3d-118/24 — contestarea actului administrativ

La 30 decembrie 2024, Picic Pavel a depus la Curtea Supremă de Justiție acțiune împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 422/26 din 09 iulie 2024 cu privire la contestația împotriva hotărârii nr. Completului de examinare a contestațiilor nr. 2 al Colegiului disciplinar, nr.23/2 din 23 februarie 2024 emisă în privința judecătorului Cernalev Veaceslav, de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

La 6 ianuarie 2025, conform fișei de repartizare a dosarului, cauza a fost repartizată spre examinare judecătorului raportor, Ion Malanciuc.

La 31 decembrie 2024, Picic Pavel a depus o cerere, prin care a solicitat scutirea de la plata taxei de timbru.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 ianuarie 2025, s-a respins cererea lui Picic Pavel cu privire la scutirea de la plata taxei de timbru. S-a acordat lui Picic Pavel, termen până la 24 ianuarie 2025, ora 16:00, pentru prezentarea, la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareș, 18), a documentului în original, care confirmă achitarea taxei de timbru în sumă de 200 (două sute) de lei, pentru depunerea prezentei acțiuni.

Art. 207 alin. (1), (2) lit. h) și (4) din Codul administrativ: „Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când: cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 211 alin. (1) și 1 (2) și art. 212 alin. (1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată. Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit. f) – h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.”

Art. 212 alin. (1) lit. și e) din Codul administrativ: „La cererea de chemare în judecată se anexează: e) dovada achitării taxei de stat și/sau a taxei de timbru, în cazurile prevăzute în Legea taxei de stat nr.213/2023.”

Art. 213 din Codul administrativ: „Dacă cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) și (2) și ale art. 212 alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.”

Art. 219 alin. (2) și (3) din Codul administrativ: „Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”

Art. 2 alin. (1) și (4) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023: „Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele fizice și juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ, precum și pentru fiecare contestație împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei contravenționale atât în primă instanță, cât și în căile de atac. Taxa de timbru constituie 200 de lei.”

Așadar, respectarea cerințelor legale privind cererea de chemare în judecată este esențială pentru a evita declararea acesteia ca inadmisibilă. În acest context, reclamantul trebuie să corecteze prompt deficiențele procedurale identificate, pentru a preveni apariția unor obstacole în procesul judiciar.

Prin încheierea din 14 ianuarie 2025 a Curții Supreme de Justiție, reclamantului Picic Pavel i s-a acordat un termen până la data de 24 ianuarie 2 2025, pentru a remedia neajunsurile acțiunii. Acestea constau în: prezentarea bonului de plată care confirmă achitarea taxei de timbru în contul Curții Supreme de Justiție.

La 15 ianuarie 2025, încheierea menționată a fost expediată reclamantului prin intermediul oficiului poștal.

La 24 ianuarie 2025, reclamantul a recepționat corespondența, fapt confirmat prin avizul de recepție atașat la fiala dosarului 15.

Respectiv, Completul de judecată constată că reclamantul Picic Pavel a omis să prezinte bonul de plată care confirmă achitarea taxei de timbru.

Articolul 207 din Codul administrativ reglementează regulile privind admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ, stabilind procedurile aplicabile și consecințele care decurg din constatarea inadmisibilității acesteia. Această normă juridică asigură echilibrul între respectarea cerințelor legale și protecția dreptului de acces la justiție.

În primul rând, conform alin. (1), instanța are obligația să verifice din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contencios administrativ. Această verificare, realizată fără a fi necesară solicitarea expresă a vreunei părți, reflectă principiul rolului activ al instanței.

În al doilea rând, alin. (2) lit. h) identifică motivele specifice pentru care o acțiune poate fi declarată inadmisibilă, în special atunci când cererea de chemare în judecată nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 211 alin.(1) și (2) și art. 212 alin. (1) din Codul administrativ. Cerințele respective includ elemente esențiale, cum ar fi specificarea obiectului litigiului, indicarea motivelor de fapt și de drept, propunerea probelor și respectarea termenelor procedurale. Totuși, inadmisibilitatea se aplică doar în cazul în care reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță. Această procedură garantează că reclamantul are oportunitatea de a remedia deficiențele cererii sale înainte de declararea acțiunii ca inadmisibilă.

Astfel, Completul de judecată statuează că art. 207 din Codul administrativ oferă un mecanism echilibrat între respectarea cerințelor formale și protecția drepturilor procesuale ale părților. Instanța are un rol activ în verificarea admisibilității și oferă reclamantului timp pentru remedierea deficiențelor. În cazul în care cererea este declarată inadmisibilă, reclamantul are posibilitatea de a o reintroduce, asigurând astfel proporționalitatea și echitatea procedurii judiciare.

În contextul circumstanțelor speței, Completul de judecată constată că, în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție, reclamantul nu a prezentat 3 documentul original care confirmă achitarea taxei de timbru în valoare de 200 (două sute) de lei.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acțiunii depuse de Picic Pavel. Această soluție se bazează pe faptul că cererea a fost înaintată fără prezentarea documentului original care confirmă achitarea taxei de timbru în valoare de 200 de lei.

Aceste deficiențe determină declararea acțiunii ca inadmisibilă, în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, fapt ce împiedică continuarea procedurii judiciare.

Culpa neîndeplinirii actului de procedură în termenul stabilit de instanță revine în totalitate reclamantului Picic Pavel, care nu a întreprins nicio acțiune procesuală pentru remedierea neajunsurilor.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), reclamantul avea obligația de a-și proteja dreptul de acces la instanță, corectând deficiențele în termenul procedural prevăzut. În acest context, comportamentul său demonstrează rea-credință în exercitarea drepturilor sale procedurale.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 207 alin. (2) lit. h) și 230 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibilă acțiunea depusă de Picic Pavel împotriva Consiliului Superior al Magistraturii privind anularea actului administrativ. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 4