2ra-640/25 — modificarea cuantumului pensiei de întretinere si încasarea cheltuielilor suplimentare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- modificarea cuantumului pensiei de întretinere si încasarea cheltuielilor suplimentare
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-640/25 — modificarea cuantumului pensiei de întretinere si încasarea cheltuielilor suplimentare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Ina Roșca împotriva lui Grigore Roșca
(modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor și încasarea
cheltuielilor suplimentare)
împotriva deciziei din 15 aprilie 2025 a Curții de Apel Nord,
(Dosarul nr. 2ra-640/25
NR. PIGD 2-24027091-01-2ra-05092025)
Recursul este vădit neîntemeiat. Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel
nu constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. Sn. Dubceac)
Curtea de Apel Nord (jud. E. Grumeza, N. Costaș, I. Parii)
5 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Grigore
Roșca, reprezentat de avocatul Ion Procopciuc,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 11 martie 2024 Ina Roșca a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Grigore Roșca cu privire la modificarea cuantumului pensiei de
întreținere și încasarea cheltuielilor suplimentare.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, la 29 octombrie 2021, a
înaintat cerere de chemare în judecată către Grigore Roșca cu privire la desfacerea
căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de
întreținere a copilului minor.
Prin hotărârea din 7 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-
a dispus desfacerea căsătoriei, s-a stabilit domiciliul copilului minor xxxxx, cu
mama - Roșca Ina, iar Roșca Grigore a fost obligat la plata pensiei pentru
întreținerea copilului minor în mărime bănească fixă în sumă de 800 de lei/lunar,
în favoarea lui Roșca Ina, începând cu data de 29 octombrie 2021 și până la
atingerea majoratului de către copil.
A menționat că din momentul pronunțării hotărârii sus notate și până în
prezent, minimul de existență pentru copiii de vârsta 1-6 ani, s-a majorat, fiind
stabilit de către Biroul Național de Statistică al R. Moldova pentru semestrul I al
anului 2023 pentru sate, în cuantum de 2 279,60 de lei/lunar, pentru un copil.
De asemenea, și situația de fapt a minorului s-a modificat, cheltuielile de
creștere, întreținere și educare s-au majorat, atât datorită creșterii generale a
prețurilor, dar mai ales datorită stării de sănătate, întrucât a fost diagnosticat cu
tulburare din spectru xxxxx. Astfel, că la recomandarea medicului, s-a optat pentru
o grădinița privată, deoarece copilul nu se dezvoltă corespunzător vârstei și are
nevoie de maximă grijă și implicare. Nu există nici o modalitate de a preveni
tulburarea spectrului xxxxx, deși copii de obicei nu depășesc simptomele tulburării
din spectrul autismului, ei pot învăța să funcționeze bine cu ajutorul medicului
logoped, psihoterapeut comportamental și specialistului în terapia
1
comportamentală. Din aceste considerente și la recomandarea medicului specialist
a încheiat contract cu grădinița privată „xxxxx”, pentru a asigura creșterea și
dezvoltarea necesară copilului.
Totodată, reclamanta a specificat că, obligația de participare la cheltuielile
suplimentare în favoarea copilului a pârâtului nu a fost executată benevol, prin
asigurarea celor necesare în legătură cu situația sănătății minorului.
În drept, și-a întemeiat acțiunea în baza dispozițiilor art. 110 din Codul
familiei, art.3, 18, 27 din Convenția Internațională privind Drepturile Copilului,
art. 98, art. 166-168 din Codul de procedură civilă.
Reclamanta a solicitat obligarea pârâtului Roșca Grigore la plata pensiei de
întreținere pentru copilul minor xxxxx, în cuantum de 1 139, 80 de lei/lunar, din
ziua depunerii acțiunii și până la atingerea majoratului copilului; obligarea
pârâtului Grigore Roșca, la plata sumei de 2 000 de lei/lunar în beneficiul lui Roșca
Ina, în calitate de cheltuieli suplimentare în favoarea minorului xxxxx, din ziua
depunerii acțiunii; precum și obligarea pârâtului Roșca Grigore la plata în
beneficiul lui Roșca Ina a cheltuielilor de judecată suportate.
La 14 mai 2024 Ina Roșca a depus cerere de completare a cerințelor prin
care a solicitat modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor
xxxxx, stabilită prin hotărârea din 7 decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central, de la suma de 800 de lei, în cuantum de 2 000 de lei/lunar, din ziua
depunerii cererii de chemare în judecată; încasarea din contul pârâtului Roșca
Grigore plata sumei de 5 000 de lei pentru copilul minor, xxxxx, în beneficiul lui
Roșca Ina în calitate de cheltuieli suplimentare, din ziua depunerii cererii de
chemare în judecată; precum și încasarea din contul pârâtului cheltuielile de
judecată suportate de către Ina Roșca în suma de 4 000 de lei.
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea din 17 mai 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost
admisă parțial acțiunea depusă de Ina Roșca. S-a modificat cuantumul pensiei de
întreținere a copilului minor xxxxx stabilit prin hotărârea din 7 decembrie 2021 a
Judecătoriei Bălți, sediul Central, după cum urmează: s-a încasat de la Roșca
Grigore în beneficiul Inei Roșca pensia de întreținere copilului minor xxxxx, în
sumă bănească fixă în mărime de 2 000 de lei/lunar, începând cu 11 martie 2024,
până la atingerea majoratului de către copil. S-a încasat de la Roșca Grigore în
beneficiul Inei Roșca cheltuieli suplimentare în favoarea copilului minor xxxxx, în
sumă bănească fixă în mărime de 2 000 de lei/lunar, începând cu 11 martie 2024
și până la dispariția situației, care a generat depunerea prezentei cereri. S-a încasat
de la Roșca Grigore în beneficiul Inei Roșca cheltuielile de asistență juridică în
2
mărime de 4 000 de lei. În rest pretențiile s-au respins. S-a încasat de la Roșca
Grigore în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1 969, 96 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 31 mai 2024 Grigore Roșca, reprezentat de avocatul Ion Procopciuc, a
depus apel împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea acestuia,
casarea parțială a hotărârii contestate, cu pronunțarea unei noi hotărâri privind
respingerea acțiunii civile.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 15 aprilie 2025 a Curții de Apel Nord a fost respinsă cererea
de apel declarată de Grigore Roșca, reprezentat de avocatul Ion Procopciuc și s-a
menținut hotărârea din 17 mai 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.
Întru consolidarea soluției instanța de apel a reținut dispozițiile Codului
familiei (art. 58, 60, 74–76, 98, 110), conform cărora ambii părinți au drepturi și
obligații egale față de copil, poartă răspunderea pentru dezvoltarea acestuia și sunt
ținuți la întreținere; modificarea pensiei se justifică atunci când s-a schimbat starea
materială/familială sau intervin alte circumstanțe importante. Totodată, a
evidențiat principiul interesului superior al copilului consacrat de dreptul intern și
de Convenția ONU privind drepturile copilului (art. 18 și 27), care prevalează în
determinarea cuantumului întreținerii.
Instanța de apel a stabilit din materialele cauzei că, prin hotărârea din 7
decembrie 2021 a Judecătoriei Bălți, pârâtul Grigore Roșca a fost obligat la 800 de
lei/lunar pensie de întreținere. Reclamanta a dovedit schimbarea situației și
insuficiența sumei raportat la creșterea prețurilor și la nevoile sporite ale copilului.
Copilul minor xxxxx este diagnosticat cu tulburare din spectrul xxxxx, ceea ce
impune terapii speciale, activități de dezvoltare și consultații periodice, generând
cheltuieli suplimentare. În acest sens au fost administrate contracte, bonuri și
înscrisuri (inclusiv cu I.E.T. „xxxxx”, contribuții fixe și deplasări pentru
reabilitare) care atestă cheltuieli efective și viitoare.
Curtea de apel a notat că datele Biroului Național de Statistică privind
minimul de existență (de ex. 2 306,20 lei pentru 1–6 ani, 2024, mediul rural) au
caracter orientativ, nu imperativ, constituind reper pentru aprecierea nivelului
minim adecvat. Ținând cont de vârsta copilului, necesitățile curente (hrană,
îmbrăcăminte, medicamente, educație etc.) și particularitățile medicale, prima
instanță în mod justificat a majorat pensia de întreținere de la 8 00 la 2 000 de
lei/lunar. De asemenea, în temeiul art. 79 din Codul familiei, a dispus participarea
părintelui la cheltuieli suplimentare pentru copil în sumă fixă de 2 000 lei/lunar,
3
începând cu 11 martie 2024, reieșind din natura și periodicitatea terapiilor și
serviciilor necesare.
Instanța de apel a respins apărările apelantului privind lipsa unui venit
stabil, neangajarea în muncă sau întreținerea propriei mame pensionare, întrucât
obligația de întreținere a copilului este prioritară, iar capacitatea de muncă a
părintelui impune diligența obținerii de venituri pentru asigurarea unui nivel de trai
adecvat minorului. S-a reținut că întreținerea copilului nu poate fi redusă la
minimul strict, iar cuantumul stabilit este proporțional și echitabil în raport cu
interesele superioare ale copilului.
În privința cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 94 și art. 96 din Codul
de procedură civilă, instanța de apel a constatat că partea care a câștigat cauza a
suportat cheltuieli de asistență juridică de 4 000 de lei, reale, necesare și rezonabile,
dovedite prin mandat și ordin de plată, care urmează a fi compensate. În baza art.
98 din Codul de procedură civilă, instanța inferioară a menținut și încasarea taxei
de stat 1 969,96 de lei de la pârât, proporțional părții admise din acțiune.
În concluzie, instanța de apel a reținut că motivele de apel nu aduc critici
pertinente hotărârii, prima instanță a aplicat corect dreptul material și procesual în
raport cu modificarea pensiei și participarea la cheltuieli suplimentare, motiv
pentru care apelul a fost respins, iar hotărârea primei instanțe menținută integral.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS ȘI
SOLICITĂRILE RECURENTULUI
La 5 septembrie 2025, Grigore Roșca, reprezentat de avocatul Ion
Procopciuc a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 15 aprilie 2025 a Curții
de Apel Nord, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei instanței de apel
cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
În esență, în motivarea recursului, cu reiterarea argumentelor de fapt și de
drept expuse anterior, recurentul/reprezentantul a indicat că hotărârile instanțelor
de fond și de apel sunt ilegale și netemeinice, fiind pronunțate cu aplicarea eronată
și neuniformă a normelor de drept material.
Recurentul a invocat neaplicarea art. 75 și 76 din Codul familiei și
interpretarea greșită a prevederilor referitoare la determinarea pensiei alimentare
sub formă fixă, în condițiile în care recurentul nu este încadrat permanent în
câmpul muncii și nu are venituri stabile.
Acesta a arătat că instanțele de judecată nu au analizat corespunzător
situația sa materială. De asemenea, instanțele au apreciat arbitrar probele, fără a
4
motiva temeinic stabilirea sumei de 2 000 lei/lunar și fără a ține cont de faptul că
cheltuielile suplimentare pretinse de reclamantă nu au fost dovedite prin înscrisuri,
fiind bazate pe simple afirmații. Copilul minor nu frecventează grădinița privată
menționată de reclamantă, iar tratamentele medicale invocate sunt oferite gratuit
de Centrul de reabilitare. Prin urmare, cheltuielile suplimentare nu se confirmă.
În drept, recurentul și-a întemeiat recursul în baza prevederilor art. 432 și
445 din Codul procedură civilă, art. 75–76 din Codul familiei și art. 6 CEDO,
susținând că instanțele nu au respectat principiul echității procesuale, dreptul la un
proces echitabil și la motivarea hotărârii.
În opinia recurentului/reprezentantului, soluția de majorare a pensiei de
întreținere este disproporționată, nefiind raportată la veniturile și posibilitățile reale
ale părților.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 431 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători”.
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 442 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale
căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.
(2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc
cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la art. 372 alin. (3). Aprecierea
probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de
recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art. 432 alin. (1) lit. e) sau în care
Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea
recursului, prevederile art. 372 se aplică în mod corespunzător”.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit
neîntemeiat”.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
5
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
reține că Curtea de Apel Nord a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință publică
la 15 aprilie 2025, iar copia integrală a deciziei motivate a fost expediată
reprezentantului recurentului, avocatul Ion Procopciuc la 7 iulie 2025, prin
intermediul poștei electronice (f.d.106, verso). Prin urmare, recursul declarat la 5
septembrie 2025, se consideră depus în termen (a se vedea pct. 25).
Conform prevederilor legale și practicii judiciare constante, recursul trebuie
să conțină o motivare clară, convingătoare și întemeiată în drept, care să
evidențieze existența unor erori de drept calificate sau a unor vicii esențiale de
procedură. Recursul nu are rolul de a supune cauza unei rejudecări în fond, ci de a
examina legalitatea hotărârii instanței de apel în limitele erorilor invocate. Prin
urmare, simplele exprimări ale nemulțumirii față de soluția instanței inferioare,
nesusținute de argumente juridice clare privind încălcarea normelor de drept sau
caracterul arbitrar al hotărârii atacate, nu întrunesc condițiile de admisibilitate.
În aprecierea recursului declarat de Grigore Roșca, reprezentat de avocatul
Ion Procopciuc, Completul de judecată îl califică ca fiind vădit neîntemeiat în
sensul art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Recurenții au invocat
drept temei art. 432 alin. (1) lit. a), c) din Codul de procedură civilă (în redacția
de până la 1 septembrie 2023), susținând inclusiv că instanța de apel ar fi apreciat
arbitrar probele. Totuși, recurentul nu indică în mod concret care probe ar fi fost
denaturate, ignorate sau analizate eronat.
Mai mult, în speță, recursul lui Grigore Roșca, reprezentat de avocatul Ion
Procopciuc conține o formulare identică cu cea din cererea de apel. Deși, motivarea
recursului nu se poate rezuma la simpla nemulțumire față de decizia instanței de
apel. O astfel de abordare nu face ca recursul să treacă testul admisibilității. Dacă
ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar
echivala cu un control efectuat din oficiu.
În concluzie Curtea Supremă de Justiție consideră că recursul lui Grigore
Roșca, reprezentat de avocatul Ion Procopciuc este vădit neîntemeiat, prin urmare
inadmisibil, din motiv că repetă conținutul cererii de apel, fără a aduce critici
serioase deciziei instanței de apel.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
6
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Grigore Roșca, reprezentat de
avocatul Ion Procopciuc, împotriva deciziei din 15 aprilie 2025 a Curții de Apel
Nord.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
7