2ra-1216/24 — modificarea graficului de întrevederi cu copilul minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- modificarea graficului de întrevederi cu copilul minor
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. 1 lit. f din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei.
2ra-1216/24 — modificarea graficului de întrevederi cu copilul minor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Octavian Onofrei,
reprezentat de avocata Aliona Palamari,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Octavian Onofrei împotriva Dianei Lungu, intervenienți accesorii Direcția
pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Râșcani, mun. Chișinău și
Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Buiucani, mun.
Chișinău cu privire la modificarea graficului de întrevederi cu copilul minor,
împotriva deciziei din 11 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1216/24
NR. PIGD 2-21114683-01-2ra-30122024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru: jud. M. Muruianu
Curtea de Apel Chișinău: jud. A. Panov, O. Cojocaru, M. Anton
31 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Octavian Onofrei, reprezentat de avocata Aliona
Palamari,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 29 iulie 2021, Octavian Onofrei, reprezentat de avocata Aliona
Palamari, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Dianei Lungu,
intervenienți accesorii Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului
sectorul Râșcani, mun. Chișinău cu privire la modificarea graficului de
întrevederi cu copilul minor (f. d. 1, 4-6, vol. I).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Octavian
Onofrei, reprezentat de avocata Aliona Palamari, a indicat că din relația de
concubinaj cu Diana Lungu, la XXXX, s-a născut fiica XXXX, fapt
confirmat prin certificatul de naștere.
Din motiv că, relația dintre reclamant și pârâtă a devenit tensionată, au
decis să locuiască separat, iar fiica minoră a rămas să locuiască cu pârâta
Diana Lungu.
Deoarece Diana Lungu îi creează impedimente de a comunica cu fiica,
la data de 19 mai 2020 s-a adresat către DPDC, sectorul Rîșcani, mun.
Chișinău, și a solicitat stabilirea graficului de întrevederi cu copilul. Prin
urmare, la 10 februarie 2021 DPDC sector Rîșcani, mun. Chișinău a emis
Decizia nr. 8/1 prin care a fost stabilit că: I și a III-a duminică din lună,
copilul va petrece timpul cu tata de la ora 17:30 până la ora 20:00; fiecare zi
de miercuri din săptămână, copilul va petrece timpul cu tata de la 17:30 până
la ora 20:00; zilele de sărbători Naționale conform legislației, inclusiv ziua
de naștere a copilul, cât și zilele de naștere a părinților vor fi petrecute la
înțelegerea prealabilă și amiabilă a părinților, în mod echitabil.
A indicat că, părinții au fost atenționați asupra inadmisibilității
încălcării dreptului legal al copilului de a comunica nestingherit cu părintele
1
care locuiește separat și cu membrii familiei acestuia, însă pârâta Diana
Lungu, deși a fost stabilit un grafic de întrevederi, sub diferite pretexte îi
interzicea reclamantului de a se vedea cu copilul, acesta fiind impus de a se
adresa cu plângeri la IP Rîșcani privind încălcarea graficului stabilit, fiind
întocmit un proces-verbal în acest sens care se examinează la Judecătoria
Chișinău, sediul Ciocana.
A considerat reclamantul că, cererea din 12 mai 2021 depusă de către
Diana Lungu la DPDC sectorul Rîșcani, mun. Chișinău cu privire la
modificarea graficului, prin care a solicitat stabilirea întrevederii cu copilul
de 2 ori pe lună în zilele de sâmbătă de la ora 9:00 până la ora 12.30,
constituie confirmarea faptului că Diana Lungu este împotriva întrevederii
reclamantului cu copilul minor. Mai mult ca atât cunoscând despre faptul că
anume în ziua de sâmbătă Octavian Onofrei, este în imposibilitate de a se
vedea cu copilul.
A indicat reclamantul că, la cererea pârâtei din 12 mai 2021 adresată
DPDC sectorul Rîșcani, mun. Chișinău a depus o referință, potrivit căreia a
solicitat să fie modificat graficul de întrevederi cu copilul minor stabilit
anterior, din motiv că pârâta nu-l respectă. A solicitat stabilirea întrevederilor
în fiecare zi de sâmbătă de la ora 16:30 până duminică la ora 20:00, din motiv
că este în drept și dorește să petreacă mai mult timp cu fiica nu numai în
apartament, dar și în aer liber; de ziua copilului de la ora 16:00 până la ora
20:00; de Anul Nou pe data de 31 decembrie de la ora 16:00 până a doua zi,
ora 10:00 din motiv că conform graficului nu sunt stabilite expres ce
sărbători poate să petreacă cu fiica, însă Diana Lungu decide după bunul său
plac.
A notat că, la 02 iunie 2021 DPDC sectorul Rîșcani, mun. Chișinău a
emis Decizia nr. 29/3 prin care a menținut în vigoare Decizia nr. 8/1 din 10
februarie 2021.
Cu referire la faptul că Diana Lungu este împotriva întrevederii lui
Octavian Onofrei cu fiica sa, la 02 iulie 2021 a depus în adresa DPDC
sectorul Rîșcani cerere cu privire la întocmirea unui raport-concluzie privind
condițiile sociale de trai a reclamantului. Iar, prin decizia din 14 iulie 2021
DPDC sectorul Rîșcani a refuzat întocmirea raportului în cauză.
2
În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în baza art. 52, alin. (1),
53 alin. (2), 60 alin. (2), 64, 65 din Codul Familiei, art. 5 alin. (1), 166, 167
din Codul de procedură civilă.
Reclamantul Octavian Onofrei, reprezentat de avocata Aliona
Palamari, a solicitat modificarea graficului stabilit de către DPDC sectorul
Rîșcani prin Decizia nr. 8/1 din 10 februarie 2021 prin stabilirea unui nou
grafic de întrevederi a lui Octavian Onofrei cu fiica, fără prezența mamei și
anume, în fiecare zi de miercuri de la ora 16:30 până la ora 20:00; în fiecare
sâmbătă de la ora 16:30 până duminică la ora 20:00; de ziua copilului de la
ora 16:00 până la ora 20:00; de Anul Nou pe data de 31 decembrie de la ora
16:00 până la a două zi orele 10:00 și transmiterea de către reclamant
pârâtului copilul la locul de trai al pârâtului în XXXX, str. XXXXXX;
obligarea pârâtei Diana Lungu de a nu crea impedimente reclamantului
Octavian Onofrei la întrevederea acestuia cu fiica.
Prin încheierea din 03 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost atras în calitate de intervenient accesoriu Direcția pentru
Protecția Drepturilor Copilului sectorul Buiucani, mun. Chișinău (f. d. 242-
244, vol. I).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 17 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Octavian
Onofrei (f. d. 39, 103-112, vol. II).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 18 octombrie 2023, prin poșta electronică, Octavian Onofrei,
reprezentat de avocata Aliona Palamari, a declarat apel nemotivat (f. d. 101-
102, vol. II), împotriva hotărârii din 17 octombrie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, iar la 10 ianuarie 2024, prin poștă electronică a
declarat apel motivat, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii
instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii
de chemare în judecată depusă de Octavian Onofrei (f. d. 125-127, vol. II).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 11 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Octavian Onofrei, reprezentat de avocata Aliona Palamari
3
și menținută hotărârea din 17 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru (f. d. 165A,165-171, vol. III).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că instanța
de fond, corect a stabilit raportul juridic dedus judecății, iar circumstanțele
importante ale cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor
prezentate/administrate le-a dat o apreciere amplă, completă și obiectivă,
astfel actul judecătoresc de dispoziție supra menționat este unul întemeiat și
legal.
Instanța de apel a constatat cu certitudine că din relația de concubinaj
între Octavian Onofrei și Diana Lungu, au un copil minor comun, fiica XXX,
născută la XXXX, fapt confirmat prin certificatul de naștere seria NA-VI
3231603 ( f. d. 9, vol. I).
Din lucrările dosarului instanța de apel a constatat cu certitudine că
părinții copilului locuiesc separat și nu pot ajunge la o înțelegere amiabilă
privind întrevederile cu copilul, circumstanțe ce au dus la implicarea în cazul
acestui copil minor a autorităților tutelare și anume DPDC sectorul Rîșcani
și ulterior DPDC sectorul Buiucani, conform art. 64 și art. 74 din Codul
Familiei.
Totodată instanța de apel a constatat că Comisia pentru protecția
copilului la 10 februarie 2021 a emis Decizia DPDC sectorul Rîșcani, mun.
Chișinău nr. 8/1 cu privire la stabilirea programului de întrevederi a copilului
cu tata Octavian Onofrei (f. d. 32-32-verso, vol. I), care a fost menținută prin
Decizia DPDC sectorul Rîșcani, mun. Chișinău nr. 29/3 din 02 iunie 2021 (f.
d. 59, vol. I). Totodată, graficul nu a fost modificat nici de instanța de
contencios administrativ, care prin încheierea din 07 aprilie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost admisă cererea de renunțare la
acțiune depusă de Diana Lungu împotriva DPDC sectorul Rîșcani, mun.
Chișinău cu privire la anularea Deciziei nr. 29/3 din 02 iunie 2021 (f. d.175,
vol. I).
În aceiași ordine de idei, instanța de apel a reținut că instanța de fond
din cumulul de probe administrate, corect a decis asupra respingerii acțiunii
înaintate de către Octavian Onofrei, ori, reieșind din prevederile art. 139 alin.
(2) din Codul administrativ, care stipulează că, un act administrativ
individual rămâne valabil atâta timp cât nu este retras, revocat sau anulat
4
într-un alt mod ori nu s-a consumat prin expirarea timpului sau într-un alt
mod, graficul stabilit de autoritatea tutelară nu a fost modificat de instanța
de contencios administrativ.
În același timp, graficul de întrevedere stabilit de autoritatea tutelară
asigură în mod efectiv și eficient dreptul reclamantului părinte de a comunica
cu copilul și de a participa la educarea lui.
Mai cu seamă că, graficul stabilit de organul competent are în prim plan
interesele supreme ale copilului minor, consacrate în legislația națională și
cea internațională, ținând cont de vârsta copilului și atașamentul lui față de
ambii părinți.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 29 decembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Octavian
Onofrei, reprezentat de avocata Aliona Palamari, a declarat recurs împotriva
deciziei din 11 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
recursului, casarea integrală deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței
de fond cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral cererea
de chemare în judecată depusă de Octavian Onofrei (f. d. 1-3-verso, vol. III).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul Octavian Onofrei, reprezentat de
avocata Aliona Palamari, a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. a), e) din
Codul de procedură, care reglementează că recursul poate fi admis dacă
interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție; hotărârea sau decizia contestată este
arbitrară și/ori se bazează în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă
a probelor.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
5
Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată în adresa
recurentului și reprezentantului acestuia, avocata Aliona Palamari, în mod
electronic, la 07 noiembrie 2024, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta
electronică (f. d. 175, vol. II), iar cererea de recurs au fost depusă la 29
decembrie 2024 (f. d. 1-3-verso).
La 28 mai 2025, în adresa intimatei, Direcție pentru Protecția
Drepturilor Copilului sectorul Râșcani, mun. Chișinău și Direcției pentru
Protecția Drepturilor Copilului sectorul Buiucani, mun. Chișinău a fost
expediată copia recursului declarat de Octavian Onofrei, reprezentat de
avocata Aliona Palamari, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se
confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 13-
15, vol. III).
La 13 iunie 2025, prin intermediul poștei electronice, Direcția pentru
Protecția Drepturilor Copilului sectorul Râșcani, mun. Chișinău a depus
cerere de examinare în lipsă, potrivit căreia a indicat că a expediat la 01
noiembrie 2021 referința nr. 0-192, care este anexată la materialele
dosarului, prin care și-a expus poziția, și care o susține în continuare (f. d.
16-17, vol. III).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Diana Lungu, și Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul
Buiucani, mun. Chișinău nu au făcut uz de dreptul său procedural de a
depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
6
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs,
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de
către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și
7
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural. Mai mult, deși
recurentul a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de
procedură civilă, precum că aprecierea probelor ar fi fost vădit nerezonabilă,
în conținutul cererii de recurs, Octavian Onofrei, reprezentat de avocata
Aliona Palamari, nu a indicat concret care probă anume ar fi fost apreciată
vădit nerezonabil și nici sub ce aspect pretinsele probe ar fi fost apreciate
astfel.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Octavian Onofrei, reprezentat de avocata Aliona Palamari,
conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de
chemare în judecată, în apel care au fost analizate de către Curtea de Apel
Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există
aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
8
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Octavian Onofrei,
reprezentat de avocata Aliona Palamari, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Octavian Onofrei, reprezentat de
avocata Aliona Palamari, împotriva deciziei din 11 iunie 2024 a Curții de
Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
9
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
10