuratură), nu exclusiv

prezumții mediatice;

▪ măsura este provizorie, nu dizolvare/înlăturare definitivă.

administrativă aproape imediată, fără control judecătoresc efectiv în timp

util, prezenta măsură este judiciară, a fost dispusă după o procedură

contradictorie, este provizorie, revizuibilă rapid și întemeiată pe un dosar

instituțional coroborat (CEC, SIS, CNA, Procuratură).

procesuale dintre prezenta cauză și situațiile sancționate anterior de CEDO

sunt fundamentale. Curtea Europeană a Drepturilor Omului statuează că

orice restricție aplicată unui partid politic trebuie să se bazeze pe „motive

relevante și suficiente”.

− avertismentul aplicat de CEC pentru nerespectarea normelor de finanțare;

− dispunerea unui control complex asupra finanțării activităților partidului și

a blocului electoral din care face parte,

− constatările și notificările organelor de drept (SIS, CNA, Procuratura), care

descriu un mecanism sistemic de finanțare neconformă,

− volumul și natura fondurilor implicate, de ordinul sutelor de mii de lei și

suspiciuni de resurse externe,

19

− proximitatea temporală față de scrutin, care amplifică riscul de denaturare a

voinței alegătorilor.

(„excludere punitivă”), ci de măsură preventivă și temporară, destinată să

blocheze riscul imediat ca fondurile ilicite să fie utilizate în campania

electorală. Mai mult, aceasta este supusă controlului jurisdicțional accelerat,

ceea ce asigură respectarea dreptului la apărare și evită orice arbitrariu.

Astfel, există un echilibru just între scopul legitim urmărit (protecția

integrității procesului electoral) și măsura aplicată, ceea ce confirmă

caracterul său proporțional și conform standardelor europene.

și diligență, nu pe elementul subiectiv al intenției.

îndeplinește cumulativ cerințele legale:

− temei legal expres (art. 21 alin. (32) Legea nr. 294/2007),

− scop legitim (protejarea integrității procesului electoral și a ordinii

constituționale),

− indicii serioase și coroborate ale unui pericol real și iminent,

− proporționalitate (durată limitată, remediu reversibil, control judiciar

accelerat).

se modifică substanțial (ex. clarificarea provenienței fondurilor, încetarea

riscurilor, conformare verificabilă), ceea ce accentuează caracterul său

temporar și proporțional.

legalitatea măsurii asigurătorii dispuse. Acest raționament este în

concordanță cu standardele europene privind integritatea finanțării politice

(Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția;

recomandările privind transparența finanțării partidelor și campaniilor), care

impun statelor mecanisme preventive eficiente împotriva finanțării

netransparente.

Republican „Inima Moldovei” privind anularea măsurilor de asigurare,

completul de judecată reține că, din circumstanțele prezentate, nu rezultă

existența unor motive temeinice care să justifice admiterea acesteia. Potrivit

prevederilor art. 180 din Codul de procedură civilă, pentru a se dispune

anularea unei măsuri de asigurare, este necesară dovedirea intervenirii unor

circumstanțe noi, de natură să schimbe în mod esențial situația de fapt și de

drept avută în vedere la momentul dispunerii măsurii. Circumstanțele cauzei

expuse mai sus demonstrează necesitatea menținerii măsurilor dispuse până

la soluționarea cauzei în fond sau până la apariția unor împrejurări noi, de

20

natură să schimbe situația existentă. În prezent, o asemenea schimbare nu a

fost constatată, iar existența unui pericol real și iminent asupra valorilor

democratice justifică menținerea măsurilor asigurătorii.

procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge recursul depus de Partidul Politic Partidul Republican „Inima

Moldovei” și menține încheierea din data de 25 septembrie 2025 a Curții de

Apel Centru.

Respinge cererea depusă de Partidul Politic Partidul Republican „Inima

Moldovei” privind anularea măsurii de asigurare.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Diana Stănilă

21