3d-23/25 — anularea actulului administrativ

La 31 martie 2025, Nicolai Melnic a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de chemare în judecată (f.d. 2-7).

La 8 aprilie 2025, cererea de chemare în judecată depusă de către Nicolai Melnic a fost repartizată, în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în prima instanță judecătorului raportor, Ion Malanciuc.

Prin încheierea din 16 aprilie 2025 a Curții Supreme de Justiție, reclamantului Nicolai Melnic i s-a acordat termen de 10 zile, calculat de la data recepționării încheierii, pentru a prezenta la Direcția Evidență și Documentare procesuală a cauzelor civile, comerciale și de contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareș, 18): cerere de chemare în judecată tradusă în limba de stat unde să fie indicat autoritatea publică împotriva căruia înaintarea prezenta acțiune și solicitările acestuia, documentul care ar confirma achitarea taxei de timbru în mărime de 200 lei, copia actului de identitate.

Totodată, instanța i-a explicat reclamantului că, în cazul în care va înlătura neajunsurile în termenul indicat, cererea se va considera depusă la data inițială, iar în caz contrar, aceasta va fi declarată inadmisibilă.

Încheierea menționată a fost recepționată de către Nicolai Melnic la 24 aprilie 2025, fapt confirmat prin avizul de recepție nr. DS8021093577AS.

Ulterior la 29 aprilie 2025, 12 mai 2025, 20 mai 2025, 23 mai 2025, Nicolai Melnic a depus mai multe cereri, la care a anexat copia actului de identitate și a indicat în calitate de pârât persoana juridică SRL „Doina-Vin”

Art. 207 alin. (1), (2) lit. h) și (4) din Codul administrativ: „Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. 1 Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când: cererea de chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 211 alin. (1) și (2) și art. 212 alin. (1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată. Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit. f) – h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.”

Conform art. 206 din Codul administrativ: „ (1) O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ). (2) Acțiunea în constatare prezumă existența unui interes îndreptățit pentru constatarea solicitată. Acțiunea în constatare nu poate fi înaintată dacă reclamantul își poate sau și-ar putea revendica drepturile printr-o altă acțiune prevăzută la alin.(1), cu excepția situației când se urmărește constatarea nulității unui act administrativ individual sau normativ.”

Art. 211 alin. (1) din Codul administrativ: „În cererea de chemare în judecată se indică: a) instanța la care a fost depusă; b) numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și codul fiscal; c) numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se depune de un reprezentant; d) denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia; e) pretențiile reclamantului; f) circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția; g) enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta; h) datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este prevăzută de lege.”

Art. 213 din Codul administrativ: „Dacă cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) și (2) și ale art. 212 alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.”

Art. 219 alin. (2) și (3) din Codul administrativ: „Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”

Completul de judecată subliniază importanța verificării din oficiu a acțiunii pentru a se asigura că toate condițiile legale sunt îndeplinite înainte de a se pronunța asupra fondului cauzei. Această măsură a instanței contribuie la menținerea integrității procesului judiciar și la prevenirea admiterii acțiunilor care nu respectă cerințele legale.

Așadar, respectarea cerințelor legale privind cererea de chemare în judecată este esențială pentru a evita declararea acesteia ca inadmisibilă. În acest context, reclamantul trebuie să corecteze prompt deficiențele procedurale identificate, pentru a preveni apariția unor obstacole în procesul judiciar.

Completul de judecată menționează că, prin încheierea din 16 aprilie 2025 a Curții Supreme de Justiție, reclamantului Nicolai Melnic i s-a acordat un termen de 10 zile, calculate de la data primirii încheierii, pentru a înlătura neajunsurile cererii de chemare în judecată: să prezinte cerere de chemare în judecată tradusă în limba de stat unde să fie indicat autoritatea publică împotriva căruia înaintarea prezenta acțiune și solicitările acestuia, documentul care ar confirma achitarea taxei de timbru în mărime de 200 lei, copia actului de identitate.

La 24 aprilie 2025, reclamantul a recepționat încheierea din 16 aprilie 2025, fapt confirmat prin avizul de recepție nr. DS8021093577AS.

La data de 29 aprilie 2025, reclamantul a remediat doar parțial neajunsurile indicate, prezentând copia actului său de identitate.

Respectiv, Completul de judecată constată că reclamantul Nicolai Melnic în termenul stabilit de instanța de judecată și nici ulterior, nu a prezentat cerere de chemare în judecată tradusă în limba de stat unde să fie indicată autoritatea publică împotriva căruia înaintarea prezenta acțiune și solicitările acestuia, documentul care ar confirma achitarea taxei de timbru în mărime de 200 lei.

Completul de judecată statuează că depunerea cererii de chemare în judecată fără a indica autoritatea publică împotriva căruia înaintarea prezenta acțiune și solicitările acestuia, precum și fără anexarea documentului care ar confirma achitarea taxei de timbru este o neglijență semnificativă din partea reclamantului Nicolai Melnic, ceea ce a influențat negativ soluționarea cererii sale.

Articolul 207 din Codul administrativ reglementează regulile privind admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ, stabilind procedurile aplicabile și consecințele care decurg din constatarea 3 inadmisibilității acesteia. Această normă juridică asigură echilibrul între respectarea cerințelor legale și protecția dreptului de acces la justiție.

În primul rând, conform alin. (1), instanța are obligația să verifice din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contencios administrativ. Această verificare, realizată fără a fi necesară solicitarea expresă a vreunei părți, reflectă principiul rolului activ al instanței.

În al doilea rând, alin. (2) lit. h) identifică motivele specifice pentru care o acțiune poate fi declarată inadmisibilă, în special atunci când cererea de chemare în judecată nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 211 alin.(1) și (2) și art. 212 alin. (1) din Codul administrativ. Cerințele respective includ elemente esențiale, cum ar fi specificarea obiectului litigiului, indicarea motivelor de fapt și de drept, propunerea probelor, anexarea documentelor, respectarea termenelor procedurale. Totuși, inadmisibilitatea se aplică doar în cazul în care reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță. Această procedură garantează că reclamantul are oportunitatea de a remedia deficiențele cererii sale înainte de declararea acțiunii ca inadmisibilă.

Astfel, Completul de judecată statuează că art. 207 din Codul administrativ oferă un mecanism echilibrat între respectarea cerințelor formale și protecția drepturilor procesuale ale părților. Instanța are un rol activ în verificarea admisibilității și oferă reclamantului timp pentru remedierea deficiențelor. În cazul în care cererea este declarată inadmisibilă, reclamantul are posibilitatea de a o reintroduce, asigurând astfel proporționalitatea și echitatea procedurii judiciare.

În contextul circumstanțelor speței, Completul de judecată constată că, în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție, reclamantul nu a depus cererea de chemare în judecată în care să indice autoritatea publică împotriva căruia înaintarea prezenta acțiune și solicitările acestuia, precum și nu a anexat documentul care ar confirma achitarea taxei de timbru.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acțiunii depuse de Nicolai Melnic. Această soluție se bazează pe faptul că cererea a fost înaintată fără să se indice autoritatea publică împotriva căruia înaintarea prezenta acțiune și solicitările acestuia, precum și documentul care ar confirma achitarea taxei de timbru. Or, Nicolai Melnic a depus cererea de chemare în judecată indicând în calitate de pârât o persoană juridică, fără a indica clar, concret și explicit care sunt solicitările acestuia de la instanța de judecată, precum și fără dovada de plată a taxei de timbru. 4

Aceste deficiențe determină declararea acțiunii ca inadmisibilă, în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, fapt ce împiedică continuarea procedurii judiciare.

Culpa neîndeplinirii actului de procedură în termenul stabilit de instanță revine în totalitate reclamantului Nicolai Melnic, care nu a întreprins vreo careva acțiune procesuală pentru remedierea neajunsurilor. Pasivitatea reclamantului în etapa pregătitoare, manifestată prin ignorarea explicită a obligațiilor stabilite prin încheiere, reflectă lipsă de diligență și de bună- credință în exercitarea dreptului de acces la justiție. O astfel de conduită contravine principiilor fundamentale ale procesului civil și ale contenciosului administrativ, inclusiv exigențelor prevăzute la art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), reclamantul avea obligația de a-și proteja dreptul de acces la instanță, corectând deficiențele în termenul procedural prevăzut. În acest context, comportamentul său demonstrează rea-credință în exercitarea drepturilor sale procedurale.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 207 alin. (2) lit. h) și 230 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Nicolai Melnic. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 5