2r-355/25 — cu privire la limitarea activitătii partidului politic
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la limitarea activitătii partidului politic
- Temei legal
- Întrunirea conditiilor stabilite la art. 12 1 din Codul de procedură civilă pentru admiterea cererii de ridicare a exceptiei de neconstitutionalitate.
2r-355/25 — cu privire la limitarea activitătii partidului politic (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la sesizarea Curții Constituționale privind excepția de
neconstituționalitate a art.21 alin.(8) din Legea nr.294-XVI din 21.12.2007
privind partidele politice,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva Partidului Politic
Partidul Republican „Inima Moldovei”, intervenienți accesorii Comisia
Electorală Centrală și Serviciul de Informații și Securitate cu privire la
limitarea activității partidului politic,
împotriva încheierii din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 2r-355/25
PIGD 2-25134628-01-23-26092025)
Întrunirea condițiilor stabilite la art. 121 din Codul de procedură civilă pentru admiterea
cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate.
26 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, cererea depusă de Partidul Politic
Partidul Republican „Inima Moldovei”, reprezentată de Irina Vlah, cu
privire la sesizarea Curții Constituționale privind excepția de
neconstituționalitate a art.21 alin.(8) din Legea nr.294-XVI din
21.12.2007 privind partidele politice,
Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Ion Munteanu,
Diana Stănilă, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT:
La 19 septembrie 2025, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a
înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Partidului Politic Partidul
Republican „Inima Moldovei”, intervenienți accesorii Comisia Electorală
Centrală și Serviciul de Informații și Securitate, solicitând limitarea activității
partidului pe un termen de 12 luni. Totodată, a solicitat aplicarea măsurii
asiguratorii sub formă de limitare a activității Partidului Politic Partidul
Republican „Inima Moldovei” pe perioada examinării cauzei, până la
pronunțarea în fond, conform art.21 alin.(32) din Legea nr.294/2007 privind
partidele politice.
POZIȚIA CURȚII DE APEL CENTRU
Prin încheierea din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru s-a
admis cererea Ministerului Justiției și s-a dispus aplicarea măsurii asiguratorii
sub formă de limitare a activității Partidului Politic Partidul Republican
„Inima Moldovei” pe perioada examinării cauzei, până la pronunțarea în fond
conform art.21 alin.(32) din Legea nr.294/2007 privind partidele politice, până
la pronunțarea hotărârii în fond.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 26 septembrie 2025, Partidul Politic Partidul Republican „Inima
Moldovei”, reprezentată de Irina Vlah, a declarat recurs împotriva încheierii
din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând anularea acesteia.
La aceiași dată, 26 septembrie 2025, Partidul Politic Partidul
Republican „Inima Moldovei”, reprezentată de Irina Vlah, a depus cerere în
temeiul art.121 din Codul de procedură civil, solicitând ridicarea excepției de
1
neconstituționale și sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitării
controlului constituționalității a următoarelor prevederi legale și anume, a
sintagmei prevăzute la art.21 alin.(8) din Legea nr.294/2007 privind partidele
politice „... cu excepția cazurilor în care limitarea activității partidului politic
se cere pentru comiterea unor încălcări grave ale legii, astfel cum sunt
prevăzute acestea la art.3 și la alin.(31) din prezentul articol. Activitatea
partidului politic nu poate fi limitată pentru încălcări minore.”
În susținerea cererii Partidul Politic Partidul Republican „Inima
Moldovei”, reprezentată de Irina Vlah, a indicat că prevederea legală
contestată aduce atingere gravă și nejustificată drepturilor fundamentale
garantate de Constituție, precum și standardelor internaționale reținute în
jurisprudența CEDO. Aplicarea normei date de drept, fără criterii clare,
transparente și fără o hotărâre definitivă, afectează în mod direct dreptul
fundamental la participarea liberă și egală în alegeri, creând dubii referitor la
esența procesului democratic. Crearea premiselor pentru intervenția
disproporțională a autorităților executive în procesul electoral, prin
restrângerea activității unui partid politic fără evaluarea judiciară definitivă,
subminează echilibrul instituțional și principiul separației puterilor în stat,
fundament al unui stat democratic și al statului de drept.
În viziunea recurentului prevederile legale care permit aplicarea
măsurilor asiguratorii în condițiile descrise supra, sunt contrare Constituției,
din care motive consideră necesar de a sesiza Curtea Constituțională în
vederea exercitării controlului constituționalității a prevederilor articolului 21
alin.(8) din Legea nr.294/2007 privind partidele politice, în special a
sintagmei: „... cu excepția cazurilor în care limitarea activității partidului
politic se cere pentru comiterea unor încălcări grave ale legii, astfel cum sunt
prevăzute acestea la art.3 și la alin.(31) din prezentul articol. Activitatea
partidului politic nu poate fi limitată pentru încălcări minore.”
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:
Articolul 121 din Codul de procedură civilă statuează că:
(1) În cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor
Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de
judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea
Constituțională.
(2) La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții
Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau
asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la
verificarea întrunirii următoarelor condiții:
a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit.a) din
Constituție;
2
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este
ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect
prevederile contestate.
(3) Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care
nu se supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei,
însă până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate
se amână pledoariile.
(4) Dacă nu sunt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin.(2), instanța refuză
ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată
cu fondul cauzei.
(5) Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă
cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de
lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost
declarată admisibilă conform legii.”
Articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituția Republicii Moldova
stipulează că:
„(1) Curtea Constituțională: a) exercită, la sesizare, controlul constituționalității
legilor și hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a
hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care
Republica Moldova este parte.”
MOTIVAREA INSTANȚEI:
Completul de judecată reține că la 09 februarie 2016, Curtea
Constituțională a Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr.2 „Pentru
interpretarea articolului 135 alin.(1) lit.a) și g) din Constituția Republicii
Moldova (excepția de neconstituționalitate) (sesizarea nr.55b/2015)”, prin
care s-a decis că în cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea
legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Președintelui Republicii
Moldova, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi aplicate la
soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, instanța de judecată este obligată
să sesizeze Curtea Constituțională. Totodată, s-a dispus că excepția de
neconstituționalitate poate fi ridicată în fața instanței de judecată de către
oricare dintre părți sau reprezentantul acesteia, precum și de către instanța
de judecată din oficiu.
Potrivit §79-80 din Hotărârea nr.2 din 09 februarie 2016 a Curții
Constituționale, pentru interpretarea art.135 alin.(1) lit.a) și lit.g) din
Constituție, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție
constituie singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are
posibilitatea de a acționa pentru a se apăra împotriva legislatorului însuși, în
cazul în care, prin lege, drepturile sale constituționale sunt încălcate. Curtea
menționează că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul excepției de
3
neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al
dreptului la un proces echitabil.
În §82-83 din aceeași Hotărâre, Curtea Constituțională a reținut că
judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra
conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la
verificarea întrunirii următoarelor condiții strict obligatorii:
a) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135
alin.(1) lit.a) din Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul
acesteia, sau indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din
oficiu;
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile
contestate.
Verificarea constituționalității normelor contestate constituie
competența exclusivă a Curții Constituționale. Judecătorii ordinari nu sunt
în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în
condițiile menționate la §82.
Așadar, pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu
sesizarea Curții Constituționale, sunt necesare întrunirea cumulativă a
condițiilor strict-obligatorii prevăzute la art.121 alin.(2) din Codul de
procedură civilă.
Verificând respectarea condițiilor prevăzute la §82 din Hotărârea
Curții Constituționale nr.2 din 09 februarie 2016, obligator-necesare pentru
ridicarea excepției de neconstituționalitate, Completul de judecată constată
că în litigiul dedus judecății sunt întrunite condițiile necesare pentru ridicarea
excepției de neconstituționalitate stabilite în art.121 alin.(2) din Codul de
procedură civilă, cu sesizarea în acest sens a Curții Constituționale. Or,
obiectul cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate, anume
prevederile articolului 21 alin.(8) din Legea nr.294/2007 privind partidele
politice, în special sintagma: „... cu excepția cazurilor în care limitarea
activității partidului politic se cere pentru comiterea unor încălcări grave
ale legii, astfel cum sunt prevăzute acestea la art.3 și la alin.(31) din
prezentul articol. Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pentru
încălcări minore.”, intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin.(1)
lit.a) din Constituție. Excepția de neconstituționalitate fiind ridicată de către
o parte implicată în proces, la caz, de către recurentul Partidului Politic
Partidul Republican „Inima Moldovei”, iar prevederile contestate sunt
aplicabile cauzei, precum și nu există o hotărâre anterioară a Curții
Constituționale, din care motive cererea necesită a fi admisă.
Completul Curții Supreme de Justiție menționează că cererea privind
sesizarea Curții Constituționale privind verificarea constituționalității
4
normelor de drept citate supra, constituie o prerogativă a părții din proces,
iar prin ignorarea excepției de neconstituționalitate și rezolvarea speței fără
soluționarea prealabilă a excepției de către Curtea Constituțională,
judecătorul ordinar ar dobândi prerogative improprii instanței judecătorești,
ceea ce este inadmisibil.
Din considerentele enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție concluzionează de a admite cererea depusă de Partidul Politic
Partidul Republican „Inima Moldovei”, reprezentată de Irina Vlah, cu privire
la sesizarea Curții Constituționale privind excepția de neconstituționalitate.
În conformitate cu art.121 alin.(3), art.269-270 din Codul de procedură
civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI:
Admite cererea depusă de Partidul Politic Partidul Republican „Inima
Moldovei”, reprezentată de Irina Vlah, cu privire la sesizarea Curții
Constituționale privind excepția de neconstituționalitate a art.21 alin.(8) din
Legea nr.294-XVI din 21.12.2007 privind partidele politice.
Transmite Curții Constituționale a Republicii Moldova sesizarea
depusă de Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”,
reprezentată de Irina Vlah, în vederea examinării constituționalității a
prevederilor articolului 21 alin.(8) din Legea nr.294/2007 privind partidele
politice, sintagma: „... cu excepția cazurilor în care limitarea activității
partidului politic se cere pentru comiterea unor încălcări grave ale legii,
astfel cum sunt prevăzute acestea la art.3 și la alin.(31) din prezentul articol.
Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pentru încălcări minore.”
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Diana Stănilă
5