3d-102/24 — contestarea actelor administrative

3d-102/24 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea acțiunii în contencios

administrativ depuse de Picic Pavel împotriva Consiliului Superior

al Magistraturii cu privire la contestarea actelor administrative,

(Dosarul nr. 3d-102/24

Nr. PIGD 2-24134636-01-3d-26112024)

Consecințele neîndeplinirii cerințelor instanței de judecată asupra

admisibilității acțiunii în contencios administrativ. Cererea de

chemare în judecată trebuie să conțină în mod obligatoriu sediul

pârâtului, pretențiile reclamantului, circumstanțele de fapt și de drept

pe care acesta își întemeiază cererea, precum și lista completă a

probelor deținute și a celor pe care intenționează să le prezinte în

susținerea acțiunii. Achitarea taxei de timbru – condiție obligatorie

pentru punerea pe rol a unei acțiuni de contencios administrativ.

19 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea acțiunii în contencios

administrativ depuse de Picic Pavel

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

contestarea unor acte administrative (f.d. 1).

acordat reclamantului un termen până la 31 ianuarie 2025, ora 17:00,

inclusiv, pentru a prezenta la direcția evidență și documentare procesuală a

cauzelor civile, comerciale și de contencios administrativ a Curții Supreme

de Justiție, cu sediul în municipiul Chișinău, str. Petru Rareș, nr.18, o

completare a cererii de chemare în judecată. Aceasta trebuia să includă sediul

pârâtului, pretențiile formulate, circumstanțele de fapt și de drept pe care își

bazează cererea, enumerarea completă a probelor deținute și pe care

intenționează să le prezinte, precum și dovada achitării taxei de timbru în

contul Curții Supreme de Justiție. Reclamantului i s-a explicat că, în cazul în

care va înlătura neajunsurile în termenul stabilit, cererea sa va fi considerată

ca fiind depusă la data inițială (f.d. 15-19).

oficiului poștal, la adresa de domiciliu indicată în buletinul de identitate

(f.d.11) și în cererea de chemare în judecată (f.d. 1).

17 ianuarie 2025, fapt confirmat prin semnătura aplicată pe avizul de recepție

nr. DS8020774535AS (f.d. 21).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ

trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a

încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

„Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în

forma stabilită de prezentul cod.

1

Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității

publice.

Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:

a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării;

b) notificare prin poștă cu act de notificare;

c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată;

d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație

dedicate.”

„Instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei

acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când cererea

de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art.211 alin.(1) și (2) și

art.212 alin.(1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța

de judecată.

Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit.f) –

h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași

acțiune.”

„În cererea de chemare în judecată se indică:

a) instanța la care a fost depusă;

b) numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul

acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și codul

fiscal;

c) numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul

în care cererea se depune de un reprezentant;

d) denumirea pîrîtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia;

e) pretențiile reclamantului;

f) circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția;

g) enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta;

h) datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este

prevăzută de lege.

„La cererea de chemare în judecată se anexează:

a) copia actului administrativ contestat și copia deciziei cu privire la cererea

prealabilă, dacă legea prevede o astfel de procedură;

b) copia actului de identitate al reclamantului persoană fizică sau extrasul din

Registrul de stat al persoanelor juridice, dacă reclamantul este persoană juridică;

c) documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau

împuternicit;

d) copii de pe cererea de chemare în judecată și de pe toate înscrisurile anexate,

într-un număr egal cu numărul de participanți la proces;

e) dovada achitării taxei de stat și/sau a taxei de timbru, în cazurile prevăzute în

Legea taxei de stat nr.213/2023.

2

Reclamantul poate anexa și alte înscrisuri la cererea de chemare în judecată.”

„Dacă cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1)

și (2) și ale art. 212 alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru

înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.”

„Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării

de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care

nu au fost discutate de participanții la proces.

Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune,

însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”

„Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele

fizice și juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ,

precum și pentru fiecare contestație împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei

contravenționale atât în primă instanță, cât și în căile de atac.

Taxa de timbru constituie 200 de lei.”

Codul de procedură civilă:

„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care

nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța

judecătorească.”

„Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească or

în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau

la care încetează operațiunile respective.”

„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului

prevăzut de lege or stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după

sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

cererii de chemare în judecată înainte de examinarea fondului cauzei, pentru

a asigura respectarea tuturor condițiilor legale. Această etapă procedurală

este esențială pentru menținerea integrității procesului judiciar și prevenirea

admiterii unor acțiuni care nu îndeplinesc cerințele de formă sau de fond

impuse de lege. Omisiunea unei astfel de verificări poate duce la acceptarea

3

unor cereri incomplete sau invalide, ceea ce ar afecta principiul legalității și

siguranța juridică a părților implicate.

procesuală a reclamantului, iar nerespectarea acestei cerințe poate duce la

inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, împiedicând soluționarea

cauzei pe fond. Prin urmare, reclamantul trebuie să completeze documentele

lipsă și să remedieze orice neconformități în termenul stabilit de instanță,

pentru a evita pierderea dreptului de a relua acțiunea. Această obligație nu

reprezintă doar o formalitate procedurală, ci reflectă necesitatea de a asigura

o justiție eficientă, în care resursele instanței sunt utilizate pentru cauzele

care respectă cerințele legale și permit o soluționare echitabilă și rapidă.

este esențială pentru garantarea accesului efectiv la justiție și evitarea

declarării inadmisibilității acțiunii. Reclamantul trebuie să corecteze

deficiențele procedurale identificate în cel mai scurt timp, deoarece orice

omisiune sau neregularitate poate întârzia soluționarea cauzei și afecta

dreptul acestuia la o examinare pe fond. Conform principiului bunei

administrări a justiției, respectarea cerințelor de formă și conținut nu este

doar o formalitate, ci o garanție a desfășurării corecte și echitabile a

procesului judiciar.

respectării cerințelor procedurale și întărește rolul activ al instanței în

verificarea conformității cererilor înainte de examinarea fondului cauzei.

Instanța nu doar că are dreptul, ci și obligația de a analiza dacă cererea

îndeplinește toate condițiile legale, asigurând astfel un proces eficient și

lipsit de vicii de procedură. Abordarea stabilită de legiuitor protejează atât

drepturile reclamantului, oferindu-i posibilitatea de a-și clarifica cererea, cât

și interesele pârâtului și ale justiției în ansamblu, prevenind admiterea unor

acțiuni neîntemeiate sau incomplete. Conformitatea cererii de chemare în

judecată cu cerințele legale nu reprezintă doar o obligație procedurală, ci și

un aspect fundamental pentru asigurarea unui act de justiție eficient și

transparent.

acordat reclamantului un termen până la 31 ianuarie 2025, ora 17:00, pentru

a prezenta la Direcția evidență și documentare procesuală a cauzelor civile,

comerciale și de contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție, cu

sediul în municipiul Chișinău, str. Petru Rareș, nr. 18, o completare a cererii

de chemare în judecată. Aceasta trebuia să conțină sediul pârâtului,

pretențiile formulate, circumstanțele de fapt și de drept pe care își bazează

cererea, enumerarea completă a probelor deținute și pe care intenționa să le

4

prezinte, precum și dovada achitării taxei de timbru în contul Curții Supreme

de Justiție. Reclamantului i s-a explicat că, dacă va înlătura neajunsurile în

termenul stabilit, cererea sa va fi considerată ca fiind depusă la data inițială.

oficiului poștal, la adresa de domiciliu indicată în buletinul de identitate și în

cererea de chemare în judecată. La data de 24 ianuarie 2025, Picic Pavel a

recepționat încheierea din 17 ianuarie 2025, fapt confirmat prin semnătura

aplicată pe avizul de recepție nr. DS8020774535AS.

reclamantul nu a respectat termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție

pentru completarea cererii de chemare în judecată cu elementele esențiale

necesare punerii pe rol a cauzei, ceea ce afectează derularea procedurii

judiciare conform prevederilor legale.

includă în mod clar sediul pârâtului, pretențiile formulate, circumstanțele de

fapt și de drept pe care își întemeiază cererea, lista completă a probelor

deținute și pe care intenționează să le prezinte, precum și dovada achitării

taxei de timbru în contul Curții Supreme de Justiție. Această omisiune

afectează conformitatea cererii cu cerințele legale necesare pentru punerea

pe rol a cauzei.

direct desfășurarea procesului și contravin prevederilor legale privind

condițiile de formă și conținut ale cererii de chemare în judecată. Potrivit

normelor procedurale aplicabile în contenciosul administrativ, o cerere

incompletă nu poate fi pusă pe rol, deoarece absența unor elemente esențiale

împiedică instanța să identifice obiectul litigiului, să stabilească un cadru

procesual corect și să asigure respectarea principiului contradictorialității.

relevante afectează dreptul părții adverse la apărare, creând dificultăți în

formularea unui răspuns adecvat. Deficiențe care pot genera întârzieri

nejustificate în soluționarea cauzei și riscul unei examinări superficiale,

compromițând astfel principiile unei justiții eficiente și echitabile.

timbru este un element indispensabil, fiind o obligație legală impusă

reclamantului. Achitarea acestei taxe condiționează accesul la justiție,

exceptând situațiile în care există o scutire legală, iar neîndeplinirea acestei

cerințe poate conduce la inadmisibilitatea cererii.

pentru formularea unei cereri de chemare în judecată determină

inadmisibilitatea acțiunii. Reclamantul avea obligația de a respecta termenul

5

acordat pentru remedierea acestor deficiențe, iar nerespectarea acestuia nu

doar că îi afectează propria poziție procesuală, dar influențează și buna

desfășurare a actului de justiție.

în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție, reclamantul nu a depus o

cerere de chemare în judecată care să conțină sediul pârâtului, pretențiile

formulate, circumstanțele de fapt și de drept pe care își bazează cererea, lista

completă a probelor deținute și pe care intenționează să le prezinte, precum

și dovada achitării taxei de timbru în contul Curții Supreme de Justiție.

constată inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată depuse de Picic

Pavel, având în vedere că deficiențele stabilite de instanță și neînlăturate de

reclamant în termenul acordat conduc la declararea acțiunii ca inadmisibilă,

conform prevederilor art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.

instanță revine exclusiv reclamantului Picic Pavel, care nu a întreprins nicio

acțiune procesuală pentru remedierea deficiențelor constatate. Potrivit

jurisprudenței CEDO, reclamantul avea obligația de a-și proteja dreptul de

acces la instanță și de a corecta neajunsurile în termenul procedural stabilit.

În acest context, comportamentul său reflectă o atitudine de rea-credință în

exercitarea drepturilor sale procedurale, ceea ce justifică inadmisibilitatea

cererii.

din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Picic Pavel împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la

contestarea actelor administrative.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

6