3d-23/25 — anularea actulului administrativ

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitate acțiunii depuse de Nicolai Melnic

(Dosarul nr. 3d-23/25

NR. PIGD 2-25047547-48452-01-3d-08042025-1)

Nerespectarea cerințelor instanței de judecată asupra admisibilității acțiunii

în contencios administrativ. Indicare în condițiile art. 191 din Codul

administrativ cine este pârâtul și care sunt solicitările reclamantului de la

instanța de judecată. Achitarea taxei de timbru– condiție obligatorie pentru

punerea pe rol a unei acțiuni de contencios administrativ.

3 iunie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea acțiunii depuse de Nicolai

Melnic,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

Justiție cerere de chemare în judecată (f.d. 2-7).

Nicolai Melnic a fost repartizată, în mod automat-aleatoriu, prin intermediul

Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în prima

instanță judecătorului raportor, Ion Malanciuc.

reclamantului Nicolai Melnic i s-a acordat termen de 10 zile, calculat de la

data recepționării încheierii, pentru a prezenta la Direcția Evidență și

Documentare procesuală a cauzelor civile, comerciale și de contencios

administrativ a Curții Supreme de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru

Rareș, 18): cerere de chemare în judecată tradusă în limba de stat unde să fie

indicat autoritatea publică împotriva căruia înaintarea prezenta acțiune și

solicitările acestuia, documentul care ar confirma achitarea taxei de timbru

în mărime de 200 lei, copia actului de identitate.

înlătura neajunsurile în termenul indicat, cererea se va considera depusă la

data inițială, iar în caz contrar, aceasta va fi declarată inadmisibilă.

24 aprilie 2025, fapt confirmat prin avizul de recepție nr. DS8021093577AS.

Nicolai Melnic a depus mai multe cereri, la care a anexat copia actului de

identitate și a indicat în calitate de pârât persoana juridică SRL „Doina-Vin”

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie

să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.”

„Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea

unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

1

Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când:

cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 211 alin. (1) și

(2) și art. 212 alin. (1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

instanța de judecată.

Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit. f)

– h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași

acțiune.”

„ (1) O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot

sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea

autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c)

impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d)

constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act

administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e)

anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

(2) Acțiunea în constatare prezumă existența unui interes îndreptățit pentru constatarea

solicitată. Acțiunea în constatare nu poate fi înaintată dacă reclamantul își poate sau și-ar

putea revendica drepturile printr-o altă acțiune prevăzută la alin.(1), cu excepția situației

când se urmărește constatarea nulității unui act administrativ individual sau normativ.”

„În cererea de chemare în judecată se indică:

a) instanța la care a fost depusă;

b) numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul

acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și codul

fiscal;

c) numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în

cazul în care cererea se depune de un reprezentant;

d) denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia;

e) pretențiile reclamantului;

f) circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția;

g) enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta;

h) datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este

prevăzută de lege.”

„Dacă cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) și (2)

și ale art. 212 alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea

neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță,

cererea se consideră depusă la data inițială.”

„Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării

de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care

nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să

depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul

cererilor formulate de participanții la proces.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

2

acțiunii pentru a se asigura că toate condițiile legale sunt îndeplinite înainte

de a se pronunța asupra fondului cauzei. Această măsură a instanței

contribuie la menținerea integrității procesului judiciar și la prevenirea

admiterii acțiunilor care nu respectă cerințele legale.

judecată este esențială pentru a evita declararea acesteia ca inadmisibilă. În

acest context, reclamantul trebuie să corecteze prompt deficiențele

procedurale identificate, pentru a preveni apariția unor obstacole în procesul

judiciar.

2025 a Curții Supreme de Justiție, reclamantului Nicolai Melnic i s-a acordat

un termen de 10 zile, calculate de la data primirii încheierii, pentru a înlătura

neajunsurile cererii de chemare în judecată: să prezinte cerere de chemare în

judecată tradusă în limba de stat unde să fie indicat autoritatea publică

împotriva căruia înaintarea prezenta acțiune și solicitările acestuia,

documentul care ar confirma achitarea taxei de timbru în mărime de 200 lei,

copia actului de identitate.

2025, fapt confirmat prin avizul de recepție nr. DS8021093577AS.

neajunsurile indicate, prezentând copia actului său de identitate.

Melnic în termenul stabilit de instanța de judecată și nici ulterior, nu a

prezentat cerere de chemare în judecată tradusă în limba de stat unde să fie

indicată autoritatea publică împotriva căruia înaintarea prezenta acțiune și

solicitările acestuia, documentul care ar confirma achitarea taxei de timbru

în mărime de 200 lei.

judecată fără a indica autoritatea publică împotriva căruia înaintarea prezenta

acțiune și solicitările acestuia, precum și fără anexarea documentului care ar

confirma achitarea taxei de timbru este o neglijență semnificativă din partea

reclamantului Nicolai Melnic, ceea ce a influențat negativ soluționarea

cererii sale.

admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ, stabilind

procedurile aplicabile și consecințele care decurg din constatarea

3

inadmisibilității acesteia. Această normă juridică asigură echilibrul între

respectarea cerințelor legale și protecția dreptului de acces la justiție.

oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în

contencios administrativ. Această verificare, realizată fără a fi necesară

solicitarea expresă a vreunei părți, reflectă principiul rolului activ al

instanței.

care o acțiune poate fi declarată inadmisibilă, în special atunci când cererea

de chemare în judecată nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 211 alin.(1)

și (2) și art. 212 alin. (1) din Codul administrativ. Cerințele respective includ

elemente esențiale, cum ar fi specificarea obiectului litigiului, indicarea

motivelor de fapt și de drept, propunerea probelor, anexarea documentelor,

respectarea termenelor procedurale. Totuși, inadmisibilitatea se aplică doar

în cazul în care reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

instanță. Această procedură garantează că reclamantul are oportunitatea de a

remedia deficiențele cererii sale înainte de declararea acțiunii ca

inadmisibilă.

administrativ oferă un mecanism echilibrat între respectarea cerințelor

formale și protecția drepturilor procesuale ale părților. Instanța are un rol

activ în verificarea admisibilității și oferă reclamantului timp pentru

remedierea deficiențelor. În cazul în care cererea este declarată inadmisibilă,

reclamantul are posibilitatea de a o reintroduce, asigurând astfel

proporționalitatea și echitatea procedurii judiciare.

în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție, reclamantul nu a depus

cererea de chemare în judecată în care să indice autoritatea publică împotriva

căruia înaintarea prezenta acțiune și solicitările acestuia, precum și nu a

anexat documentul care ar confirma achitarea taxei de timbru.

Justiție constată inadmisibilitatea acțiunii depuse de Nicolai Melnic. Această

soluție se bazează pe faptul că cererea a fost înaintată fără să se indice

autoritatea publică împotriva căruia înaintarea prezenta acțiune și solicitările

acestuia, precum și documentul care ar confirma achitarea taxei de timbru.

Or, Nicolai Melnic a depus cererea de chemare în judecată indicând în

calitate de pârât o persoană juridică, fără a indica clar, concret și explicit care

sunt solicitările acestuia de la instanța de judecată, precum și fără dovada de

plată a taxei de timbru.

4

conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ,

fapt ce împiedică continuarea procedurii judiciare.

instanță revine în totalitate reclamantului Nicolai Melnic, care nu a întreprins

vreo careva acțiune procesuală pentru remedierea neajunsurilor. Pasivitatea

reclamantului în etapa pregătitoare, manifestată prin ignorarea explicită a

obligațiilor stabilite prin încheiere, reflectă lipsă de diligență și de bună-

credință în exercitarea dreptului de acces la justiție. O astfel de conduită

contravine principiilor fundamentale ale procesului civil și ale

contenciosului administrativ, inclusiv exigențelor prevăzute la art. 6 alin. (1)

din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

(CEDO), reclamantul avea obligația de a-și proteja dreptul de acces la

instanță, corectând deficiențele în termenul procedural prevăzut. În acest

context, comportamentul său demonstrează rea-credință în exercitarea

drepturilor sale procedurale.

din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de

Nicolai Melnic.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

5