2ra-1216/24 — modificarea graficului de întrevederi cu copilul minor

La 29 iulie 2021, Octavian Onofrei, reprezentat de avocata Aliona Palamari, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Dianei Lungu, intervenienți accesorii Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Râșcani, mun. Chișinău cu privire la modificarea graficului de întrevederi cu copilul minor (f. d. 1, 4-6, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Octavian Onofrei, reprezentat de avocata Aliona Palamari, a indicat că din relația de concubinaj cu Diana Lungu, la XXXX, s-a născut fiica XXXX, fapt confirmat prin certificatul de naștere.

Din motiv că, relația dintre reclamant și pârâtă a devenit tensionată, au decis să locuiască separat, iar fiica minoră a rămas să locuiască cu pârâta Diana Lungu.

Deoarece Diana Lungu îi creează impedimente de a comunica cu fiica, la data de 19 mai 2020 s-a adresat către DPDC, sectorul Rîșcani, mun. Chișinău, și a solicitat stabilirea graficului de întrevederi cu copilul. Prin urmare, la 10 februarie 2021 DPDC sector Rîșcani, mun. Chișinău a emis Decizia nr. 8/1 prin care a fost stabilit că: I și a III-a duminică din lună, copilul va petrece timpul cu tata de la ora 17:30 până la ora 20:00; fiecare zi de miercuri din săptămână, copilul va petrece timpul cu tata de la 17:30 până la ora 20:00; zilele de sărbători Naționale conform legislației, inclusiv ziua de naștere a copilul, cât și zilele de naștere a părinților vor fi petrecute la înțelegerea prealabilă și amiabilă a părinților, în mod echitabil.

A indicat că, părinții au fost atenționați asupra inadmisibilității încălcării dreptului legal al copilului de a comunica nestingherit cu părintele 1 care locuiește separat și cu membrii familiei acestuia, însă pârâta Diana Lungu, deși a fost stabilit un grafic de întrevederi, sub diferite pretexte îi interzicea reclamantului de a se vedea cu copilul, acesta fiind impus de a se adresa cu plângeri la IP Rîșcani privind încălcarea graficului stabilit, fiind întocmit un proces-verbal în acest sens care se examinează la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

A considerat reclamantul că, cererea din 12 mai 2021 depusă de către Diana Lungu la DPDC sectorul Rîșcani, mun. Chișinău cu privire la modificarea graficului, prin care a solicitat stabilirea întrevederii cu copilul de 2 ori pe lună în zilele de sâmbătă de la ora 9:00 până la ora 12.30, constituie confirmarea faptului că Diana Lungu este împotriva întrevederii reclamantului cu copilul minor. Mai mult ca atât cunoscând despre faptul că anume în ziua de sâmbătă Octavian Onofrei, este în imposibilitate de a se vedea cu copilul.

A indicat reclamantul că, la cererea pârâtei din 12 mai 2021 adresată DPDC sectorul Rîșcani, mun. Chișinău a depus o referință, potrivit căreia a solicitat să fie modificat graficul de întrevederi cu copilul minor stabilit anterior, din motiv că pârâta nu-l respectă. A solicitat stabilirea întrevederilor în fiecare zi de sâmbătă de la ora 16:30 până duminică la ora 20:00, din motiv că este în drept și dorește să petreacă mai mult timp cu fiica nu numai în apartament, dar și în aer liber; de ziua copilului de la ora 16:00 până la ora 20:00; de Anul Nou pe data de 31 decembrie de la ora 16:00 până a doua zi, ora 10:00 din motiv că conform graficului nu sunt stabilite expres ce sărbători poate să petreacă cu fiica, însă Diana Lungu decide după bunul său plac.

A notat că, la 02 iunie 2021 DPDC sectorul Rîșcani, mun. Chișinău a emis Decizia nr. 29/3 prin care a menținut în vigoare Decizia nr. 8/1 din 10 februarie 2021.

Cu referire la faptul că Diana Lungu este împotriva întrevederii lui Octavian Onofrei cu fiica sa, la 02 iulie 2021 a depus în adresa DPDC sectorul Rîșcani cerere cu privire la întocmirea unui raport-concluzie privind condițiile sociale de trai a reclamantului. Iar, prin decizia din 14 iulie 2021 DPDC sectorul Rîșcani a refuzat întocmirea raportului în cauză. 2

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în baza art. 52, alin. (1), 53 alin. (2), 60 alin. (2), 64, 65 din Codul Familiei, art. 5 alin. (1), 166, 167 din Codul de procedură civilă.

Reclamantul Octavian Onofrei, reprezentat de avocata Aliona Palamari, a solicitat modificarea graficului stabilit de către DPDC sectorul Rîșcani prin Decizia nr. 8/1 din 10 februarie 2021 prin stabilirea unui nou grafic de întrevederi a lui Octavian Onofrei cu fiica, fără prezența mamei și anume, în fiecare zi de miercuri de la ora 16:30 până la ora 20:00; în fiecare sâmbătă de la ora 16:30 până duminică la ora 20:00; de ziua copilului de la ora 16:00 până la ora 20:00; de Anul Nou pe data de 31 decembrie de la ora 16:00 până la a două zi orele 10:00 și transmiterea de către reclamant pârâtului copilul la locul de trai al pârâtului în XXXX, str. XXXXXX; obligarea pârâtei Diana Lungu de a nu crea impedimente reclamantului Octavian Onofrei la întrevederea acestuia cu fiica.

Prin încheierea din 03 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost atras în calitate de intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Buiucani, mun. Chișinău (f. d. 242- 244, vol. I).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că instanța de fond, corect a stabilit raportul juridic dedus judecății, iar circumstanțele importante ale cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate/administrate le-a dat o apreciere amplă, completă și obiectivă, astfel actul judecătoresc de dispoziție supra menționat este unul întemeiat și legal.

Instanța de apel a constatat cu certitudine că din relația de concubinaj între Octavian Onofrei și Diana Lungu, au un copil minor comun, fiica XXX, născută la XXXX, fapt confirmat prin certificatul de naștere seria NA-VI 3231603 ( f. d. 9, vol. I).

Din lucrările dosarului instanța de apel a constatat cu certitudine că părinții copilului locuiesc separat și nu pot ajunge la o înțelegere amiabilă privind întrevederile cu copilul, circumstanțe ce au dus la implicarea în cazul acestui copil minor a autorităților tutelare și anume DPDC sectorul Rîșcani și ulterior DPDC sectorul Buiucani, conform art. 64 și art. 74 din Codul Familiei.

Totodată instanța de apel a constatat că Comisia pentru protecția copilului la 10 februarie 2021 a emis Decizia DPDC sectorul Rîșcani, mun. Chișinău nr. 8/1 cu privire la stabilirea programului de întrevederi a copilului cu tata Octavian Onofrei (f. d. 32-32-verso, vol. I), care a fost menținută prin Decizia DPDC sectorul Rîșcani, mun. Chișinău nr. 29/3 din 02 iunie 2021 (f. d. 59, vol. I). Totodată, graficul nu a fost modificat nici de instanța de contencios administrativ, care prin încheierea din 07 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost admisă cererea de renunțare la acțiune depusă de Diana Lungu împotriva DPDC sectorul Rîșcani, mun. Chișinău cu privire la anularea Deciziei nr. 29/3 din 02 iunie 2021 (f. d.175, vol. I).

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a reținut că instanța de fond din cumulul de probe administrate, corect a decis asupra respingerii acțiunii înaintate de către Octavian Onofrei, ori, reieșind din prevederile art. 139 alin. (2) din Codul administrativ, care stipulează că, un act administrativ individual rămâne valabil atâta timp cât nu este retras, revocat sau anulat 4 într-un alt mod ori nu s-a consumat prin expirarea timpului sau într-un alt mod, graficul stabilit de autoritatea tutelară nu a fost modificat de instanța de contencios administrativ.

În același timp, graficul de întrevedere stabilit de autoritatea tutelară asigură în mod efectiv și eficient dreptul reclamantului părinte de a comunica cu copilul și de a participa la educarea lui.

Mai cu seamă că, graficul stabilit de organul competent are în prim plan interesele supreme ale copilului minor, consacrate în legislația națională și cea internațională, ținând cont de vârsta copilului și atașamentul lui față de ambii părinți.

Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată în adresa recurentului și reprezentantului acestuia, avocata Aliona Palamari, în mod electronic, la 07 noiembrie 2024, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 175, vol. II), iar cererea de recurs au fost depusă la 29 decembrie 2024 (f. d. 1-3-verso).

La 28 mai 2025, în adresa intimatei, Direcție pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Râșcani, mun. Chișinău și Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Buiucani, mun. Chișinău a fost expediată copia recursului declarat de Octavian Onofrei, reprezentat de avocata Aliona Palamari, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 13- 15, vol. III).

La 13 iunie 2025, prin intermediul poștei electronice, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Râșcani, mun. Chișinău a depus cerere de examinare în lipsă, potrivit căreia a indicat că a expediat la 01 noiembrie 2021 referința nr. 0-192, care este anexată la materialele dosarului, prin care și-a expus poziția, și care o susține în continuare (f. d. 16-17, vol. III).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Diana Lungu, și Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Buiucani, mun. Chișinău nu au făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; 6 c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și 7 aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural. Mai mult, deși recurentul a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, precum că aprecierea probelor ar fi fost vădit nerezonabilă, în conținutul cererii de recurs, Octavian Onofrei, reprezentat de avocata Aliona Palamari, nu a indicat concret care probă anume ar fi fost apreciată vădit nerezonabil și nici sub ce aspect pretinsele probe ar fi fost apreciate astfel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Octavian Onofrei, reprezentat de avocata Aliona Palamari, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, în apel care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. 8

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Octavian Onofrei, reprezentat de avocata Aliona Palamari, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Octavian Onofrei, reprezentat de avocata Aliona Palamari, împotriva deciziei din 11 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. 9 Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 10