3r-179/25 — anularea actulului administrativ

La 19 februarie 2024, Vasile Gavrilița a depus cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată prin cererea din 19 martie 2024 împotriva Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, cu privire la anularea ordinului AIPA 457/10.11.2023 și a deciziei MAIA din 11 ianuarie 2024, cu recunoașterea dreptului de a obține subvenția pentru defrișarea plantației multianuale și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil privind aprobarea cererii nr. 301 din 30 septembrie 2023 cu privire la achitarea subvenției pentru defrișarea plantației multianuale de 9,75 hectare și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 23 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Vasile Gavrilița împotriva Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

La 23 ianuarie 2025, Vasile Gavrilița a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 23 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 11 februarie 2025 a depus cerere de apel motivată, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 23 decembrie 2024 a Judecătorie Chișinău, sediul Râșcani și emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată.

Prin încheierea din 31 martie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a stabilit apelantului Vasile Gavrilița, un termen de decădere de 5 (cinci) zile calendaristice, din momentul notificării prezentei încheieri, pentru prezentarea dovezii achitării taxei de timbru în sumă de 200 (două sute) lei. S-a comunicat apelantului că, rechizitele bancare pentru achitarea taxei de timbru sunt disponibile pe site-ul Curții de Apel Centru https://cac.instante.justice.md/ro/content/taxa-de-stat. S-a explicat apelantului că, înlăturarea deficiențelor menționate, urmează să fie efectuată nemijlocit prin intermediul Direcției Evidență și Documentare Procesuală a Curții de Apel Centru în termenul stabilit, iar în caz de neîndeplinire sau 1 îndeplinire necorespunzătoare a indicațiilor din prezenta încheiere, la expirarea termenului acordat, apelul va fi declarat inadmisibil în temeiul art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrativ.

Prin încheierea din 5 mai 2025, a Curții de Apel Centru, s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Vasile Gavrilița împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 23 decembrie 2024, pe motiv că apelantul, reprezentantul său, nu au înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

La 26 mai 2025, Vasile Gavrilița a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 5 mai 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii din 5 mai 2025 a Curții de Apel Centru.

În motivarea recursului a invocat că, nu a fost informat cu privire la necesitatea prezentării dovezii achitării taxei de timbru, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului la apărare și la un proces echitabil. Nu a recepționat nici o înștiințare electronica sau scrisoare expediata prin posta care ar conține vreo informație despre existenta încheierii Curții de Apel Centru din 31 martie 2025.

Notează că, nu a menționat expres nici o data că posta electronică ar fi modalitatea principala sau preferata de comunicare, astfel după cum este indicat în art. 105 (11) Cod Procedura Civila.

Consideră că, în privința informării despre existenta încheierii din 31 martie 2025 nu s-au respectat dispozițiile art. 105 Cod Procedură Civilă privind înmânarea citației și înștiințării.

Subliniază că, Curtea de Apel Centru a declarat apelul inadmisibil deși nu avea nici o dovada de recepție a comunicării încheierii, astfel după cum e stabilit in art. 109 (2) sau art. 1101 Cod Administrativ. Mai mult decât atât, Cartea de Apel nu a prezentat nici o dovadă că eventuala notificare prin mijloace electronice de comunicație a fost efectuată cu respectarea condițiilor tehnice stabilite de art. 1101 Cod administrativ.

De asemenea, consideră ca încheierea Curții de Apel Centru din 05 mai 2025 este nelegală, întrucât instanța a respins cererea de apel fără a respecta dispozițiile procedurale care prevăd obligativitatea acordării și înștiințării despre acordarea unui termen pentru regularizarea cererii, inclusiv plata taxei de timbru.

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: 2 „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Art. art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul”

Art. 235 din Codul Administrativ: „Dacă cererea de apel nu corespunde cerințelor prevăzute la art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1), judecătorul stabilește apelantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă apelantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de apel se consideră depusă la data inițială.”

Art. 234 alin. (1) din Codul administrativ: „La cererea de apel se anexează o copie a hotărîrii contestate și documentele prevăzute la art.212 alin.(1) lit.c)–e).”

Art. 212 alin. (1 lit. e) din Codul administrativ: „La cererea de chemare în judecată se anexează: e) dovada achitării taxei de stat și/sau a taxei de timbru, în cazurile prevăzute în Legea taxei de stat nr.213/2023.”

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. f) din Codul administrative prevede că: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când cererea de apel nu corespunde cerințelor stabilite la art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1) și apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.”

Art. 33 din Codul administrativ: „Comunicarea interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordîndu-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de costuri, în special mijloacelor electronice de comunicație.”

Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document 3 electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.”

Art. 195 din Codul administrative: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art. 100 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă: „Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. Cererea de chemare în judecată și actele de procedură ale instanței de judecată se comunică autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sînt conectați prin adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se consideră comunicate.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 din Codul de procedură civilă: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.”

Art. 112 alin. (4) din Codul de procedură civilă: 4 „Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la care încetează operațiunile respective.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că Vasile Gavrilița, s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că în prezenta speță obiectul de examinare în ordine de recurs vizează legalitatea încheierii din 5 mai 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Vasile Gavrilița împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 23 decembrie 2024, pe motiv că apelantul, reprezentantul său, nu au înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

Completul de judecată reține că termenele legale sunt termene prestabilite de către legislator, la caz, de Codul administrativ și Codul de procedură civilă, reglementate în mod exhaustiv, conținute și în normele legislației procesual-civile, care nu pot fi modificate prin voința subiecților relațiilor procesuale. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Pornind de la prevederile legale pre citate supra, termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificare a securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Din actele cauzei rezultă că la 19 februarie 2024, Vasile Gavrilița a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, 5 cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 23 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Vasile Gavrilița.

La 23 ianuarie 2025, Vasile Gavrilița a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 23 decembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 11 februarie 2025 a depus cerere de apel motivată.

Prin încheierea din 31 martie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a stabilit apelantului Vasile Gavrilița, un termen de decădere de 5 (cinci) zile calendaristice, din momentul notificării prezentei încheieri, pentru prezentarea dovezii achitării taxei de timbru în sumă de 200 (două sute) lei. S-a comunicat apelantului că, rechizitele bancare pentru achitarea taxei de timbru sunt disponibile pe site-ul Curții de Apel Centru https://cac.instante.justice.md/ro/content/taxa-de-stat. S-a explicat apelantului că, înlăturarea deficiențelor menționate, urmează să fie efectuată nemijlocit prin intermediul Direcției Evidență și Documentare Procesuală a Curții de Apel Centru în termenul stabilit, iar în caz de neîndeplinire sau îndeplinire necorespunzătoare a indicațiilor din prezenta încheiere, la expirarea termenului acordat, apelul va fi declarat inadmisibil în temeiul art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrativ.

La 8 aprilie 2025, Curtea de Apel Centru a notificat încheierea din 31 martie 2025 la adresa electronică a apelantului Vasile Gavrilița, (vasilgav@yahoo.com), (f. d. 126).

La acest aspect se reține că, notificarea prin posta electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.

Din cele menționate supra rezultă faptul că instanța de apel, folosind cel mai eficient și rapid mijloc de comunicație cum ar fi poșta electronică, și-a îndeplinit corespunzător obligația pozitivă de notificare a actului judecătoresc din 31 martie 2025 apelantului, iar termenul de 5 de zile calendaristice de la notificarea prezentei încheieri, pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de timbru în mărime de 200 de lei, a început să curgă din 9 aprilie 2025, ziua imediat următoare de la data notificării la poșta electronică a încheierii instanței de apel din 31 martie 2025, și care a expirat la 14 aprilie 2025.

Ca urmare, Curtea de Apel Centru prin încheierea din 5 mai 2025 a declarat inadmisibil apelul declarat de Vasile Gavrilița împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 23 decembrie 2024, pe motiv că apelantul, reprezentantul său, nu au înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră justă 6 soluția instanței de apel de declarare ca fiind inadmisibil apelul depus de Vasile Gavrilița în temeiul art. 236 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, or, în interiorul termenului acordat de Curtea de Apel Centru prin încheierea din 31 martie 2025 (5 zile calendaristice de la notificarea prezentei încheieri), apelantul Vasile Gavrilița nu a prezentat instanței de apel în termenul limită – 14 aprilie 2025, dovada de plată a taxei de timbru, drept consecință a survenit aplicarea sancțiunii procesuale prevăzută la 236 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ.

Nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că nu a fost informat cu privire la necesitarea prezentării dovezii achitării taxei de timbru, precum și faptul că Curtea de Apel Centru nu avea dovada de recepționare a încheierii, fiind apreciat de instanța de recurs ca fiind declarativ, din următoarele considerente.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată prin poșta electronică se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități, cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

În speță, astfel de mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului de procedură judecătoresc din 31 martie 2025 a Curții de Apel Centru, la adresa electronică a recurentului, lipsesc.

Prin urmare, cert se atestă faptul că încheierea din 31 martie 2025 a Curții de Apel Centru a fost comunicată anume în ziua de 8 aprilie 2025, ora 9:56 (f.d.126), la adresa electronică a ultimului, întrucât confirmarea recepției notificării a fost emisă în mod automatizat de sistemul informațional, care a livrat corespondența prin poșta electronică. Or, fiind cert faptul că actul de procedură transmis destinatarului, prin poșta electronică, se consideră recepționat în ziua expedierii.

Această regulă este prevăzută și în Legea nr.124 din 19.05.2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere, în special la art.47 – 48.

La fel, nu poate fi reținut nici argumentul recurentului precum că nu a solicitat ca poșta electronică să fie modalitatea principală sau preferată de comunicare, or după cum rezultă din materialele recurentul a folosit poșta 7 electronică constant în comunicarea sa cu instanțele de judecată, iar conform art. 96 alin. (1) Cod administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Prin urmare, Vasile Gavrilița, fiind cel interesat de soluționarea prezentei cauze în ordine de apel, precum și fiind conștienți că a fost depusă cerere de apel fără dovada plății taxei de timbru, trebuia să depună diligență să-și verifice poșta electronică pentru a nu omite termenul de procedură stabilit de instanța de apel și să înlăture neajunsurile cererii de apel în interiorul termenului acordat de către instanța de apel, până la 14 aprilie 2025.

Din cele constatate supra rezultă că nerespectarea termenului stabilit de instanța de apel pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel, și anume prezentarea dovezii de plată taxei de timbru, se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului/apelant Vasile Gavrilița care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă la folosirea cu bună- credință de drepturile și obligațiile sale procedurale.

Dat fiind cele menționate, se constată ca fiind întemeiată soluția instanței de apel cu privire la declararea apelului declarat de Vasile Gavrilița ca inadmisibil în temeiul art. 236 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, or, neîndeplinirea actului de procedură în termenul procedural atrage decăderea din acest drept.

Urmare a evenimentelor enunțate, rezultă că recurentul nu a prezentat probe incontestabile ce ar indica aflarea sa într-o veritabilă imposibilitate de a efectua actul de procedură în interiorul termenului stabilit de instanța de apel. Or, în cazul în care instanța de judecată a stabilit un termen în care trebuie efectuate anumite acțiuni procesuale, partea care trebuie să le execute are obligația pozitivă de a îndeplini acestea acțiuni în termenul indicat în actul de dispoziție judecătoresc.

Aici se va reține că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, stabilirea bazei legale a unei acțiuni de către instanță și termenele - limită pentru introducerea unei acțiuni se numără printre limitările permise ale dreptului de acces la o instanță, cu condiția ca acestea să nu restricționeze accesul unei persoane la un tribunal de o manieră care îi afectează chiar esența dreptului sau când nu urmăresc un scop legitim ori nu există o relație rezonabilă de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul care trebuie atins. Or, în cazul în care instanța de judecată a stabilit un termen în care trebuie efectuate anumite acțiuni procesuale, partea care trebuie să le execute are obligația pozitivă de a îndeplini acestea acțiuni în termenul indicat în actul de dispoziție judecătoresc. O altă abordare va echivala cu o încălcare a termenului de procedură, fixat de instanță. 8

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge recursul și de a menține încheierea contestată.

Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Vasile Gavrilița împotriva încheierea 5 mai 2025 a Curții de Apel centru. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 9