2r-395/25 — dispunerea limitării activității partidului politic

2r-395/25 — dispunerea limitării activității partidului politic (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la respingerea recursului declarat de Partidul Politic „Moldova

Mare”,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Ministerul Justiției al Republicii Moldova către Partidul Politic „Moldova

Mare”, intervenienți accesorii Comisia Electorală Centrală, Serviciul de

Informații și Securitate privind dispunerea limitării activității partidului politic,

împotriva încheierii din 2 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru,

(Dosarul nr. 2r-395/25

PIGD 2-25139335-01-2r-23102025)

Existența temeiurilor ce justifică aplicarea măsurilor asiguratorii.

Curtea de Apel Centru (jud. A. Panov, E. Bolocan, S. Vîșcu)

27 octombrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Partidul Politic

„Moldova Mare”,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

cerere de chemare în judecată împotriva Partidului Politic „Moldova Mare”,

intervenienți accesorii Comisia Electorală Centrală și Serviciul de Informații și

Securitate, prin care a solicitat admiterea acesteia și dispunerea limitării

activității Partidului Politic „Moldova Mare” pentru termenul de 12 luni și

aplicarea măsurii asiguratorii sub formă de limitare a activității Partidului Politic

„Moldova Mare” pe perioada examinării cauzei, până la pronunțarea în fond, în

baza art. 21 alin. (32) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice.

sub formă de limitare a activității Partidul Politic „Moldova Mare” pe perioada

examinării cauzei până la pronunțarea în fond în temeiul art. 21 alin.(33) din

Legea nr. 294/2007 privind partidele politice.

Comisia Electorală Centrală a notificat Ministerul Justiției al Republicii

Moldova despre adoptarea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4119 din

26 septembrie 2025 „Cu privire la sesizările nr. CEC-7/23379 din 22 septembrie

2025 a Partidului Social Democrat European, nr. CEC-7/23334 din 22

septembrie 2025 a Inspectoratului de Poliție Orhei, nr. CЕC-7/23413 din 23

septembrie 2025, nr. CEC-7/23492 din 24 septembrie 2025 și nr. CEC-7/23636

din 26 septembrie 2025 a Inspectoratului național de investigații, nr. CEC-

7/23420 din 23 septembrie 2025 a Direcției de Poliție a Unității Teritoriale

Autonome Găgăuzia, nr. CEC-7/23454, nr. CЕС-7/23487, nr. CEC-7/23514 și

nr. CEC-7/23515 din 24 septembrie 2025 a Inspectoratului de Poliție Bălți, nr.

CЕС7/23557 din 25 septembrie 2025 a Centrului Național Anticorupție, precum

și a informației prezentate de către Serviciul de Informații și Securitate al

Republicii Moldova cu adresa nr. CEC-7/23556 din 25 septembrie 2025”,

solicitând examinarea aplicabilității art. 21 din Legea nr.294/2007 privind

1

partidele politice în privința Partidului Politic „Moldova Mare” anexând dosarul

administrativ aferent hotărârii adoptate.

nr. 4119 din 26 septembrie 2025, s-a admis parțial sesizarea nr. CEС-7/23379

din 22 septembrie 2025 a Partidului Politic „Partidul Social Democrat

European”; s-a luat act de sesizările Inspectoratului de Poliție Orhei,

Inspectoratului de Poliție Bălți, Direcției de Poliție a Unității Teritoriale

Autonome Găgăuzia, Inspectoratului național de investigații, Centrului Național

Anticorupție și Serviciului de Informații și Securitate; s-a anulat înregistrarea

concurentului electoral, Partidul Politic „Moldova Mare”, și listei de candidați

la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului

Politic „Moldova Mare”; a fost sesizat Ministerul Justiției în vederea examinării

aplicabilității art. 3 și 21 din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, în

privința Partidului Politic „Moldova Mare”.

Centrale, privind încălcări grave ale procesului democratic electoral în partea ce

au vizat acțiunile Partidului Politic „Moldova Mare” din sesizările nr. CEC-

7/23334 din 22 septembrie 2025 a Inspectoratului de Poliție Orhei, nr. CEC-

7/23413 din 23 septembrie 2025 și nr. CЕС7/23492 din 24 septembrie 2025 ale

Inspectoratului național de investigații, nr. CEC7/23454, nr. CEC-7/23514 și nr.

CEC-7/23515 din 24 septembrie 2025 ale Inspectoratului de Poliție Bălți.

Monitorului Oficial Nr. 393-396, în care la 23 iulie 2025 a fost publicat,

„Ordinul cu privire la modificarea Ordinului Ministrului Afacerilor Externe nr.

118-b-114 din 5 iulie 2024 cu privire la alinierea la măsurile restrictive

internaționale ale Uniunii Europene având în vedere acțiunile de destabilizare a

Republicii Moldova (nr. 154-s-17, 22 iulie 2025)”. Ulterior, pct.10 din Partea II

a Monitorului Oficial Nr. 401-404 în care la 26 iulie 2025, a fost publicată

„Decizia privind modificarea Deciziei Consiliului interinstituțional de

supervizare nr. 7 din 1 august 2024 privind punerea în aplicare a măsurilor

restrictive internaționale ale Uniunii Europene având în vedere acțiunile de

destabilizare a Republicii Moldova (nr. 27, 25 iulie 2025)". Ambele acte

publicate în Monitorul Oficial se referă la decizia de aliniere a Republicii

Moldova la măsurile restrictive internaționale ale Uniunii Europene instituite

prin Decizia (PESC) 2025/1435 a Consiliului Uniunii Europene din 15.07.2025

de modificare a Deciziei (PESC) 2023/891 privind măsurile restrictive având în

vedere acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova.

2

anexă în secțiunea „А. Persoane fizice”, în care au fost incluse și următoarele

persoane fizice: „Victoria FURTUNĂ, politician - lider al partidului politic

„Moldova Mare”. Expunere de motive: Victoria FURTUNĂ este un politician

din Republica Moldova care a primit un sprijin semnificativ din partea lui Ilan

ȘOR și a blocului politic Victorie/Pobeda, care este succesorul partidului politic

ȘOR scos în afara legii, condus de Ilan ȘOR. Mai exact, în timpul alegerilor

prezidențiale din 2024, membrii blocului politic Victorie/Pobeda au fost

încurajați să voteze pentru Victoria FURTUNĂ, inclusiv prin acțiuni de mituire.

În plus, încălcând legile electorale care interzic campania în ziua alegerilor, Ilan

ȘOR, persoană inclusă pe listă, și asociații săi au dat instrucțiuni susținătorilor

să voteze pentru Victoria FURTUNĂ. Prin urmare, ea este asociată cu blocul

politic Victorie/Pobeda. De asemenea, ea este asociată cu Ilan ȘOR”.

măsurile restrictive având în vedere acțiunile de destabilizare a Republicii

Moldova, în care sunt incluse persoanele fizice responsabile de acțiuni sau

politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii

Moldova, sau democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea în

Republica Moldova, sau care sprijină sau pun în aplicare astfel de acțiuni sau

politici, prin oricare dintre următoarele acțiuni:(i) obstrucționarea sau

subminarea procesului politic democratic, inclusiv prin obstrucționarea sau

subminarea gravă a organizării alegerilor sau prin încercarea de a destabiliza sau

de a răsturna ordinea constituțională; (ii) planificarea, coordonarea, sprijinirea

sau facilitarea în orice mod a demonstrațiilor violente sau a altor acte de violență

sau prin participarea, în mod direct sau indirect, la acestea; (iii) abateri financiare

grave cu privire la fondurile publice, precum și exportul neautorizat de capital.

Electorală Centrală potrivit cărei „acțiunile partidului politic s-au materializat

prin fapte ce contravin principiilor fundamentale ale unui scrutin liber, corect și

transparent, afectând atât egalitatea de șanse între concurenții electorali, cât și

libertatea alegătorilor de a-și exprima voința în mod conștient și neconstrâns”.

cadrul acestei spețe, aceasta a desprins următoarele tipuri de acțiuni ilegale

deosebit de grave: „ folosirea fondurilor financiare și materiale nedeclarate în

rapoartele privind finanțarea campaniei electorale prezentate de către

concurentul electoral; utilizarea mijloacelor financiare din străinătate; oferirea

alegătorilor de bani, bunuri, prestarea serviciilor sau acordarea de foloase în

scopul determinării alegătorilor să își exercite drepturile electorale; participarea

3

în cadrul unui bloc electoral camuflat cu reprezentanții partidelor politice ale

căror activitate a fost limitată ca urmare a recunoașterii acestora ca fiind

succesori ai unui partid politic declarat neconstituțional”.

regăsește sesizarea nr. CEC-7/23413 din 23 septembrie 2025 a Inspectoratului

național de investigații din cadrul Inspectoratului General al Poliției (dosarul

administrativ, volumul nr. II) și sesizarea Inspectoratului de Poliție Bălți nr.

CEC-7/23514 din 24 septembrie 2025 (dosarul administrativ, volumul nr. II),

prin care se constată acțiuni de finanțare ilegală a Partidului Politic „Moldova

Mare”, precum și acțiuni de asociere cu Blocul Politic „Victorie”, afiliat lui Ilan

Șor, asociere care cuprinde desfășurarea de acțiuni comune și coordonate între

formațiuni politice, implicarea entității în activități de promovare electorală,

utilizarea de resurse materiale, financiare sau logistice în comun și transmiterea

de mesaje politice convergente, care să creeze aparența unui bloc, fapt ce

contravine prevederilor Codului electoral. În materialele sesizărilor se arată că,

în lunile martie - septembrie 2025, sute de persoane ce au activat în mediul on-

line au fost repartizate în trei echipe, care încorporau regional zonele de Sud,

Centru și Nord ale Republicii Moldova, fiind remunerate financiar direct din

Federația Rusă, iar așa-numitele remunerări financiare lunare variau între 600 și

3000 lei, achitate prin transferuri bancare în ruble rusești, prin intermediul băncii

ruse „БанкПСБ”. Astfel, cei 200 membri erau remunerați lunar cu suma

cuprinsă între minimum 260 000 lei și maximum 600 000 lei.

cărui activitățile în mediul on-line au constat exclusiv în promovarea imaginii

formațiunii politice „Moldova Mare” și liderului acesteia, Victoria Furtună.

Anticorupție către Comisia Electorală Centrală, în prezent se află în proces de

investigare circumstanțe care indică faptul că anumiți factori de decizie ai

partidelor politice afiliate lui Ilan Șor, prin intermediul reprezentanților locali,

determină persoanele cu drept de vot să-și manifeste susținerea în favoarea

concurentului electoral, Partidului Politic „Moldova Mare”. De asemenea,

audierea unor persoane în cadrul cauzelor penale din gestiune indică asupra

faptului că Partidul Politic „Moldova Mare” este susținut financiar de către Ilan

Șor, iar la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 Ilan Șor urma să

redirecționeze toate sursele financiare ilicite pentru coruperea persoanelor în

vederea exercitării dreptului de vot în favoarea acestui partid. Faptele

menționate mai sus au fost încadrate de Centrul Național Anticorupție în

componențele infracțiunilor de corupere electorală (art. 1811 din Codul penal),

4

încălcare a modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice

sau ale fondurilor electorale (art. 1812 din Codul penal).

privind partidele politice, potrivit căror se interzice finanțarea, prestarea unor

servicii cu titlu gratuit ori susținerea materială sub orice formă, directă și/sau

indirectă, a partidelor politice de către: persoanele juridice cu capital străin sau

mixt, persoanele juridice din străinătate.

Partidul Politic „Moldova Mare” a beneficiat de resurse financiare provenite

dintr-o sursă externă, respectiv din Federația Rusă, prin intermediul

„Promsvyazbank”. Această faptă nu reprezintă doar o încălcare punctuală a

normelor legale privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, ci

relevă o amenințare sistemică la adresa ordinii constituționale și a integrității

procesului democratic. Întrucât legea interzice categoric orice finanțare externă,

directă sau indirectă, a partidelor politice și a campaniilor electorale, legătura

dovedită dintre Partidul Politic „Moldova Mare”, „Promsvyazbank” și așa-

numitul grup „Șor” impune constatarea situației drept un act de finanțare externă

ilicită, cu consecințe deosebit de grave pentru securitatea statului și pentru

legalitatea procesului electoral.

organelor de drept, coroborate cu materialele anexate, a atestat că drept urmare

a finanțării externe ilicite de care a beneficiat Partidul Politic „Moldova Mare”,

se desfășoară acțiuni de corupere a alegătorilor, fapt de o gravitate deosebită în

contextul procesului electoral. Dincolo de caracterul lor individual, aceste

acțiuni dezvăluie o strategie concertată de influențare ilegală a voinței

electoratului prin mijloace financiare provenite din surse externe, fapt ce

contravine în mod direct principiului suveranității poporului, consacrat în

Constituția Republicii Moldova”, Astfel, reiterăm că aceste constatări, nu pot fi

interpretate drept simple abateri administrative, ci evidențiază o practică

concertată care subminează integritatea procesului electoral, distorsionează

voința reală a alegătorilor și afectează securitatea statului. Gravitatea faptelor

rezultă atât din natura lor caracterizate prin finanțare externă și corupere

electorală, cât și din scopul urmărit, de a influența ilegal rezultatul alegerilor

parlamentare și locale prin resurse financiare provenite din Federația Rusă și

vehiculate prin structuri controlate de grupări cu interese contrare valorilor

democratice”.

5

nr.18 din 19 iulie 2024 pentru constituționalitatea unor prevederi din art. 54

alin.(7) și a art. 102 alin.(5) lit. f) din Codul Electoral (sesizarea nr. 126a/2024).

probele anexate de Comisia Electorală Centrală dovedesc că sancțiunea de

declarare a neconstituționalității nu a schimbat comportamentul exponenților

partidului „Șor” și derivatele politice ale acestuia și au continuat finanțarea

netransparentă și ilegală în vederea promovării politicilor sale nedemocratice și

desconsiderare a efectelor hotărârilor Curții Constituționale.

prevăzute de art.21 alin.(1), (31) lit. a), b), c), d) și (32) din Legea nr.294/2007

privind partidele politice.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

cererea reclamantului, Ministerul Justiției al Republicii Moldova privind

dispunerea aplicării măsurii asiguratorii. S-a dispus limitarea activității Partidul

Politic „Moldova Mare”, pe perioada examinării cauzei civile, intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova împotriva Partidului Politic „Moldova Mare”, intervenienți accesorii

Comisia Electorală Centrală și Serviciul de Informații și Securitate cu privire la

limitarea activității partidului politic, până la pronunțarea asupra fondului.

este o măsură provizorie și nu prejudecă fondul cauzei, ci doar limitează

activitatea pentru a conserva ordinea de drept și previne prejudiciile, iar pentru

aplicarea acestei măsuri, legiuitorul a căutat echilibrul între dreptul statului de a

proteja democrația și dreptul partidelor la activitate politică și participare

electorală, în baza unor argumente și probe convingătoare care să ateste

gravitatea și iminența pericolului.

Național Anticorupție a informat că sub conducerea Procuraturii municipiului

Chișinău, Procuraturii raionului Cahul, Procuraturii municipiului Bălți, precum

și în grupuri comune de urmărire penală cu Procuratura Anticorupție, a inițiat și

documentează 16 cauze penale inițiate pe componențele de infracțiuni prevăzute

la art. 1811 1812, 1813 și 243 din Codul penal. Cauzele penale inițiale și

documentate de Centrul Național Anticorupție, indică suspiciuni rezonabile că

anumiți factori de decizie, membri și simpatizanți ai formațiunilor politice

6

afiliate grupării criminale „Șor” și au pus în aplicare un plan infracțional de

corupere a alegătorilor la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Național Anticorupție, anumiți factori de decizie, membri și simpatizanți ai

formațiunilor politice afiliate grupării criminale „Șor” – Partidul Politic Forța de

Alternativă și de Salvare a Moldovei. Partidul Politic „Șansa” și Partidul Politic

„Victorie” - ca urmare a excluderii din lista partidelor politice cu dreptul de a

participa la alegerile parlamentare, și-au continuat activitățile infracționale

orientându-și sprijinul și resursele către Partidul Politic Partidul Republican

„Inima Moldovei” și Partidul Politic „Moldova Mare”.

Partidului Politic „Moldova Mare”, a precizat despre obținerea datelor în cadrul

cauzelor penale din care rezultă că anumiți factori de decizie ai partidelor

politice afiliate lui Ilan Șor, prin intermediul reprezentanților locali, determină

persoanele cu drept de vot să-și manifeste susținerea în favoarea concurentului

electoral, Partidul Politic „Moldova Mare”, circumstanțe care în prezent se află

în proces de investigare.

infracțiunile electorale afectează integritatea procesului democratic, iar,

suspiciunile ridicate, în urma controlului efectuat, justifică aplicarea măsurilor

de asigurare în privința acestui partid.

valență juridică practicii CEDO, privind ingerința gravă (limitarea/dizolvarea)

este permisă doar pentru încălcări extrem de serioase, care pun în pericol ordinea

democratică, pluralismul politic sau statul de drept (cauzele Refah Partisi c.

Turciei și Herri Batasuna c. Spaniei), cât și a Comisiei de la Veneția, care a

reținut în practica sa, că limitarea activității partidelor trebuie să fie ultima

soluție, atunci când nu există măsuri mai puțin restrictive.

Constituționale nr. 18 din 19 iulie 2024 pentru controlul constituționalității unor

prevederi din articolul 54 alin. (7) și a articolului 102 alin. (5) lit. f) din Codul

electoral (anularea înregistrării subiecților electorali) (sesizarea nr. 126a/2024),

care la pct. 46 a reținut că, corupția subminează democrația și statul de drept,

conduce la încălcarea drepturilor omului, subminează economia și erodează

calitatea vieții. Lupta împotriva corupției, inclusiv împotriva finanțării

netransparente a partidelor politice, este parte integrantă a asigurării respectării

statului de drept (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 4 din 22 aprilie 2013, §

62; HCC nr. 10 din 19 iunie 2023, § 104). Curtea a mai reținut că finanțarea

transparentă a partidelor politice și a campaniilor electorale reprezintă un

7

principiu care stă la baza alegerilor democratice. în realizarea unor convenții

internaționale Republica Moldova s-a obligat să combată corupția politică și să

întreprindă măsuri de sporire a transparenței finanțării candidaturilor la un

mandat public electiv și, eventual, a finanțării partidelor politice (a se vedea

Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției din octombrie 2003 și

Recomandarea (2003) Comitetului Miniștrilor pentru statele membre împotriva

corupției în materie de finanțare a partidelor politice și de campanii electorale).

gravă pluralismului politic și principiilor democratice fundamentale, prin

posibila finanțare ilegală sau acordarea unor valori materiale în favoarea

partidului politic vizat sau a concurenților săi electorali, inclusiv prin utilizarea

unor mijloace financiare pentru activitățile curente ori electorale ale acestuia,

precum și având în vedere că aceste circumstanțe relevă practici vulnerabile

pentru buna funcționare a procesului democratic, prin încălcarea dreptului

alegătorilor de a-și exprima opțiunea, fiind în prezența unui pericol imediat, cert

și extrem de grav.

activității Partidului Politic „Moldova Mare” poate surveni riscul producerii

unor consecințe iremediabile pentru valorile democratice și ordinea de drept,

care de fapt este condiția-cheie care diferențiază o măsură provizorie justificată

de una disproporționată. Urmare a ansamblului aspectelor de fapt învederate,

raportate la normele de drept sus indicate, Completul de judecată statuează

asupra faptului că aplicarea unei măsuri asigurătorii prin limitarea activității

Partidului Politic „Moldova Mare” se impune ca un instrument preventiv.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

de recurs împotriva încheierii Curții de Apel Centru din 2 octombrie 2025 prin

care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei decizii prin care să fie

dispusă respingerea ca fiind lipsită de temei cererea Ministerului Justiției al

Republicii Moldova privind aplicarea măsurii asiguratorii sub formă de limitare

a activității partidului pe perioada examinării cauzei până la pronunțarea în fond.

încălcarea principiului legalității, considerând că în perioada post campaniei

electorale, Partidul Politic „Moldova Mare” este împiedicat arbitrar să participe

la viața electorală cu depline drepturi, prin crearea artificială a piedicilor.

8

finanțarea ilicită a partidelor, martorii audiați nu indică că ar fi primit banii

pentru a vota candidatul independent Victoria Furtună.

contradictorii, în raport cu subiecții procesului electoral, or comportamentul,

promisiunile denotă o practică duplicitară a autorității electorale.

faptul că la întâlnirile cu alegătorii ar fi venit persoanele sancționate

contravențional și care anterior ar fi fost simpatizanții a unor alte partide.

probelor acuzării cu scopul de a împiedica participarea la cursa electorală.

uz de putere discreționară care nu este delimitată, prin anularea înregistrării

concurentului electoral.

POZIȚIA PĂRȚILOR

electronice, intervenient accesoriu, Comisia Electorală Centrală, a solicitat

declararea recursului ca fiind inadmisibil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

,, Încheierea dată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, separat de hotărîre, de către

părți și de ceilalți participanți la proces în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi,

precum și în cazurile în care încheierea face imposibilă desfășurarea de mai departe a

procesului. Ea se examinează în recurs conform regulilor stabilite de prezentul capitol.”

,,Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise

de către curțile de apel.”

„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.”

„Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a

referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să

respingă recursul și să mențină încheierea.”

9

„(1) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă prin acțiunile acestuia se aduc

prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale.

(11) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă partidul nu a depus raportul privind

gestiunea financiară sau nu a prezentat informațiile necesare pentru efectuarea supravegherii

și a controlului finanțării partidului politic ori dacă nu a prezentat datele din registrul

membrilor de partid, în termenele și forma stabilite de Comisia Electorală Centrală sau

Agenția Servicii Publice.

(2) În cazul constatării acțiunilor sau inacțiunilor menționate la alin.(1) și (11), Ministerul

Justiției, din oficiu sau la sesizare, solicită organului de conducere al partidului politic

respectiv ca, într-un termen stabilit, de până la 30 de zile, să întreprindă măsuri pentru

încetarea acestor fapte și să informeze ministerul despre măsurile luate și despre înlăturarea

încălcărilor respective.

(3) Dacă organul de conducere al partidului politic nu a îndeplinit solicitarea Ministerului

Justiției în termenul stabilit, activitatea partidului politic poate fi limitată pe un termen de până

la 12 luni prin hotărâre judecătorească, la cererea Ministerului Justiției, care se depune în

decurs de 5 zile după expirarea termenului stabilit conform prevederilor alin.(2). Examinarea

cererii de limitare a activității partidului politic ține de competența Curții de Apel Centru și

se realizează într-un termen care nu va depăși două luni.

(31) Ministerul Justiției se poate adresa direct în instanța de judecată, fără a parcurge

procedura prealabilă indicată la alin.(2), cerând limitarea activității partidului politic pe un

termen de până la 12 luni, în cazul acțiunilor sau inacțiunilor menționate la alin.(1) și (11) care

amenință suveranitatea, independența, integritatea teritorială, securitatea națională, ordinea și

siguranța publică, însoțite de:

a) acțiuni de subminare a proceselor electorale;

b) campanii de dezinformare, incitare la ură, propaganda agresiunii militare, mesaje cu

conținut extremist, cu conținut cu caracter terorist sau care, în alt mod, prezintă o amenințare

pentru securitatea națională;

c) acte de corupere pe scară largă a alegătorilor;

d) finanțare ilegală sau acordare ilegală de servicii sau valori materiale partidului politic

ori concurenților electorali ai acestuia;

e) acțiuni de spălare a banilor sau introducerea în țară, în mod sistematic și ilegal, a

mijloacelor financiare pentru activități curente sau electorale ale partidului politic;

f) acțiuni de planificare, coordonare, sprijinire a acțiunilor violente.

(32) Luând în considerare gravitatea încălcărilor admise de către partidul politic, existența

unui pericol real și iminent de producere a unor consecințe iremediabile pentru valorile

democratice și pentru ordinea de drept a Republicii Moldova prin continuarea desfășurării

activităților ilegale ale partidului politic, Ministerul Justiției poate cere instanței de judecată

să dispună, în calitate de măsură asiguratorie, limitarea activității partidului politic pe perioada

examinării cauzei, până la pronunțarea în fond, prezentând, în acest sens, argumentele și

probele care să ateste situațiile respective.

(33) La examinarea cererii privind dispunerea, în calitate de măsură asiguratorie, a limitării

activității partidului politic, instanța de judecată citează participanții la proces și, în termen de

3 zile de la depunerea cererii de aplicare a măsurii asiguratorii privind limitarea activității

partidului politic, decide, prin încheiere executorie, cu privire la limitarea activității partidului

politic în calitate de măsură asiguratorie. Părțile în proces sunt obligate să se prezinte în fața

instanței de judecată.

(34) Încheierea cu privire la aplicarea sau respingerea aplicării măsurii asiguratorii privind

limitarea activității partidului politic poate fi atacată cu recurs separat de fondul cauzei.

Cererea de recurs se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în termen de 5 zile.

10

(35) Înlăturarea încălcărilor admise de către partidul politic după depunerea cererii de

limitare a activității acestuia nu exonerează partidul respectiv de răspundere juridică, însă

poate fi luată în considerare la stabilirea termenului de limitare a activității.

(4) Hotărârea judecătorească privind limitarea activității partidului politic este definitivă și

executorie, însă poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile. Cererea de recurs se

examinează de către Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile. În cazul limitării

activității partidului politic prin hotărâre judecătorească, Ministerul Justiției solicită Agenției

Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice faptul respectiv.

(5) Pe perioada limitării activității partidului politic, acestuia îi este interzisă participarea

individuală sau în comun la alegeri și referendumuri, producerea, furnizarea, distribuirea și

difuzarea publicității politice, fondarea mijloacelor de informare în masă, organizarea

întrunirilor, a mitingurilor, a demonstrațiilor, a pichetărilor și a altor acțiuni publice, folosirea

tuturor tipurilor de depuneri bancare, cu excepția cazurilor când sunt necesare decontări cu

contractanții, decontări aferente îndeplinirii contractelor individuale de muncă, decontări

pentru repararea prejudiciilor cauzate prin acțiunile partidului politic, decontări pentru plata

impozitelor, a taxelor și amenzilor.

(51) La aplicarea măsurii asiguratorii privind limitarea activității partidului politic se aplică

interdicțiile prevăzute la alin.(5).

(52) Hotărârea și încheierea prin care s-a dispus limitarea activității partidului politic se

expediază de instanța de judecată, în termen de cel mult 24 de ore din momentul pronunțării,

în adresa părților la proces și a autorităților competente pentru punere în executare, iar acestea,

la rândul lor, notifică instanța de judecată și Ministerul Justiției despre rezultatele executării.

(6) După înlăturarea necorespunderilor pentru care activitatea partidului politic a fost

limitată, partidul va informa despre aceasta Ministerul Justiției, care, în termen de 5 zile, va

autoriza reluarea activității partidului.

(7) Dacă, în perioada limitării activității partidului politic, acțiunile pentru care a fost

limitată activitatea partidului se vor repeta sau dacă, pe parcursul primului an din data ultimei

limitări a activității partidului, acesta comite încălcări similare, Ministerul Justiției cere

instanței de judecată să dizolve partidul respectiv.

(8) Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pe parcursul campaniei electorale la

care participă, cu excepția cazurilor în care limitarea activității partidului politic se cere pentru

comiterea unor încălcări grave ale legii, astfel cum sunt prevăzute acestea la art.3 și la alin.(31)

din prezentul articol. Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pentru încălcări

minore.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

judecată constată că încheierea din 2 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru a

fost notificată Partidul Politic „Moldova Mare” la data de 6 octombrie 2025, ora

11:17 prin intermediul poștei electronice (f. d. 70, vol. III). Astfel, recursul

declarat la data de 21 octombrie 2025, a fost depus în termenul stabilit de art.

425 din Codul de procedură civilă.

invocat ilegalitatea încheierii din 2 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, prin

care a fost admisă cererea Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind

aplicarea măsurii asiguratorii și s-a limitat activitatea Partidul Politic „Moldova

Mare”, până la pronunțarea în fond.

11

desprinde o distincție clară între măsura asiguratorie de limitare a activității

partidului politic (reglementată la alin. (32)–(34)) și limitarea propriu-zisă a

activității partidului politic (reglementată la alin. (3), (31), (4)), atât prin prisma

riscurilor verificate, cât și prin prisma duratei efectelor actelor de dispoziție

emise.

până la 12 luni, instanța judecătorească verifică întrunirea condițiilor de la art.

21 alin. (31) din Legea privind partidele politice, iar în cazul aplicării limitării

activității partidului, în calitate de măsură asiguratorie, instanța judecătorească

verifică întrunirea condițiilor stipulate la art. 21 alin. (32) din aceeași lege.

„Moldova Mare”, în calitate de măsură asiguratorie, instanța judecătorească a

fost chemată să verifice, existența unui pericol real și iminent de producerea

unor consecințe iremediabile pentru valorile democratice și pentru ordinea de

drept a Republicii Moldova prin continuarea desfășurării activităților ale

partidului politic.

Electorale Centrale care s-a referit la Decizia (PESC) 2025/1435 din 15 iulie

2025, în anexa cărei la secțiunea „А. Persoane fizice”, au fost incluse și

următoarele persoane fizice: „Victoria Furtună, politician - lider al partidului

politic „Moldova Mare”. Expunere de motive: Victoria Furtună este un politician

din Republica Moldova care a primit un sprijin semnificativ din partea lui Ilan

Șor și a blocului politic Victorie/Pobeda, care este succesorul partidului politic

ȘOR scos în afara legii, condus de Ilan Șor.

blocului politic Victorie/Pobeda au fost încurajați să voteze pentru Victoria

Furtună, inclusiv prin acțiuni de mituire. În plus, încălcând legile electorale care

interzic campania în ziua alegerilor, Ilan Șor, persoană inclusă pe listă, și

asociații săi au dat instrucțiuni susținătorilor să voteze pentru Victoria Furtună.

Prin urmare, ea este asociată cu blocul politic Victorie/Pobeda. De asemenea, ea

este asociată cu Ilan Șor”.

măsurile restrictive având în vedere acțiunile de destabilizare a Republicii

Moldova, sunt incluse persoanele fizice responsabile de acțiuni sau politici care

subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova,

sau democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea în Republica

Moldova, sau care sprijină sau pun în aplicare astfel de acțiuni sau politici, prin

12

oricare dintre următoarele acțiuni: obstrucționarea sau subminarea procesului

politic democratic, inclusiv prin obstrucționarea sau subminarea gravă a

organizării alegerilor sau prin încercarea de a destabiliza sau de a răsturna

ordinea constituțională; planificarea, coordonarea, sprijinirea sau facilitarea în

orice mod a demonstrațiilor violente sau a altor acte de violență sau prin

participarea, în mod direct sau indirect, la acestea; abateri financiare grave cu

privire la fondurile publice, precum și exportul neautorizat de capital.

De asemenea, în hotărârea sa, Comisia Electorală Centrală a reținut că

„..acțiunile partidului politic s-au materializat prin fapte ce contravin principiilor

fundamentale ale unui scrutin liber, corect și transparent, afectând atât egalitatea de șanse între

concurenții electorali, cât și libertatea alegătorilor de a-și exprima voința în mod conștient și

neconstrâns, reținând următoarele tipuri de acțiuni ilegale deosebit de grave admise de către

Partidului Politic „Moldova Mare”:

- folosirea fondurilor financiare și materiale nedeclarate în rapoartele privind finanțarea

campaniei electorale prezentate de către concurentul electoral;

- utilizarea mijloacelor financiare din străinătate;

- oferirea alegătorilor de bani, bunuri, prestarea serviciilor sau acordarea de foloase în scopul

determinării alegătorilor să își exercite drepturile electorale;

- participarea în cadrul unui bloc electoral camuflat cu reprezentanții partidelor politice ale

căror activitate a fost limitată ca urmare a recunoașterii acestora ca fiind succesori ai unui

partid politic declarat neconstituțional”.

52.Totodată, prima instanța, a constatat că Centrul Național Anticorupție a

prezentat Comisiei Electorale Centrale informația din care rezultă existența a

16 cauze penale inițiate pe componențele de infracțiuni prevăzute la art. 1811

1812, 1813 și 243 din Codul penal. Cauzele penale indică suspiciuni rezonabile

privind anumiți factori de decizie, membri și simpatizanți ai formațiunilor

politice afiliate grupării criminale „Șor" din regiunile Centru, Sud și Nord ale

țării, având roluri bine determinate, care au pus în aplicare un plan infracțional

de corupere a alegătorilor la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

membri și simpatizanți ai formațiunilor politice afiliate grupării criminale „Șor"

– Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, Partidul Politic

„Șansa” și Partidul Politic „Victorie” - ca urmare a excluderii din lista partidelor

politice cu dreptul de a participa la alegerile parlamentare, și-au continuat

activitățile infracționale orientându-și sprijinul și resursele către Partidul Politic

Partidul Republican „Inima Moldovei" și Partidul Politic „Moldova Mare”.

septembrie 2025, a Serviciul de Informații și Securitate prin care s-a informat

că „Evaluările de securitate permit a opina că faptele descrise: reprezintă un

pericol deosebit pentru securitatea Republicii Moldova și se încadrează în lista

amenințărilor la adresa securității statului, prevăzut de art.4 din Legea securității

13

statului nr. 618 din 31 octombrie 1995; încalcă art. 25 din Legea nr.294/2007

privind partidele politice”. Interzicerea finanțării partidelor politice de către state

străine, de către reprezentanții partidelor politice declarate neconstituționale și

liderii acestuia în scop de continuare a activității pentru care partidul a fost

declarant neconstituțional este necesară pentru menținerea suveranității

naționale, pluralismului politic sau a principiilor statului de drept, valorilor

democratice, securității naționale, integrătății teritoariale, siguranța sau ordinea

publică.

politice, Ministerul Justiției are dreptul și obligația să se sprijine pe date oficiale

furnizate de autorități publice competente (CEC, SIS, CNA, organe de urmărire

penală). Acestea nu sunt simple informații, ci acte oficiale ce creează indicii

serioase pentru intervenția provizorie. În etapa asiguratorie, probatoriul sumar și

coroborat este suficient când riscul reclamă intervenție urgentă.

suspiciune rezonabilă privește existența unor indicii serioase, depășind nivelul

unor simple bănuieli. Convergența constatărilor CEC, a datelor CNA și

Procuraturii, precum și a informațiilor SIS configurează un standard probator

suficient pentru etapa provizorie.

conchide că instanța de judecată în mod legal a concluzionat că, la caz, există

temeiuri suficiente și rezonabile ce justifică aplicarea măsurilor asigurătorii

prevăzute la art. 21 alin. (32) din Legea privind partidele politice nr. 294/2007.

de Apel Centru că în cazul neaplicării asiguratorii în prezenta cauză poate

surveni riscul producerii unor consecințe iremediabile pentru valorile

democratice și ordinea de drept. Completul de judecată menționează că măsura

dispusă este temporară, până la soluționarea fondului.

Judecată a Curții Supreme menționează că acestea țin de fondul cauzei, respectiv

exced limitele recursului.

2003; Herri Batasuna c. Spaniei, 2009) prin care se admit restrângeri ale

libertății de asociere atunci când acestea sunt necesare pentru protecția

democrației.

de fond este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt

neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

14

concluzionează de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de

judecată.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge recursul declarat de Partidul Politic „Moldova Mare”.

Menține încheierea din 2 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Justiției

al Republicii Moldova către Partidul Politic „Moldova Mare”, intervenienți

accesorii Comisia Electorală Centrală, Serviciul de Informații și Securitate

privind dispunerea limitării activității partidului politic.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Gheorghe Stratulat

Oxana Parfeni

15