2ra-1415/22 — cu privire la obligarea respectarii graficului de intrevedere cu copilul minor

2ra-1415/22 — cu privire la obligarea respectarii graficului de intrevedere cu copilul minor (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1415/22

(2-18076492-01-2ra-04102022)

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (jud. R. Popescu-Balta)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, R. Pulbere, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

14 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul recurentului

Alexandru Mura, avocatul Victoria Zgherea,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Mura

împotriva Nataliei Lungu și Direcției Asistență Socială, Tineret și Protecție a Familiei

din raionul Anenii Noi cu privire la obligarea respectării graficului de întrevedere cu

copilul minor,

împotriva deciziei din 03 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admisă cererea de apel depusă de apelanta Natalia Lungu, a fost casată hotărârea din

03 decembrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central și a fost emisă o nouă

hotărâre,

c o n s t a t ă:

La data de 13 februarie 2018, Alexandru Mura a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Nataliei Lungu și Direcției Asistență Socială, Tineret și Protecție

a Familiei din r-nul Anenii Noi cu privire la obligarea respectării graficului de

întrevedere cu copilul minor.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 10 decembrie 2012 a încheiat

casatoria cu Natalia Lungu, potrivit actului de stare civilă nr. 43 emis de Primăria

Anenii Noi. Din casatorie a rezultat un copil minor –XXXXX, născută la XXXXX.

Prin hotărârea din 04 ianuarie 2018 a Judecatoriei Anenii Noi, sediul Central,

a fost desfăcută casatoria cu Natalia Lungu, fiind determinat locul domiciliului

copilului minor cu mama - Natalia Lungu.

A menționat reclamantul că nu locuiește împreună cu pârâta de o perioadă

lungă de timp, ori, aceasta fiind deja într-о altă familie, copilul minor comun -

XXXXX, născută la XXXXX, a rămas să locuiască cu mama – Natalia Lungu.

A comunicat reclamantul că, a avut o înțelegere cu pârâta, potrivit căreia,

ultima, nu va crea obstacole la întrevederea reclamantului cu copilul minor.

Totodată, din motiv că pârâta Natalia Lungu nu îi permitea reclamantului să

comunice cu copilul minor, prin decizia Direcției Asistență Socială, Tineret și

Protecție a Familiei din r-nul Anenii Noi nr. 724 din 21 martie 2017, a fost aprobat

un grafic de întrevederi cu copilul minor după cum urmează: în fiecare zi de miercuri

tatăl va lua copilul de la grădiniță de la ora 17.00 (pîna dimineața zilei de joi când îl

1

va întoarce). Copilul va fi luat de către tată în fiecare a doua și a patra sâmbătă a lunii

începînd cu ora 9.00 și întors mamei duminică la ora 19.00.

A afirmat ulterior reclamantul, că prin decizia Direcției Asistență Socială,

Tineret și Protecție a Familiei din r-nul Anenii Noi nr. 1692 din 28 septembrie 2017,

a fost stabilit un alt grafic care prevedea ca în fiecare zi de miercuri tatăl va lua copilul

de la gradiniță de la ora 17.00 pînă dimineața zilei de joi când îl va întoarce; în fiecare

zi de sâmbătă la ora 10.00, tata va lua copilul de la mamă și îl va aduce duminică

dimineața la ora 10.00, însă până în prezent pârâta continuă în mod abuziv să încalce

graficul stabilit, mai mult pârâta de mai multe ori a plecat cu copilul peste hotarele

țării, fără a-l preîntâmpina și ascunde de el copilul.

Prin urmare, a menționat reclamantul că, deoarece pârâta refuză să-i comunice

informația ce ține de starea de sănătate a copilului și alte lucruri importante din viața

copilului, iar la toate adresările autorității tutelare, cât și organelor de poliție de a

interveni, a primit răspuns să se adreseze în instanța de judecată.

A indicat că toate adresările la organele competente și anume la Direcția

Asistență Socială, Tineret și Protecție a Familiei din r-nul Anenii Noi, Inspectoratul

de Poliție nu pot influența comportamentul pârâtei, ori, Direcția nu este un organ

competent de a obliga pârâta să respecte graficul de întrevederi, acesta fiind cu titlu

de recomandare.

A mai menționat reclamantul că potrivit informației, eliberată de Poliția de

Frontieră, pârâta a traversat hotarele RM împreună cu fiica în perioada august 2017 -

ianuarie 2018 (fără a cere acordul reclamantului).

A susținut reclamantul că, comportamentul inadecvat al pârâtei îi încalcă

dreptul la educarea și creșterea fiicei sale și la fel dreptul copilului la comunicarea cu

tatăl său și alte rude.

Prin hotărârea din 03 decembrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central,

s-a admis parțial acțiunea.

S-a obligat Natalia Lungu, să respecte decizia Direcției Asistență Socială,

Tineret și Protecție a Familiei din r-nul Anenii Noi nr. 1692 din 28 septembrie 2017

prin care a fost aprobat graficul de întrevederi a lui Alexandru Mura cu copilul minor

XXXXX, născută la XXXXX.

S-a încasat de la Natalia Lungu în beneficiul lui Alexandru Mura, cheltuielile

de judecată pentru acordarea asistenței juridice în marime de 2500 lei.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 11 februarie 2021 și ulterior la

08 noiembrie 2021, Natalia Lungu a depus cerere de apel, solicitând admiterea cererii

de apel, casarea hotărârii din 03 decembrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul

Central, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 03 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea

de apel depusă de apelanta Natalia Lungu, a fost casată hotărârea din 03 decembrie

2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre de

respingere a acțiunii depuse de către Alexandru Mura.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că, soluția dată de prima

instanță este în contradicție cu circumstanțele cauzei, instanța nu a constatat corect

toate circumstanțele, concluziile fiind neîntemeiate și contradictorii cu materialele

cauzei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prin decizia Direcției

Asistență Socială, Tineret și Protecție a Familiei din r-nul Anenii Noi din 21 martie

2

2017 a fost stabilit graficul de întrevedere și participare la educația copilului minor

XXXXX, născută la XXXXX cu tata Alexandru Mura, modificată ulterior la 28

septembrie 2017, după cum urmează: s-a stabilit graficul de întrevedere și participare

la educația copilului minor - XXXXX cu tata - Alexandru Mura, prin care tata în

fiecare zi de miercuri va lua copilul de la gradinița de copii care о frecventează copilul

de la orele 17.00 și îl va întoarce joi dimineața tot la gradiniță; în fiecare zi de sâmbătă

la ora 10.00 tata va lua copilul de la mama și îl va întoarce duminică dimineața la ora

10.00; s-a atenționat parinții și rudele să nu creeze situații de conflict în prezența

copilului minor, să nu monteze negativ copilul împotriva celuilalt părinte, să se

comporte respectuos unul cu altul, astfel să nu pericliteze echilibrul psihic și starea

sufletească a copilului.

În cadrul examinării cauzei civile în instanța de fond, pârâta/apelantă a depus

cerere prin care l-a informat pe Alexandru Mura și Direcția Asistență Socială, Tineret

și Protecție a Familiei din r-nul Anenii Noi despre necesitatea de a pleca peste hotarele

țării cu copilul minor.

Din cererea menționată se evidențiază că Natalia Lungu a explicat faptul, că

tatăl copilului minor Alexandru Mura poate avea întrevederi cu copilul minor în afara

țării, iar ulterior va comunica locul aflării sale.

La fel, în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, reprezentantul

apelantei a prezentat dispozitivul deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, prin care s-a dispus admiterea cererii de apel declarată de avocatul Liliana

Leanca acționînd în interesele Nataliei Lungu, s-a casat parțial hotărârea din 01 aprilie

2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, s-a admis cererea de chemare în

judecată declarată de Natalia Lungu și s-a recunoscut ca neîntemeiat refuzul lui

Alexandru Mura privind domicilierea copilului minor – XXXXX, peste hotarele

Republicii Moldova, împreună cu reclamanta Natalia Lungu și s-a permis ieșirea și

domicilierea copilului minor - XXXXX, peste hotarele Republicii Moldova, fără

acordul lui Alexandru Mura, tatăl copilului minor. Decizia care are putere legală a

devenit irevocabilă prin neatacare de către intimat.

Astfel, în atare circumstanțe, instanța de apel a constatat că, în urma plecării

apelantei peste hotarele țării împreună cu copilul minor, la un alt loc de trai în

Federația Rusă, deciziile Direcției Asistență Socială, Tineret și Protecție a Familiei

din r-nul Anenii Noi privind stabilirea graficului de întrevederi și participare la

educația copilului minor – XXXXX cu tatăl – Alexandru Mura, au devenit caduce și

nu pot fi îndeplinite fără încălcarea drepturilor apelantei și copilului minor, inclusiv

dreptul la libera circulație.

La caz, Colegiul a statuat că Natalia Lungu a informat partea interesată despre

necesitatea de a pleca peste hotarele țării, astfel, nu poate fi constatat încălcarea

dreptului reclamantului/intimat la întrevederea copilului său minor, fiind aplicabile

prevederile art. 64 alin. (23) Cod de procedură civilă, apelanta fiind obligată să asigure

comunicarea copilului minor cu tata prin intermediul tehnologiilor informaționale sau

prin alte mijloace, precum și posibilitatea vizitării copilului minor de către Alexandru

Mura, la locul de trai al copilului.

Subsecvent, instanța de apel a reiterat că reclamantul/intimat nu a prezentat

careva probe în vederea susținerii poziției sale în instanța de fond și anume faptul că

apelanta îl împiedică la întrevederea cu copilul său minor, iar adresările acestuia la

organele competente din Republica Moldova pentru a soluționa problema dată nu

3

permite de a concluziona efortul acestuia nemijlocit la acțiunile de întrevedere a

copilului.

Tot aici, instanța de apel a menționat că copilul minor – XXXXX este

înmatriculată la școala din Federația Rusă, or. XXXXX, regiunea XXXXX, fapt

confirmat prin certificatul prezentat de către apelantă, astfel, în situația determinată,

s-a constatat cu certitudine, că instanța de fond nu a luat aceste circumstanțe în

considerație la emiterea hotărârii contestate.

Totodată, la materialele cauzei, la referința prezentată de către intimat, în

cadrul examinării cauzei în insțanta de apel, au fost prezentate procesele - verbale

eliberate de către executorul judecătoresc, Alexei Stolearenco, privind constatarea

imposibilității de executare, din care reiese că intimatul încearcă să facă legătura cu

copilul minor și apelanta, prin intermediul telefonic, însă fără succes.

Colegiul civil a considerat că probele în cauză nu pot fi considerate plauzibile,

ori acesta a prezentat efectuarea apelurilor telefonice la un anumit termen, iar faptul

că la momentul dat, apelanta sau copilul minor nu a recepționat apelurile telefonice

nu poate fi stabilită ca circumstanță de eschivare sau încalcare a drepturilor lui

Alexandru Mura, în calitate de tată.

În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, intimatul a menționat că a

făcut vizite în Federația Rusă pentru a avea întrevederi cu copilul minor, însă în acest

sens, conform art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, la fel nu a prezentat careva

probe.

În concluzie, instanța de apel a considerat că о dată cu schimbarea

circumstanțelor pe parcursul a mai multor ani, după emiterea graficului de întrevederi

și anume din anul 2017, reclamantul/intimat nu a prezentat nici un înscris sau cerere,

prin care să se adreseze Direcției Asistență Socială, Tineret și Protecție a Familiei din

r-nul Anenii Noi în vederea solicitărilor de a fi schimbat graficul de întrevederi cu

copilul minor, ori în acest sens cunoștea cu certitudine că copilul minor se află cu

mama peste hotarele țării.

Din aceste considerente, Colegiul a concluzionat că, instanța de apel corect a

ajuns la concluzia de a admite cererea de apel depusă de apelanta Natalia Lungu, a

casa hotărârea din 03 decembrie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central și a

emite o nouă hotărâre de respingere a acțiunii depuse de către Alexandru Mura.

La 12 septembrie 2022, reprezentantul recurentului Alexandru Mura, avocatul

Victoria Zgherea, a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei din 03 mai 2022 a Curții

de Apel Chișinău cu menținerea hotărârii din 03 decembrie 2018 a Judecătoriei

Anenii Noi, sediul Central.

În motivarea recursului depus, recurentul Alexandru Mura, a indicat că instanța

de apel la examinarea cauzei a încălcat esențial și a aplicat eronat normele de drept

procedural și material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, cărora le-a fost dată

apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin

careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanța de apel a normelor

legale aplicabile speței.

4

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 05 octombrie

2022 (f.d. 7, vol. II), instanța de recurs a comunicat intimaților recursul depus,

informând despre necesitatea depunerii referinței.

Referință la cererea de recurs depusă, în temeiul art. 439 alin. (2) Cod de

procedură civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu a parvenit.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 03 mai 2022, iar cererea de recurs a

fost depusă la 12 septembrie 2022.

Materialele cauzei atestă expedierea prin intermediul oficiului poștal și poștei

electronice a copiei deciziei integrale participanților la proces la 13 iulie 2022,

conform scrisorii de însoțire (f.d. 221, vol. I). Astfel, cererea de recurs declarată este

depusă în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de reprezentantul recurentului

Alexandru Mura, avocatul Victoria Zgherea, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererile de

recurs se consideră inadmisibile în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, cererea de recurs declarată de reprezentantul

recurentului Alexandru Mura, avocatul Victoria Zgherea, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, procedura admisibilității

5

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII, Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera ca fiind inadmisibilă cererea de recurs declarată de reprezentantul

recurentului Alexandru Mura, avocatul Victoria Zgherea.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de reprezentantul recurentului

Alexandru Mura, avocatul Victoria Zgherea, împotriva deciziei din 03 mai 2022 a

Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

6