2ra-1677/23 — obligarea respectării graficului de întrevederi a copilului minor

2ra-1677/23 — obligarea respectării graficului de întrevederi a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Iulia Soloviov

(Globenco), reprezentată de avocatul Rodica Guțcal,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Sergiu Ciobanu împotriva Iuliei Globenco cu privire la obligarea respectării

graficului de întrevederi a copilului minor,

împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-1677/23

NR. PIGD 2-22038670-01-18122023)

Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru: jud. I. Pulbere

Curtea de Apel Chișinău: jud. A. Panov, A. Braga, I. Țurcan

23 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea

recursului declarat de Iulia Soloviov (Globenco), reprezentată de

avocatul Rodica Guțcal,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Iuliei Globenco, intervenient accesoriu Direcția pentru

Protecția Drepturilor Copilului mun. Chișinău, sector Rîșcani cu privire la

obligarea respectării graficului de întrevederi cu copilul minor (f. d. 3-9, vol.

I).

are un fiu biologic, XXXX, născut în anul XXX, din relația de concubinaj cu

Iulia Globenco.

fiul lor, XXXXX, în orașul Cricova. Ulterior, începând cu luna noiembrie

2019, pârâta s-a separat și a început să-i creeze impedimente în comunicarea

cu fiul, prin ascunderea copilului și schimbarea grădinițelor. Pentru a asigura

respectarea drepturilor copilului și a celor părintești, reclamantul a apelat la

autoritatea tutelară, solicitând stabilirea unui grafic de întrevederi.

de întrevederi cu copilul minor potrivit căruia copilul urmează să petreacă cu

acesta și să se afle în grija reclamantului potrivit următoarei modalități: „a)

în săptămânile pare ale lunii, tata va prelua copilul de la locul aflării și îl va

aduce la domiciliul mamei (în cazul în care copilul nu va frecventa

grădinița)/la grădinița, în zilele de - marți orele 17.00 - până miercuri orele

8.00, - joi de la orele 17.00 până vineri ora 8.00; - sâmbătă de la ora 10 până

duminică ora 10.00; în săptămânile impare ale lunii: luni de la orele 17 până

marți orele 08.00; miercuri ora 17.00 până joi orele 19.00; duminică de la

orele 10 până luni la orele 08.00; - vacanțele și zilele de sărbători, de naștere

1

ale copilului și ale părinților vor fi petrecute la înțelegerea prealabilă și

amiabilă a părților în mod echitabil”.

pârâta nu a respectat decizia și a creat impedimente în comunicarea cu fiul.

Începând cu 8 ianuarie 2022, aceasta l-a exclus pe reclamant din viața

copilului și nu îi permite să comunice cu acesta.

informație despre copil și nu a avut posibilitatea de a comunica cu acesta.

Susține că a apelat de nenumărate ori la organele de poliție, prin apeluri

telefonice și cereri scrise, inclusiv la autoritatea tutelară, printr-o plângere,

precum și la un executor judecătoresc pentru constatarea creării

impedimentelor, însă fără niciun rezultat.

pentru a lua copilul, conform programului stabilit prin Decizia nr. 55/1,

pârâta creează conflicte și se prezintă însoțită de noul său partener, care, prin

forță, se opun ca acesta să își ia copilul conform graficului. Reclamantul este

nevoit să apeleze la poliție. În acest mod, pârâta neglijează recomandările

prevăzute în Decizia DPDC Rîșcani, punctul 9, prin care „părinții sunt

atenționați să nu creeze situații de conflict în prezența fiului, să nu

influențeze negativ copilul împotriva celuilalt părinte și să nu pericliteze

echilibrul psihic și starea emoțională a acestuia.”În punctul 4 al Deciziei nr.

55/1 din 11 noiembrie 2020 se menționează că părinții trebuie să se

informeze reciproc despre orice întârzieri sau modificări de program, iar în

cazul unor modificări, orele de vizită urmează să fie recuperate

grădinița privată „XXX” din sectorul Rîșcani, înființată de SRL „Lumea

Mea”, al cărei fondator este pârâta. Aceasta, profitând de raportul de

subordonare, a implicat educatoarele grădiniței în acțiunile de împiedicare a

exercitării drepturilor părintești ale reclamantului. Începând cu luna ianuarie

2022, educatorii nu îi permit acestuia accesul în grădiniță, nici măcar pentru

a prelua copilul conform graficului aprobat. De fiecare dată când încearcă să

se prezinte la grădiniță pentru a lua copilul, potrivit programului stabilit prin

2

Decizia nr. 55/1, pârâta creează conflicte și neglijează recomandările

prevăzute în acea decizie.

programului individual privind exercitarea drepturilor părintești, adoptat de

autoritatea tutelară, care a stabilit zilele și modalitatea de aflare a copilului

în grija reclamantului. Suplimentar, a invocat faptul că instanța de judecată,

în cadrul examinării contestației administrative privind legalitatea Deciziei

nr. 55/1 din 11 noiembrie 2020, nu a admis suspendarea efectelor acestui act.

De asemenea, a subliniat că legea națională recunoaște ambilor părinți

drepturi părintești egale.

art.art.52 alin.(1), 58 alin.(1), 60, alin.(1) din Codul familiei, Rezoluția 2079

(2015) a Consiliului Europei privind „Egalitatea și autoritatea părintească

comună: rolul taților”; art.9 din Convenția ONU privind drepturile copilului.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată. Iulia Globenco a fost

obligată să respecte graficul de întrevederi stabilit pentru tatăl Sergiu

Ciobanu cu fiul minor XXX XXXX, conform Deciziei Direcției pentru

Protecția Drepturilor Copilului, sector Rîșcani, și să nu creeze impedimente

în comunicarea cu copilul. De asemenea, s-a dispus încasarea de la Iulia

Globenco, în beneficiul lui Sergiu Ciobanu, a cheltuielilor suportate pentru

serviciile executorului judecătoresc, în sumă de 2000 lei (f. d. 77, 83–88).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Caldîba, a declarat apel împotriva hotărârii din 13 iulie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

instanței de fond, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi decizii prin care

să se respingă cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Ciobanu (f.

d. 80–81).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

3

apelul declarat de Iulia Globenco, reprezentată de avocatul Vitalie Caldîba,

iar hotărârea din 13 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

menținută (f. d. 216, 217–226).

instanță a pronunțat o hotărâre bazată pe un fundament temeinic și pe

materialul probator administrat. Apelanta nu a ținut cont de faptul că nu are

dreptul să împiedice contactul dintre copil și părintele care locuiește separat.

Drept urmare, instanța a constatat cu certitudine că intenția apelantei a fost

îndreptată spre restricționarea comunicării dintre tată și fiul său. Totodată,

obligarea apelantei să respecte graficul de întrevederi stabilit pentru tatăl

Sergiu Ciobanu cu fiul minor XXXXX urmărește scopul legitim de protecție

a intereselor superioare ale copilului, fiind, în cazul de față, singura metodă

legală și eficientă.

articolelor 118 și 121 din Codul de procedură civilă, nu a adus în fața

instanței de fond probe care să susțină poziția sa și, prin urmare, instanța de

fond a aplicat corect normele legale relevante în circumstanțele speței și a

admis acțiunea. Mai mult, instanța de apel a remarcat faptul că apelanta,

utilizând calea de atac, nu a prezentat în această instanță probe pe care nu a

avut posibilitatea să le prezinte instanței de fond și care ar fi fost de natură

să răstoarne concluziile expuse în hotărârea contestată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Guțcal, a declarat recurs împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii instanței de fond, precum și emiterea unei noi decizii prin

care să fie respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Ciobanu

(f. d. 2–7, vol. II)

4

SOLICITAREA RECURENTULUI

avocatul Rodica Guțcal, a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. a), e) din

Codul de procedură, care reglementează că recursul poate fi admis dacă

interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție; hotărârea sau decizia contestată este

arbitrară și/ori se bazează în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă

a probelor.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în

termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată la 6 octombrie

2023, în adresa avocatului Vitalie Caldîba, în interesele Iuliei Globenco, fapt

ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 227), iar cererea de

recurs a fost depusă la 6 decembrie 2023 (f. d. 2-7).

Iulia Soloviov (Globenco), reprezentată de avocatul Rodica Guțcal, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data

primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoare de expediere a

actului judecătoresc anexat la materialele dosarului (f. d. 14).

procedural de a depune referință.

Protecția Drepturilor Copilului, sector Rîșcani, a depus o referință, solicitând

ca, la pronunțarea hotărârii, să se țină cont de interesul superior al copilului,

5

precum și să se ia în considerare prevederile art. 3 alin. (1) din Convenția

internațională privind protecția drepturilor copilului din 20 noiembrie 1989,

New York.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

vădit neîntemeiat.

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme

a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în

condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

6

Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de

către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art.432 din Codul de procedură civilă.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

7

instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Iulia Soloviov

(Globenco), reprezentată de avocatul Rodica Guțcal, ca fiind inadmisibil.

art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.

8

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Iulia Soloviov (Globenco),

reprezentată de avocatul Rodica Guțcal, împotriva deciziei din 21 iunie 2023

a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Gheorghe Stratulat

Oxana Parfeni

9