2ra-1677/23 — obligarea respectării graficului de întrevederi a copilului minor

La 21 martie 2022, Sergiu Ciobanu a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Iuliei Globenco, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului mun. Chișinău, sector Rîșcani cu privire la obligarea respectării graficului de întrevederi cu copilul minor (f. d. 3-9, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că are un fiu biologic, XXXX, născut în anul XXX, din relația de concubinaj cu Iulia Globenco.

Sergiu Ciobanu a susținut că a locuit împreună cu Iulia Globenco și cu fiul lor, XXXXX, în orașul Cricova. Ulterior, începând cu luna noiembrie 2019, pârâta s-a separat și a început să-i creeze impedimente în comunicarea cu fiul, prin ascunderea copilului și schimbarea grădinițelor. Pentru a asigura respectarea drepturilor copilului și a celor părintești, reclamantul a apelat la autoritatea tutelară, solicitând stabilirea unui grafic de întrevederi.

Prin decizia nr.55/1 din 11 noiembrie 2020 a fost aprobat un program de întrevederi cu copilul minor potrivit căruia copilul urmează să petreacă cu acesta și să se afle în grija reclamantului potrivit următoarei modalități: „a) în săptămânile pare ale lunii, tata va prelua copilul de la locul aflării și îl va aduce la domiciliul mamei (în cazul în care copilul nu va frecventa grădinița)/la grădinița, în zilele de - marți orele 17.00 - până miercuri orele 8.00, - joi de la orele 17.00 până vineri ora 8.00; - sâmbătă de la ora 10 până duminică ora 10.00; în săptămânile impare ale lunii: luni de la orele 17 până marți orele 08.00; miercuri ora 17.00 până joi orele 19.00; duminică de la orele 10 până luni la orele 08.00; - vacanțele și zilele de sărbători, de naștere 1 ale copilului și ale părinților vor fi petrecute la înțelegerea prealabilă și amiabilă a părților în mod echitabil”.

Reclamantul a susținut că, de la adoptarea programului de întrevederi, pârâta nu a respectat decizia și a creat impedimente în comunicarea cu fiul. Începând cu 8 ianuarie 2022, aceasta l-a exclus pe reclamant din viața copilului și nu îi permite să comunice cu acesta.

Reclamantul a invocat faptul că, timp de trei luni, nu a avut nicio informație despre copil și nu a avut posibilitatea de a comunica cu acesta. Susține că a apelat de nenumărate ori la organele de poliție, prin apeluri telefonice și cereri scrise, inclusiv la autoritatea tutelară, printr-o plângere, precum și la un executor judecătoresc pentru constatarea creării impedimentelor, însă fără niciun rezultat.

Reclamantul a afirmat că, de fiecare dată când se prezintă la grădiniță pentru a lua copilul, conform programului stabilit prin Decizia nr. 55/1, pârâta creează conflicte și se prezintă însoțită de noul său partener, care, prin forță, se opun ca acesta să își ia copilul conform graficului. Reclamantul este nevoit să apeleze la poliție. În acest mod, pârâta neglijează recomandările prevăzute în Decizia DPDC Rîșcani, punctul 9, prin care „părinții sunt atenționați să nu creeze situații de conflict în prezența fiului, să nu influențeze negativ copilul împotriva celuilalt părinte și să nu pericliteze echilibrul psihic și starea emoțională a acestuia.”În punctul 4 al Deciziei nr. 55/1 din 11 noiembrie 2020 se menționează că părinții trebuie să se informeze reciproc despre orice întârzieri sau modificări de program, iar în cazul unor modificări, orele de vizită urmează să fie recuperate

Reclamantul a invocat că, în ultima perioadă, copilul minor frecventează grădinița privată „XXX” din sectorul Rîșcani, înființată de SRL „Lumea Mea”, al cărei fondator este pârâta. Aceasta, profitând de raportul de subordonare, a implicat educatoarele grădiniței în acțiunile de împiedicare a exercitării drepturilor părintești ale reclamantului. Începând cu luna ianuarie 2022, educatorii nu îi permit acestuia accesul în grădiniță, nici măcar pentru a prelua copilul conform graficului aprobat. De fiecare dată când încearcă să se prezinte la grădiniță pentru a lua copilul, potrivit programului stabilit prin 2 Decizia nr. 55/1, pârâta creează conflicte și neglijează recomandările prevăzute în acea decizie.

Sergiu Ciobanu a menționat necesitatea respectării, de către pârâta, a programului individual privind exercitarea drepturilor părintești, adoptat de autoritatea tutelară, care a stabilit zilele și modalitatea de aflare a copilului în grija reclamantului. Suplimentar, a invocat faptul că instanța de judecată, în cadrul examinării contestației administrative privind legalitatea Deciziei nr. 55/1 din 11 noiembrie 2020, nu a admis suspendarea efectelor acestui act. De asemenea, a subliniat că legea națională recunoaște ambilor părinți drepturi părintești egale.

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art.art.52 alin.(1), 58 alin.(1), 60, alin.(1) din Codul familiei, Rezoluția 2079 (2015) a Consiliului Europei privind „Egalitatea și autoritatea părintească comună: rolul taților”; art.9 din Convenția ONU privind drepturile copilului.

Prin decizia din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Iulia Globenco, reprezentată de avocatul Vitalie Caldîba, iar hotărârea din 13 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost menținută (f. d. 216, 217–226).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că prima instanță a pronunțat o hotărâre bazată pe un fundament temeinic și pe materialul probator administrat. Apelanta nu a ținut cont de faptul că nu are dreptul să împiedice contactul dintre copil și părintele care locuiește separat. Drept urmare, instanța a constatat cu certitudine că intenția apelantei a fost îndreptată spre restricționarea comunicării dintre tată și fiul său. Totodată, obligarea apelantei să respecte graficul de întrevederi stabilit pentru tatăl Sergiu Ciobanu cu fiul minor XXXXX urmărește scopul legitim de protecție a intereselor superioare ale copilului, fiind, în cazul de față, singura metodă legală și eficientă.

Instanța de apel a considerat că Iulia Globenco, contrar prevederilor articolelor 118 și 121 din Codul de procedură civilă, nu a adus în fața instanței de fond probe care să susțină poziția sa și, prin urmare, instanța de fond a aplicat corect normele legale relevante în circumstanțele speței și a admis acțiunea. Mai mult, instanța de apel a remarcat faptul că apelanta, utilizând calea de atac, nu a prezentat în această instanță probe pe care nu a avut posibilitatea să le prezinte instanței de fond și care ar fi fost de natură să răstoarne concluziile expuse în hotărârea contestată.

Completul de judecată conchide că recurenta, s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată la 6 octombrie 2023, în adresa avocatului Vitalie Caldîba, în interesele Iuliei Globenco, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 227), iar cererea de recurs a fost depusă la 6 decembrie 2023 (f. d. 2-7).

Ulterior, în adresa părților a fost expediată copia recursului declarat de Iulia Soloviov (Globenco), reprezentată de avocatul Rodica Guțcal, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoare de expediere a actului judecătoresc anexat la materialele dosarului (f. d. 14).

Până la data stabilită Sergiu Ciobanu nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Prin poșta electronică, la data de 14 iunie 2024, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului, sector Rîșcani, a depus o referință, solicitând ca, la pronunțarea hotărârii, să se țină cont de interesul superior al copilului, 5 precum și să se ia în considerare prevederile art. 3 alin. (1) din Convenția internațională privind protecția drepturilor copilului din 20 noiembrie 1989, New York.

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către 7 instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Iulia Soloviov (Globenco), reprezentată de avocatul Rodica Guțcal, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. 8 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Iulia Soloviov (Globenco), reprezentată de avocatul Rodica Guțcal, împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Oxana Parfeni 9