2r-395/25 — dispunerea limitării activității partidului politic

La 30 septembrie 2025, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus cerere de chemare în judecată împotriva Partidului Politic „Moldova Mare”, intervenienți accesorii Comisia Electorală Centrală și Serviciul de Informații și Securitate, prin care a solicitat admiterea acesteia și dispunerea limitării activității Partidului Politic „Moldova Mare” pentru termenul de 12 luni și aplicarea măsurii asiguratorii sub formă de limitare a activității Partidului Politic „Moldova Mare” pe perioada examinării cauzei, până la pronunțarea în fond, în baza art. 21 alin. (32) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice.

Totodată, Ministerul Justiției a solicitat aplicarea unei măsuri asiguratorii sub formă de limitare a activității Partidul Politic „Moldova Mare” pe perioada examinării cauzei până la pronunțarea în fond în temeiul art. 21 alin.(33) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice.

Reclamantul și-a argumentat poziția prin faptul că la 29 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a notificat Ministerul Justiției al Republicii Moldova despre adoptarea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4119 din 26 septembrie 2025 „Cu privire la sesizările nr. CEC-7/23379 din 22 septembrie 2025 a Partidului Social Democrat European, nr. CEC-7/23334 din 22 septembrie 2025 a Inspectoratului de Poliție Orhei, nr. CЕC-7/23413 din 23 septembrie 2025, nr. CEC-7/23492 din 24 septembrie 2025 și nr. CEC-7/23636 din 26 septembrie 2025 a Inspectoratului național de investigații, nr. CEC- 7/23420 din 23 septembrie 2025 a Direcției de Poliție a Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, nr. CEC-7/23454, nr. CЕС-7/23487, nr. CEC-7/23514 și nr. CEC-7/23515 din 24 septembrie 2025 a Inspectoratului de Poliție Bălți, nr. CЕС7/23557 din 25 septembrie 2025 a Centrului Național Anticorupție, precum și a informației prezentate de către Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova cu adresa nr. CEC-7/23556 din 25 septembrie 2025”, solicitând examinarea aplicabilității art. 21 din Legea nr.294/2007 privind 1 partidele politice în privința Partidului Politic „Moldova Mare” anexând dosarul administrativ aferent hotărârii adoptate.

Reclamantul a menționat că prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4119 din 26 septembrie 2025, s-a admis parțial sesizarea nr. CEС-7/23379 din 22 septembrie 2025 a Partidului Politic „Partidul Social Democrat European”; s-a luat act de sesizările Inspectoratului de Poliție Orhei, Inspectoratului de Poliție Bălți, Direcției de Poliție a Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, Inspectoratului național de investigații, Centrului Național Anticorupție și Serviciului de Informații și Securitate; s-a anulat înregistrarea concurentului electoral, Partidul Politic „Moldova Mare”, și listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Moldova Mare”; a fost sesizat Ministerul Justiției în vederea examinării aplicabilității art. 3 și 21 din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, în privința Partidului Politic „Moldova Mare”.

În esență, reclamantul a făcut referire la concluziile Comisiei Electorale Centrale, privind încălcări grave ale procesului democratic electoral în partea ce au vizat acțiunile Partidului Politic „Moldova Mare” din sesizările nr. CEC- 7/23334 din 22 septembrie 2025 a Inspectoratului de Poliție Orhei, nr. CEC- 7/23413 din 23 septembrie 2025 și nr. CЕС7/23492 din 24 septembrie 2025 ale Inspectoratului național de investigații, nr. CEC7/23454, nr. CEC-7/23514 și nr. CEC-7/23515 din 24 septembrie 2025 ale Inspectoratului de Poliție Bălți.

Comisia Electorală Centrală a invocat, pct.589 din Partea III a Monitorului Oficial Nr. 393-396, în care la 23 iulie 2025 a fost publicat, „Ordinul cu privire la modificarea Ordinului Ministrului Afacerilor Externe nr. 118-b-114 din 5 iulie 2024 cu privire la alinierea la măsurile restrictive internaționale ale Uniunii Europene având în vedere acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova (nr. 154-s-17, 22 iulie 2025)”. Ulterior, pct.10 din Partea II a Monitorului Oficial Nr. 401-404 în care la 26 iulie 2025, a fost publicată „Decizia privind modificarea Deciziei Consiliului interinstituțional de supervizare nr. 7 din 1 august 2024 privind punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaționale ale Uniunii Europene având în vedere acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova (nr. 27, 25 iulie 2025)". Ambele acte publicate în Monitorul Oficial se referă la decizia de aliniere a Republicii Moldova la măsurile restrictive internaționale ale Uniunii Europene instituite prin Decizia (PESC) 2025/1435 a Consiliului Uniunii Europene din 15.07.2025 de modificare a Deciziei (PESC) 2023/891 privind măsurile restrictive având în vedere acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova. 2

În acest sens, s-a reținut Decizia (PESC) 2025/1435 din 15 iulie 2025, anexă în secțiunea „А. Persoane fizice”, în care au fost incluse și următoarele persoane fizice: „Victoria FURTUNĂ, politician - lider al partidului politic „Moldova Mare”. Expunere de motive: Victoria FURTUNĂ este un politician din Republica Moldova care a primit un sprijin semnificativ din partea lui Ilan ȘOR și a blocului politic Victorie/Pobeda, care este succesorul partidului politic ȘOR scos în afara legii, condus de Ilan ȘOR. Mai exact, în timpul alegerilor prezidențiale din 2024, membrii blocului politic Victorie/Pobeda au fost încurajați să voteze pentru Victoria FURTUNĂ, inclusiv prin acțiuni de mituire. În plus, încălcând legile electorale care interzic campania în ziua alegerilor, Ilan ȘOR, persoană inclusă pe listă, și asociații săi au dat instrucțiuni susținătorilor să voteze pentru Victoria FURTUNĂ. Prin urmare, ea este asociată cu blocul politic Victorie/Pobeda. De asemenea, ea este asociată cu Ilan ȘOR”.

Totodată, a fost indicat despre anexa Deciziei (PESC) 2023/891 privind măsurile restrictive având în vedere acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova, în care sunt incluse persoanele fizice responsabile de acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, sau democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea în Republica Moldova, sau care sprijină sau pun în aplicare astfel de acțiuni sau politici, prin oricare dintre următoarele acțiuni:(i) obstrucționarea sau subminarea procesului politic democratic, inclusiv prin obstrucționarea sau subminarea gravă a organizării alegerilor sau prin încercarea de a destabiliza sau de a răsturna ordinea constituțională; (ii) planificarea, coordonarea, sprijinirea sau facilitarea în orice mod a demonstrațiilor violente sau a altor acte de violență sau prin participarea, în mod direct sau indirect, la acestea; (iii) abateri financiare grave cu privire la fondurile publice, precum și exportul neautorizat de capital.

Ministerul Justiției a relevat despre informația prezentată de către Comisia Electorală Centrală potrivit cărei „acțiunile partidului politic s-au materializat prin fapte ce contravin principiilor fundamentale ale unui scrutin liber, corect și transparent, afectând atât egalitatea de șanse între concurenții electorali, cât și libertatea alegătorilor de a-și exprima voința în mod conștient și neconstrâns”.

Reieșind din probatoriului acumulat de Comisia Electorală Centrală în cadrul acestei spețe, aceasta a desprins următoarele tipuri de acțiuni ilegale deosebit de grave: „ folosirea fondurilor financiare și materiale nedeclarate în rapoartele privind finanțarea campaniei electorale prezentate de către concurentul electoral; utilizarea mijloacelor financiare din străinătate; oferirea alegătorilor de bani, bunuri, prestarea serviciilor sau acordarea de foloase în scopul determinării alegătorilor să își exercite drepturile electorale; participarea 3 în cadrul unui bloc electoral camuflat cu reprezentanții partidelor politice ale căror activitate a fost limitată ca urmare a recunoașterii acestora ca fiind succesori ai unui partid politic declarat neconstituțional”.

Comisia Electorală Centrală, a scos în evidență că la probatoriu se regăsește sesizarea nr. CEC-7/23413 din 23 septembrie 2025 a Inspectoratului național de investigații din cadrul Inspectoratului General al Poliției (dosarul administrativ, volumul nr. II) și sesizarea Inspectoratului de Poliție Bălți nr. CEC-7/23514 din 24 septembrie 2025 (dosarul administrativ, volumul nr. II), prin care se constată acțiuni de finanțare ilegală a Partidului Politic „Moldova Mare”, precum și acțiuni de asociere cu Blocul Politic „Victorie”, afiliat lui Ilan Șor, asociere care cuprinde desfășurarea de acțiuni comune și coordonate între formațiuni politice, implicarea entității în activități de promovare electorală, utilizarea de resurse materiale, financiare sau logistice în comun și transmiterea de mesaje politice convergente, care să creeze aparența unui bloc, fapt ce contravine prevederilor Codului electoral. În materialele sesizărilor se arată că, în lunile martie - septembrie 2025, sute de persoane ce au activat în mediul on- line au fost repartizate în trei echipe, care încorporau regional zonele de Sud, Centru și Nord ale Republicii Moldova, fiind remunerate financiar direct din Federația Rusă, iar așa-numitele remunerări financiare lunare variau între 600 și 3000 lei, achitate prin transferuri bancare în ruble rusești, prin intermediul băncii ruse „БанкПСБ”. Astfel, cei 200 membri erau remunerați lunar cu suma cuprinsă între minimum 260 000 lei și maximum 600 000 lei.

A fost invocat, raportului Inspectoratului național de investigații, potrivit cărui activitățile în mediul on-line au constat exclusiv în promovarea imaginii formațiunii politice „Moldova Mare” și liderului acesteia, Victoria Furtună.

De asemenea, potrivit informațiilor oferite de Centrul Național Anticorupție către Comisia Electorală Centrală, în prezent se află în proces de investigare circumstanțe care indică faptul că anumiți factori de decizie ai partidelor politice afiliate lui Ilan Șor, prin intermediul reprezentanților locali, determină persoanele cu drept de vot să-și manifeste susținerea în favoarea concurentului electoral, Partidului Politic „Moldova Mare”. De asemenea, audierea unor persoane în cadrul cauzelor penale din gestiune indică asupra faptului că Partidul Politic „Moldova Mare” este susținut financiar de către Ilan Șor, iar la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 Ilan Șor urma să redirecționeze toate sursele financiare ilicite pentru coruperea persoanelor în vederea exercitării dreptului de vot în favoarea acestui partid. Faptele menționate mai sus au fost încadrate de Centrul Național Anticorupție în componențele infracțiunilor de corupere electorală (art. 1811 din Codul penal), 4 încălcare a modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale (art. 1812 din Codul penal).

A fost reiterate prevederile art. 26 alin. (6) lit. f) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, potrivit căror se interzice finanțarea, prestarea unor servicii cu titlu gratuit ori susținerea materială sub orice formă, directă și/sau indirectă, a partidelor politice de către: persoanele juridice cu capital străin sau mixt, persoanele juridice din străinătate.

Totodată, a fost redate concluziile Comisiei Electorale Centrale că Partidul Politic „Moldova Mare” a beneficiat de resurse financiare provenite dintr-o sursă externă, respectiv din Federația Rusă, prin intermediul „Promsvyazbank”. Această faptă nu reprezintă doar o încălcare punctuală a normelor legale privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, ci relevă o amenințare sistemică la adresa ordinii constituționale și a integrității procesului democratic. Întrucât legea interzice categoric orice finanțare externă, directă sau indirectă, a partidelor politice și a campaniilor electorale, legătura dovedită dintre Partidul Politic „Moldova Mare”, „Promsvyazbank” și așa- numitul grup „Șor” impune constatarea situației drept un act de finanțare externă ilicită, cu consecințe deosebit de grave pentru securitatea statului și pentru legalitatea procesului electoral.

Respectiv, Comisia Electorală Centrală, a subliniat: „în sesizările organelor de drept, coroborate cu materialele anexate, a atestat că drept urmare a finanțării externe ilicite de care a beneficiat Partidul Politic „Moldova Mare”, se desfășoară acțiuni de corupere a alegătorilor, fapt de o gravitate deosebită în contextul procesului electoral. Dincolo de caracterul lor individual, aceste acțiuni dezvăluie o strategie concertată de influențare ilegală a voinței electoratului prin mijloace financiare provenite din surse externe, fapt ce contravine în mod direct principiului suveranității poporului, consacrat în Constituția Republicii Moldova”, Astfel, reiterăm că aceste constatări, nu pot fi interpretate drept simple abateri administrative, ci evidențiază o practică concertată care subminează integritatea procesului electoral, distorsionează voința reală a alegătorilor și afectează securitatea statului. Gravitatea faptelor rezultă atât din natura lor caracterizate prin finanțare externă și corupere electorală, cât și din scopul urmărit, de a influența ilegal rezultatul alegerilor parlamentare și locale prin resurse financiare provenite din Federația Rusă și vehiculate prin structuri controlate de grupări cu interese contrare valorilor democratice”. 5

În susținerea argumentelor, s-a invocat Hotărârea Curții Constituționale nr.18 din 19 iulie 2024 pentru constituționalitatea unor prevederi din art. 54 alin.(7) și a art. 102 alin.(5) lit. f) din Codul Electoral (sesizarea nr. 126a/2024).

Ministerului Justiției al Republicii Moldova a susținut, că argumentele și probele anexate de Comisia Electorală Centrală dovedesc că sancțiunea de declarare a neconstituționalității nu a schimbat comportamentul exponenților partidului „Șor” și derivatele politice ale acestuia și au continuat finanțarea netransparentă și ilegală în vederea promovării politicilor sale nedemocratice și desconsiderare a efectelor hotărârilor Curții Constituționale.

În drept, reclamatul și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor legale prevăzute de art.21 alin.(1), (31) lit. a), b), c), d) și (32) din Legea nr.294/2007 privind partidele politice.

În motivarea încheierii, Curtea de Apel a specificat că această măsură este o măsură provizorie și nu prejudecă fondul cauzei, ci doar limitează activitatea pentru a conserva ordinea de drept și previne prejudiciile, iar pentru aplicarea acestei măsuri, legiuitorul a căutat echilibrul între dreptul statului de a proteja democrația și dreptul partidelor la activitate politică și participare electorală, în baza unor argumente și probe convingătoare care să ateste gravitatea și iminența pericolului.

Curtea de Apel Centru verificând materialele dosarului a atestat că Centrul Național Anticorupție a informat că sub conducerea Procuraturii municipiului Chișinău, Procuraturii raionului Cahul, Procuraturii municipiului Bălți, precum și în grupuri comune de urmărire penală cu Procuratura Anticorupție, a inițiat și documentează 16 cauze penale inițiate pe componențele de infracțiuni prevăzute la art. 1811 1812, 1813 și 243 din Codul penal. Cauzele penale inițiale și documentate de Centrul Național Anticorupție, indică suspiciuni rezonabile că anumiți factori de decizie, membri și simpatizanți ai formațiunilor politice 6 afiliate grupării criminale „Șor” și au pus în aplicare un plan infracțional de corupere a alegătorilor la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Instanța de judecată, a subliniat că potrivit documentărilor Centrului Național Anticorupție, anumiți factori de decizie, membri și simpatizanți ai formațiunilor politice afiliate grupării criminale „Șor” – Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei. Partidul Politic „Șansa” și Partidul Politic „Victorie” - ca urmare a excluderii din lista partidelor politice cu dreptul de a participa la alegerile parlamentare, și-au continuat activitățile infracționale orientându-și sprijinul și resursele către Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” și Partidul Politic „Moldova Mare”.

Astfel, Colegiul a reținut că Centrul Național Anticorupție, în privința Partidului Politic „Moldova Mare”, a precizat despre obținerea datelor în cadrul cauzelor penale din care rezultă că anumiți factori de decizie ai partidelor politice afiliate lui Ilan Șor, prin intermediul reprezentanților locali, determină persoanele cu drept de vot să-și manifeste susținerea în favoarea concurentului electoral, Partidul Politic „Moldova Mare”, circumstanțe care în prezent se află în proces de investigare.

Colegiul civil a constatat existența circumstanțelor care denotă faptul că, infracțiunile electorale afectează integritatea procesului democratic, iar, suspiciunile ridicate, în urma controlului efectuat, justifică aplicarea măsurilor de asigurare în privința acestui partid.

Colegiul civil, a conchis că la aceasta dimensiune, preliminar se atribuie valență juridică practicii CEDO, privind ingerința gravă (limitarea/dizolvarea) este permisă doar pentru încălcări extrem de serioase, care pun în pericol ordinea democratică, pluralismul politic sau statul de drept (cauzele Refah Partisi c. Turciei și Herri Batasuna c. Spaniei), cât și a Comisiei de la Veneția, care a reținut în practica sa, că limitarea activității partidelor trebuie să fie ultima soluție, atunci când nu există măsuri mai puțin restrictive.

Totodată, a fost reiterate raționamentele expuse în Hotărârea Curții Constituționale nr. 18 din 19 iulie 2024 pentru controlul constituționalității unor prevederi din articolul 54 alin. (7) și a articolului 102 alin. (5) lit. f) din Codul electoral (anularea înregistrării subiecților electorali) (sesizarea nr. 126a/2024), care la pct. 46 a reținut că, corupția subminează democrația și statul de drept, conduce la încălcarea drepturilor omului, subminează economia și erodează calitatea vieții. Lupta împotriva corupției, inclusiv împotriva finanțării netransparente a partidelor politice, este parte integrantă a asigurării respectării statului de drept (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 4 din 22 aprilie 2013, § 62; HCC nr. 10 din 19 iunie 2023, § 104). Curtea a mai reținut că finanțarea transparentă a partidelor politice și a campaniilor electorale reprezintă un 7 principiu care stă la baza alegerilor democratice. în realizarea unor convenții internaționale Republica Moldova s-a obligat să combată corupția politică și să întreprindă măsuri de sporire a transparenței finanțării candidaturilor la un mandat public electiv și, eventual, a finanțării partidelor politice (a se vedea Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției din octombrie 2003 și Recomandarea (2003) Comitetului Miniștrilor pentru statele membre împotriva corupției în materie de finanțare a partidelor politice și de campanii electorale).

Colegiul civil, a subliniat prezența unor aspecte care pot aduce atingere gravă pluralismului politic și principiilor democratice fundamentale, prin posibila finanțare ilegală sau acordarea unor valori materiale în favoarea partidului politic vizat sau a concurenților săi electorali, inclusiv prin utilizarea unor mijloace financiare pentru activitățile curente ori electorale ale acestuia, precum și având în vedere că aceste circumstanțe relevă practici vulnerabile pentru buna funcționare a procesului democratic, prin încălcarea dreptului alegătorilor de a-și exprima opțiunea, fiind în prezența unui pericol imediat, cert și extrem de grav.

Prin urmare, în cazul neaplicării măsurii asigurătorii și anume limitarea activității Partidului Politic „Moldova Mare” poate surveni riscul producerii unor consecințe iremediabile pentru valorile democratice și ordinea de drept, care de fapt este condiția-cheie care diferențiază o măsură provizorie justificată de una disproporționată. Urmare a ansamblului aspectelor de fapt învederate, raportate la normele de drept sus indicate, Completul de judecată statuează asupra faptului că aplicarea unei măsuri asigurătorii prin limitarea activității Partidului Politic „Moldova Mare” se impune ca un instrument preventiv.

În argumentarea cererii de recurs, partea recurentă menționează despre încălcarea principiului legalității, considerând că în perioada post campaniei electorale, Partidul Politic „Moldova Mare” este împiedicat arbitrar să participe la viața electorală cu depline drepturi, prin crearea artificială a piedicilor. 8

Indică faptul că potrivit sentințelor pronunțate în cauze penale legate de finanțarea ilicită a partidelor, martorii audiați nu indică că ar fi primit banii pentru a vota candidatul independent Victoria Furtună.

Partea recurentă susține că argumentele reclamantului sunt vădit contradictorii, în raport cu subiecții procesului electoral, or comportamentul, promisiunile denotă o practică duplicitară a autorității electorale.

Indică că Partidul Politic „Moldova Mare”, nu poartă răspundere pentru faptul că la întâlnirile cu alegătorii ar fi venit persoanele sancționate contravențional și care anterior ar fi fost simpatizanții a unor alte partide.

Partidul Politic „Moldova Mare” invocă despre falsificarea și crearea probelor acuzării cu scopul de a împiedica participarea la cursa electorală.

Consideră că autoritatea reclamantă în mod arbitrar și tendențios a făcut uz de putere discreționară care nu este delimitată, prin anularea înregistrării concurentului electoral.

Art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă: ,,Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de apel.”

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.” 9

Art. 21 din Legea privind partidele politice nr. 294 din 21 decembrie 2007: „(1) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă prin acțiunile acestuia se aduc prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale. (11) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă partidul nu a depus raportul privind gestiunea financiară sau nu a prezentat informațiile necesare pentru efectuarea supravegherii și a controlului finanțării partidului politic ori dacă nu a prezentat datele din registrul membrilor de partid, în termenele și forma stabilite de Comisia Electorală Centrală sau Agenția Servicii Publice. (2) În cazul constatării acțiunilor sau inacțiunilor menționate la alin.(1) și (11), Ministerul Justiției, din oficiu sau la sesizare, solicită organului de conducere al partidului politic respectiv ca, într-un termen stabilit, de până la 30 de zile, să întreprindă măsuri pentru încetarea acestor fapte și să informeze ministerul despre măsurile luate și despre înlăturarea încălcărilor respective. (3) Dacă organul de conducere al partidului politic nu a îndeplinit solicitarea Ministerului Justiției în termenul stabilit, activitatea partidului politic poate fi limitată pe un termen de până la 12 luni prin hotărâre judecătorească, la cererea Ministerului Justiției, care se depune în decurs de 5 zile după expirarea termenului stabilit conform prevederilor alin.(2). Examinarea cererii de limitare a activității partidului politic ține de competența Curții de Apel Centru și se realizează într-un termen care nu va depăși două luni. (31) Ministerul Justiției se poate adresa direct în instanța de judecată, fără a parcurge procedura prealabilă indicată la alin.(2), cerând limitarea activității partidului politic pe un termen de până la 12 luni, în cazul acțiunilor sau inacțiunilor menționate la alin.(1) și (11) care amenință suveranitatea, independența, integritatea teritorială, securitatea națională, ordinea și siguranța publică, însoțite de: a) acțiuni de subminare a proceselor electorale; b) campanii de dezinformare, incitare la ură, propaganda agresiunii militare, mesaje cu conținut extremist, cu conținut cu caracter terorist sau care, în alt mod, prezintă o amenințare pentru securitatea națională; c) acte de corupere pe scară largă a alegătorilor; d) finanțare ilegală sau acordare ilegală de servicii sau valori materiale partidului politic ori concurenților electorali ai acestuia; e) acțiuni de spălare a banilor sau introducerea în țară, în mod sistematic și ilegal, a mijloacelor financiare pentru activități curente sau electorale ale partidului politic; f) acțiuni de planificare, coordonare, sprijinire a acțiunilor violente. (32) Luând în considerare gravitatea încălcărilor admise de către partidul politic, existența unui pericol real și iminent de producere a unor consecințe iremediabile pentru valorile democratice și pentru ordinea de drept a Republicii Moldova prin continuarea desfășurării activităților ilegale ale partidului politic, Ministerul Justiției poate cere instanței de judecată să dispună, în calitate de măsură asiguratorie, limitarea activității partidului politic pe perioada examinării cauzei, până la pronunțarea în fond, prezentând, în acest sens, argumentele și probele care să ateste situațiile respective. (33) La examinarea cererii privind dispunerea, în calitate de măsură asiguratorie, a limitării activității partidului politic, instanța de judecată citează participanții la proces și, în termen de 3 zile de la depunerea cererii de aplicare a măsurii asiguratorii privind limitarea activității partidului politic, decide, prin încheiere executorie, cu privire la limitarea activității partidului politic în calitate de măsură asiguratorie. Părțile în proces sunt obligate să se prezinte în fața instanței de judecată. (34) Încheierea cu privire la aplicarea sau respingerea aplicării măsurii asiguratorii privind limitarea activității partidului politic poate fi atacată cu recurs separat de fondul cauzei. Cererea de recurs se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în termen de 5 zile. 10 (35) Înlăturarea încălcărilor admise de către partidul politic după depunerea cererii de limitare a activității acestuia nu exonerează partidul respectiv de răspundere juridică, însă poate fi luată în considerare la stabilirea termenului de limitare a activității. (4) Hotărârea judecătorească privind limitarea activității partidului politic este definitivă și executorie, însă poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile. Cererea de recurs se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile. În cazul limitării activității partidului politic prin hotărâre judecătorească, Ministerul Justiției solicită Agenției Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice faptul respectiv. (5) Pe perioada limitării activității partidului politic, acestuia îi este interzisă participarea individuală sau în comun la alegeri și referendumuri, producerea, furnizarea, distribuirea și difuzarea publicității politice, fondarea mijloacelor de informare în masă, organizarea întrunirilor, a mitingurilor, a demonstrațiilor, a pichetărilor și a altor acțiuni publice, folosirea tuturor tipurilor de depuneri bancare, cu excepția cazurilor când sunt necesare decontări cu contractanții, decontări aferente îndeplinirii contractelor individuale de muncă, decontări pentru repararea prejudiciilor cauzate prin acțiunile partidului politic, decontări pentru plata impozitelor, a taxelor și amenzilor. (51) La aplicarea măsurii asiguratorii privind limitarea activității partidului politic se aplică interdicțiile prevăzute la alin.(5). (52) Hotărârea și încheierea prin care s-a dispus limitarea activității partidului politic se expediază de instanța de judecată, în termen de cel mult 24 de ore din momentul pronunțării, în adresa părților la proces și a autorităților competente pentru punere în executare, iar acestea, la rândul lor, notifică instanța de judecată și Ministerul Justiției despre rezultatele executării. (6) După înlăturarea necorespunderilor pentru care activitatea partidului politic a fost limitată, partidul va informa despre aceasta Ministerul Justiției, care, în termen de 5 zile, va autoriza reluarea activității partidului. (7) Dacă, în perioada limitării activității partidului politic, acțiunile pentru care a fost limitată activitatea partidului se vor repeta sau dacă, pe parcursul primului an din data ultimei limitări a activității partidului, acesta comite încălcări similare, Ministerul Justiției cere instanței de judecată să dizolve partidul respectiv. (8) Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pe parcursul campaniei electorale la care participă, cu excepția cazurilor în care limitarea activității partidului politic se cere pentru comiterea unor încălcări grave ale legii, astfel cum sunt prevăzute acestea la art.3 și la alin.(31) din prezentul articol. Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pentru încălcări minore.”

În continuare, Completul de judecată evidențiază că partea recurentă a invocat ilegalitatea încheierii din 2 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a fost admisă cererea Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind aplicarea măsurii asiguratorii și s-a limitat activitatea Partidul Politic „Moldova Mare”, până la pronunțarea în fond. 11

Reieșind din conținutul art. 21 din Legea privind partidele politice se desprinde o distincție clară între măsura asiguratorie de limitare a activității partidului politic (reglementată la alin. (32)–(34)) și limitarea propriu-zisă a activității partidului politic (reglementată la alin. (3), (31), (4)), atât prin prisma riscurilor verificate, cât și prin prisma duratei efectelor actelor de dispoziție emise.

Astfel, în cazul limitării activității partidului politic pentru un termen de până la 12 luni, instanța judecătorească verifică întrunirea condițiilor de la art. 21 alin. (31) din Legea privind partidele politice, iar în cazul aplicării limitării activității partidului, în calitate de măsură asiguratorie, instanța judecătorească verifică întrunirea condițiilor stipulate la art. 21 alin. (32) din aceeași lege.

Prin urmare, la soluționarea cererii de limitare a activității Partidul Politic „Moldova Mare”, în calitate de măsură asiguratorie, instanța judecătorească a fost chemată să verifice, existența unui pericol real și iminent de producerea unor consecințe iremediabile pentru valorile democratice și pentru ordinea de drept a Republicii Moldova prin continuarea desfășurării activităților ale partidului politic.

În acest sens, Curtea de Apel Centru a reținut hotărârea Comisiei Electorale Centrale care s-a referit la Decizia (PESC) 2025/1435 din 15 iulie 2025, în anexa cărei la secțiunea „А. Persoane fizice”, au fost incluse și următoarele persoane fizice: „Victoria Furtună, politician - lider al partidului politic „Moldova Mare”. Expunere de motive: Victoria Furtună este un politician din Republica Moldova care a primit un sprijin semnificativ din partea lui Ilan Șor și a blocului politic Victorie/Pobeda, care este succesorul partidului politic ȘOR scos în afara legii, condus de Ilan Șor.

A fost consemnat că în timpul alegerilor prezidențiale din 2024, membrii blocului politic Victorie/Pobeda au fost încurajați să voteze pentru Victoria Furtună, inclusiv prin acțiuni de mituire. În plus, încălcând legile electorale care interzic campania în ziua alegerilor, Ilan Șor, persoană inclusă pe listă, și asociații săi au dat instrucțiuni susținătorilor să voteze pentru Victoria Furtună. Prin urmare, ea este asociată cu blocul politic Victorie/Pobeda. De asemenea, ea este asociată cu Ilan Șor”.

La fel, a fost specificat că în anexa la Decizia (PESC) 2023/891 privind măsurile restrictive având în vedere acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova, sunt incluse persoanele fizice responsabile de acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, sau democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea în Republica Moldova, sau care sprijină sau pun în aplicare astfel de acțiuni sau politici, prin 12 oricare dintre următoarele acțiuni: obstrucționarea sau subminarea procesului politic democratic, inclusiv prin obstrucționarea sau subminarea gravă a organizării alegerilor sau prin încercarea de a destabiliza sau de a răsturna ordinea constituțională; planificarea, coordonarea, sprijinirea sau facilitarea în orice mod a demonstrațiilor violente sau a altor acte de violență sau prin participarea, în mod direct sau indirect, la acestea; abateri financiare grave cu privire la fondurile publice, precum și exportul neautorizat de capital. De asemenea, în hotărârea sa, Comisia Electorală Centrală a reținut că „..acțiunile partidului politic s-au materializat prin fapte ce contravin principiilor fundamentale ale unui scrutin liber, corect și transparent, afectând atât egalitatea de șanse între concurenții electorali, cât și libertatea alegătorilor de a-și exprima voința în mod conștient și neconstrâns, reținând următoarele tipuri de acțiuni ilegale deosebit de grave admise de către Partidului Politic „Moldova Mare”: - folosirea fondurilor financiare și materiale nedeclarate în rapoartele privind finanțarea campaniei electorale prezentate de către concurentul electoral; - utilizarea mijloacelor financiare din străinătate; - oferirea alegătorilor de bani, bunuri, prestarea serviciilor sau acordarea de foloase în scopul determinării alegătorilor să își exercite drepturile electorale; - participarea în cadrul unui bloc electoral camuflat cu reprezentanții partidelor politice ale căror activitate a fost limitată ca urmare a recunoașterii acestora ca fiind succesori ai unui partid politic declarat neconstituțional”. 52.Totodată, prima instanța, a constatat că Centrul Național Anticorupție a prezentat Comisiei Electorale Centrale informația din care rezultă existența a 16 cauze penale inițiate pe componențele de infracțiuni prevăzute la art. 1811 1812, 1813 și 243 din Codul penal. Cauzele penale indică suspiciuni rezonabile privind anumiți factori de decizie, membri și simpatizanți ai formațiunilor politice afiliate grupării criminale „Șor" din regiunile Centru, Sud și Nord ale țării, având roluri bine determinate, care au pus în aplicare un plan infracțional de corupere a alegătorilor la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

În continuare, din lucrările dosarului rezultă, că anumiți factori de decizie, membri și simpatizanți ai formațiunilor politice afiliate grupării criminale „Șor" – Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, Partidul Politic „Șansa” și Partidul Politic „Victorie” - ca urmare a excluderii din lista partidelor politice cu dreptul de a participa la alegerile parlamentare, și-au continuat activitățile infracționale orientându-și sprijinul și resursele către Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei" și Partidul Politic „Moldova Mare”.

De asemenea, relevant este conținutul scrisorii nr. IE /10101 din 25 septembrie 2025, a Serviciul de Informații și Securitate prin care s-a informat că „Evaluările de securitate permit a opina că faptele descrise: reprezintă un pericol deosebit pentru securitatea Republicii Moldova și se încadrează în lista amenințărilor la adresa securității statului, prevăzut de art.4 din Legea securității 13 statului nr. 618 din 31 octombrie 1995; încalcă art. 25 din Legea nr.294/2007 privind partidele politice”. Interzicerea finanțării partidelor politice de către state străine, de către reprezentanții partidelor politice declarate neconstituționale și liderii acestuia în scop de continuare a activității pentru care partidul a fost declarant neconstituțional este necesară pentru menținerea suveranității naționale, pluralismului politic sau a principiilor statului de drept, valorilor democratice, securității naționale, integrătății teritoariale, siguranța sau ordinea publică.

Completul de judecată reține că reieșind din spiritul Legii privind partidele politice, Ministerul Justiției are dreptul și obligația să se sprijine pe date oficiale furnizate de autorități publice competente (CEC, SIS, CNA, organe de urmărire penală). Acestea nu sunt simple informații, ci acte oficiale ce creează indicii serioase pentru intervenția provizorie. În etapa asiguratorie, probatoriul sumar și coroborat este suficient când riscul reclamă intervenție urgentă.

Completul de judecată reține că în sensul prezentei cauze, noțiunea de suspiciune rezonabilă privește existența unor indicii serioase, depășind nivelul unor simple bănuieli. Convergența constatărilor CEC, a datelor CNA și Procuraturii, precum și a informațiilor SIS configurează un standard probator suficient pentru etapa provizorie.

În contextul dat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de judecată în mod legal a concluzionat că, la caz, există temeiuri suficiente și rezonabile ce justifică aplicarea măsurilor asigurătorii prevăzute la art. 21 alin. (32) din Legea privind partidele politice nr. 294/2007.

Instanța de recurs, în cumulul acestor constatări, aderă la concluzia Curții de Apel Centru că în cazul neaplicării asiguratorii în prezenta cauză poate surveni riscul producerii unor consecințe iremediabile pentru valorile democratice și ordinea de drept. Completul de judecată menționează că măsura dispusă este temporară, până la soluționarea fondului.

Cu referire la celelalte argumentele invocate în recurs, Completul de Judecată a Curții Supreme menționează că acestea țin de fondul cauzei, respectiv exced limitele recursului.

Relevante cazului este jurisprudența CEDO (Refah Partisi c. Turciei, 2003; Herri Batasuna c. Spaniei, 2009) prin care se admit restrângeri ale libertății de asociere atunci când acestea sunt necesare pentru protecția democrației.

Din considerentele menționate, și având în vedere că încheierea instanței de fond este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție 14 concluzionează de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de judecată.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Partidul Politic „Moldova Mare”. Menține încheierea din 2 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Justiției al Republicii Moldova către Partidul Politic „Moldova Mare”, intervenienți accesorii Comisia Electorală Centrală, Serviciul de Informații și Securitate privind dispunerea limitării activității partidului politic. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Oxana Parfeni 15