3d-74/25 — anularea actulului administrativ

3d-74/25 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitate acțiunii în contencios administrativ

depuse de Pavel Picic împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la contestarea actului administrativ,

(Dosarul nr. 3d-74/25

NR. PIGD 2-25113877-01-3d-08082025)

Consecințele neîndeplinirii cerințelor instanței de judecată asupra

admisibilității acțiunii în contencios administrativ. În cererea de chemare în

judecată trebuie să fie indicat în mod obligatoriu pretențiile reclamantului și

circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul îți întemeiază pretenția și

dovada achitării taxei de timbru. Achitarea taxei de timbru – condiție

obligatorie pentru punerea pe rol a unei acțiuni de contencios administrativ.

23 decembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea acțiunii în contencios

administrativ depuse de Pavel Picic,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Consiliului Superior al Magistraturii prin care a solicitat:

- Anularea actului nr. 1491 m/i din 25 iulie 2025;

- Anularea hotărârii nr. 360/28 din 1 iulie 2025;

- Anularea actului nr. 1523 m/i din 29 iulie 2025;

- Anularea hotărârii nr. 361/28 din 1 iulie 2025:

Pavel Picic a fost repartizată, în mod automat-aleatoriu, prin intermediul

Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în prima

instanță judecătorului raportor, Diana Stănilă.

a acordat lui Pavel Pici un termen de 10 zile de la data recepționării prezentei

încheieri, pentru a prezenta la Direcția Evidență și Documentare procesuală

a cauzelor civile, comerciale și de contencios administrativ a Curții Supreme

de Justiție:

- Cererea de chemare în judecată în care să fie indicat pretențiile

reclamantului și circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul

își întemeiară pretenția;

- Dovada achitării taxei de timbru;

poștei terestre, la adresa indicată în cererea de chemare în judecată.

octombrie 2025, fapt confirmat prin avizul de recepție nr. XXXX.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ

trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a

încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

1

„Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea

unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când:

cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 211 alin. (1) și

(2) și art. 212 alin. (1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

instanța de judecată.

Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit. f)

– h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași

acțiune.”

„În cererea de chemare în judecată se indică:

a) instanța la care a fost depusă;

b) numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul

acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și codul

fiscal;

c) numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul

în care cererea se depune de un reprezentant;

d) denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia;

e) pretențiile reclamantului;

f) circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția;

g) enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta;

h) datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este

prevăzută de lege.”

La cererea de chemare în judecată se anexează:

a) copia actului administrativ contestat și copia deciziei cu privire la cererea

prealabilă, dacă legea prevede o astfel de procedură;

b ) copia actului de identitate al reclamantului persoană fizică sau extrasul din

Registrul de stat al persoanelor juridice, dacă reclamantul este persoană juridică;

c) documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau

împuternicit;

d ) copii de pe cererea de chemare în judecată și de pe toate înscrisurile anexate,

într-un număr egal cu numărul de participanți la proces;

e) dovada achitării taxei de stat și/sau a taxei de timbru, în cazurile prevăzute

în Legea taxei de stat nr.213/2023.

„Dacă cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1)

și (2) și ale art. 212 alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru

înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.”

2

„Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării

de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care

nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să

depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul

cererilor formulate de participanții la proces.”

„Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la

persoanele fizice și juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios

administrativ, precum și pentru fiecare contestație împotriva deciziei agentului

constatator asupra cauzei contravenționale atât în primă instanță, cât și în căile de atac.

Taxa de timbru constituie 200 de lei.”

Codul de procedură civilă:

„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care

nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța

judecătorească.”

„Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească or

în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau

la care încetează operațiunile respective.”

„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului

prevăzut de lege or stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după

sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

cererii de chemare în judecată înainte de examinarea fondului cauzei, pentru

a asigura respectarea tuturor condițiilor legale. Această etapă procedurală

este esențială pentru menținerea integrității procesului judiciar și prevenirea

admiterii unor acțiuni care nu îndeplinesc cerințele de formă sau de fond

impuse de lege. Omisiunea unei astfel de verificări poate duce la acceptarea

unor cereri incomplete sau invalide, ceea ce ar afecta principiul legalității și

siguranța juridică a pârților implicate.

procesuală a reclamantului, iar nerespectarea acestei cerințe poate duce la

inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, împiedicând soluționarea

cauzei pe fond. Prin urmare, reclamantul trebuie să completeze documentele

lipsă și să remedieze orice neconformități în termenul stabilit de instanță,

pentru a evita pierderea dreptului de a relua acțiunea. Această obligație nu

reprezintă doar o formalitate procedurală, ci reflectă necesitatea de a asigura

3

o justiție eficientă, în care resursele instanței sunt utilizate pentru cauzele

care respectă cerințele legale și permit o soluționare echitabilă și rapidă.

este esențială pentru garantarea accesului efectiv la justiție și evitarea

declarării inadmisibilității acțiunii. Reclamantul trebuie să corecteze

deficiențele procedurale identificate în cel mai scurt timp, deoarece orice

omisiune sau neregularitate poate întârzia soluționarea cauzei și afecta

dreptul acestuia la o examinare pe fond. Conform principiului bunei

administrări a justiției, respectarea cerințelor de formă și conținut nu este

doar o formalitate, ci o garanție a desfășurării corecte și echitabile a

procesului judiciar.

respectării cerințelor procedurale și întărește rolul activ al instanței în

verificarea conformității cererilor înainte de examinarea fondului cauzei.

Instanța nu doar că are dreptul, ci și obligația de a analiza dacă cererea

îndeplinește toate condițiile legale, asigurând astfel un proces eficient și

lipsit de vicii de procedură. Abordarea stabilită de legiuitor protejează atât

drepturile reclamantului, oferindu-i posibilitatea de a-și clarifica cererea, cât

și interesele pârâtului și ale justiției în ansamblu, prevenind admiterea unor

acțiuni neîntemeiate sau incomplete. Conformitatea cererii de chemare în

judecată cu cerințele legale nu reprezintă doar o obligație procedurală, ci și

un aspect fundamental pentru asigurarea unui act de justiție eficient și

transparent.

a acordat lui Pavel Pici un termen de 10 zile de la data recepționării prezentei

încheieri, pentru a prezenta la Direcția Evidență și Documentare procesuală

a cauzelor civile, comerciale și de contencios administrativ a Curții Supreme

de Justiție, cererea de chemare în judecată în care să fie indicat pretențiile

reclamantului și circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își

întemeiară pretenția; dovada achitării taxei de timbru. Reclamantului i s-a

explicat că, dacă va înlătura neajunsurile în termenul stabilit, cererea va fi

considerată ca fiind depusă la data inițială. De asemenea reclamantului i s-a

explicat că, în cazul în care acesta nu va înlătura neajunsurile în termenul

stabilit, acțiunea în contenciosul administrativ va fi declarată inadmisibilă

(f.d. 7-10).

poștei terestre, la adresa indicată în cererea de chemare în judecată, mun.

Chișinău, bd. XXXX. La 31 octombrie 2025, Pavel Picic a recepționat

încheierea din 10 octombrie 2025, fapt confirmat prin avizul de recepție nr.

XXXX (f. d. 12).

reclamantul nu a respectat termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție

pentru completarea cererii de chemare în judecată cu elementele esențiale

4

necesare punerii pe rol a cauzei, ceea ce afectează derularea procedurii

judiciare conform prevederilor legale.

indice pretențiile sale și circumstanțele de fapt și de drept pe care își

întemeiară pretențiile, precum și dovada achitării taxei de timbru în contul

Curții Supreme de Justiție. Aceste omisiuni afectează conformitatea cererii

cu cerințele legale necesare pentru punerea pe rol a cauzei.

direct desfășurarea procesului și contravin prevederilor legale privind

condițiile de formă și conținut ale cererii de chemare în judecată. Potrivit

normelor procedurale aplicabile în contenciosul administrativ, o cerere

incompletă nu poate fi pusă pe rol, deoarece absența unor elemente esențiale

împiedică instanța să identifice obiectul litigiului, să stabilească un cadru

procesual corect și să asigure respectarea principiului contradictorialității.

timbru este un element indispensabil, fiind o obligație legală impusă

reclamantului. Achitarea acestei taxe condiționează accesul la justiție,

exceptând situațiile în care există o scutire legală, iar neîndeplinirea acestei

cerințe poate conduce la inadmisibilitatea cererii.

pentru formularea unei cereri de chemare în judecată determină

inadmisibilitatea acțiunii. Reclamantul avea obligația de a respecta termenul

acordat pentru remedierea acestor deficiențe, iar nerespectarea acestuia nu

doar că îi afectează propria poziție procesuală, dar influențează și buna

desfășurare a actului de justiție.

constată inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată depuse de Pavel

Picic, având în vedere că deficiențele stabilite de instanță și neînlăturate de

reclamant în termenul acordat conduc la declararea acțiunii ca inadmisibilă,

conform prevederilor art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.

instanță revine exclusiv reclamantului Pavel Picic, care nu a întreprins nicio

acțiune procesuală pentru remedierea deficiențelor constatate. Potrivit

jurisprudenței CEDO, reclamantul avea obligația de a-și proteja dreptul de

acces la instanță și de a corecta neajunsurile în termenul procedural stabilit.

În acest context, comportamentul său reflectă o atitudine de rea-credință în

exercitarea drepturilor sale procedurale, ceea ce justifică inadmisibilitatea

cererii.

din Codul administrativ

5

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de

Pavel Picic împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

6