2ra-934/23 — incasarea prejudiciuului material
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea prejudiciuului material
- Temei legal
- recurs declarat pana la 1 septembrie 2023. recurs inadmisibil. dezacordul recurentei cu solutia instantelor inferioare
2ra-934/23 — incasarea prejudiciuului material (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Maria Rodideal (Chiosa) împotriva Firmei Agricole de Producție și
Comerț „Vatra Răzeșească” Societate cu Răspundere Limitată
(încasarea prejudiciului material)
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 6 aprilie 2023
(cererea nr: 2ra-934/23
Nr. PIGD 21114294-01-2ra-04072023)
Recursul declarat până la 1 septembrie 2023. Recurs inadmisibil. Dezacordul
recurentei cu soluția instanțelor inferioare.
Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni - jud. Natalia Doroftei
Curtea de Apel Chișinău - jud. N. Budăi, A. Bostan, G. Dașchevici
8 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Studiind în lipsa părților recursul declarat de Maria Rodideal,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 10 iunie 2021, Maria Rodideal (Chiosa) a depus o cerere de chemare în
judecată împotriva FAPC „Vatra Răzeșească” SRL privind declararea nulă a
deciziei de convocare a adunării generale extraordinare.
În motivarea acțiunii a indicat că este asociată cu 7% la societatea pârâtă și
a recepționat la 26 mai 2021 decizia de convocare a adunării generale
extraordinare.
Reclamanta consideră că au fost încărcate prevederile legale ce
reglementează modul de convocare a adunării generale a asociaților. Nu a fost
informat corespunzător fiecare asociat, despre desfășurarea adunării, prin
scrisoarea recomandată, expediată cu cel puțin 10 zile înainte.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Hîncești sediul Ialoveni din 20 octombrie 2022
s-a admis cererea de chemare în judecată și s-a declarat nulă decizia de convocare
a adunării generale extraordinare a asociaților Firmei Agricole de Producție și
Comerț „Vatra Răzeșească” SRL din 19 mai 2021.
Instanța de judecată a constatat că Decizia de convocare a adunării generale
extraordinare a fost luată de Cotorobai Maria și Cotorobai Iurie care la 19 mai 2021
nu aveau nici calitatea de administratori ai Societății nici de asociați și nici de
cenzori. Or, din decizia privind înregistrarea modificărilor emisă de Departamentul
înregistrare și licențiere a unităților de drept a ASP la 2 iunie 2021 și din datele
înscrise în Registrul de Stat al persoanelor juridice rezultă că Cotorobai Iurie a
obținut calitatea de asociat și a fost numit în calitate de administrator anume în
cadrul ședinței extraordinare din 29 mai 2021, iar Cotorobai Maria nici până la
data depunerii cererii de chemare în judecată nu ar avea nicio calitate în raport cu
societatea pârâtă.
Prin urmare, decizia de convocare a adunării generale extraordinare este
lovită de nulitate, fiind adoptată de persoane care nu aveau dreptul de convocare.
Instanța de judecată a respins alegațiile reprezentantului pârâtului precum
că Cotorobai Iurie și Cotorobai Maria a moștenit cotele de participare în societate.
În acest sens, instanța de fond a indicat că nu este clar ce i-a împiedicat pe
1
Cotorobai Iurie și Cotorobai Maria să solicite convocarea adunării celorlalți 9
asociați ai societății.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 21 octombrie 2022, SRL „Vatra Răzeșească” a depus o cerere de apel
împotriva hotărârii din 20 octombrie 2022 prin care a solicitat casarea acesteia și
rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie
respinsă ca neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 6 aprilie 2023 s-a admis apelul, s-
a casat hotărârea din 20 octombrie 2022 și s-a emis o nouă hotărâre prin care
acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
În motivarea deciziei, Curtea de Apel Chișinău a indicat că prima instanță
nu a determinat corect raportul juridic dedus judecății, iar circumstanțele
importante pentru soluționarea cauzei nu au fost stabilite și elucidate pe deplin,
nefiind dată o apreciere completă probelor, iar în consecință fiind emisă o soluție
greșită.
În acest sens, instanța de apel a stabilit că conform pct. 4.6 din Statut, în caz
de deces a asociatului, certificatul de participare se transmite moștenitorilor.
Astfel, Maria Cotorobai în urma decesului soțului Nicolae Cotorobai a intrat în
posesia bunurilor proprietate comună în devălmășie și conform certificatului de
moștenitor legal din 18 mai 2021 a moștenit cota soțului în mărime de 46,875%
din capitalul social al SRL „Vatra Răzeșească”. Tot Maria Cotorobai a donat
41,625% din cota de participare ca asociat dlui Iurie Cotorobai, rămânând în
posesia cotei de 5,25% din capitalul social al societății. Astfel, la 19 mai 2021,
adunarea generală a fost decisă spre convocare de către Cotorobai Maria și
Cotorobai Iurie cu o parte socială de peste 56% din capitalul social, fiind astfel
respectate prevederile legale.
Totodată Curtea de Apel Chișinău a constatat că la 18 mai 2021, Cotorobai
Maria și Cotorobai Iurie au solicitat înregistrarea în termen de 24 ore a
modificărilor în componența SRL „Vatra Răzeșească” aceștia deținând majoritatea
și fiind îndreptățiți să solicite convocarea adunării generale extraordinare a
asociaților.
Mai mult, instanța de apel a remarcat că conform avizului de recepție, Maria
Rodideal a recepționat decizia de convocare la 25 mai 2021, având suficient timp
la dispoziție pentru a obiecta asupra convocării Adunării, să înainteze modificări
și completări la ordinea de zi, însă nu a dispus de acest drept. La fel, instanța de
apel a observat că Rodideal Maria nu a participat la ședința Adunării Generale.
2
Suplimentar, instanța de apel a mai remarcat că însăși Rodideal Maria
împreună cu alți asociați prin cererea din 26 martie 2021 au solicitat convocarea
Adunării Generale Extraordinară a Asociaților, propunând mai multe subiecte pe
ordinea de zi.
De asemenea, Curtea de Apel Chișinău a remarcat că cota socială a Mariei
Rodideal de 7% a fost redusă încă la 4 august 2011, iar modificările operate au fost
înregistrate anterior convocării Adunării Generale Extraordinare a SRL „Vatra
Răzeșească”.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 20 iunie 2023, Maria Rodideal a depus o cerere de recurs împotriva
deciziei din 6 aprilie 2023 prin care a solicitat anularea acesteia cu menținerea
hotărârii Judecătoriei Hîncești sediul Ialoveni din 20 octombrie 2022.
În motivarea poziției sale, recurenta a indicat că instanța de apel nu a aplicat
legea care trebuia aplicată, făcând referire la Legea privind societățile cu
răspundere limitată. În acest sens a indicat că ar fi viciată procedura de emitere a
deciziei de convocare a adunării extraordinare a asociaților și de petrecere a
acesteia.
La fel, recurenta a criticat modul în care instanța de apel a motivat decizia
sa și a apreciat probele.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor”.
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
,,Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.”
3
Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o
lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia
dreptului.”
Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate
regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema
drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul
verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.”
Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1
septembrie 2023):
„(1) Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii
atacate, fără a administra noi dovezi.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică la 6 aprilie 2023 (f.d. 154-155).
Decizia integrală a Curții de Apel Chișinău a fost expediată participanților
la proces la 26 mai 2023 (f.d. 167).
Recurenta Maria Rodideal (Chiosa) a depus la 20 iunie 2023 cererea de
recurs împotriva deciziei din 6 aprilie 2023, motiv pentru care se consideră depus
în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin
Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
4
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost
operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1
septembrie 2023.
Astfel, că procedura admisibilității recursului va consta în verificarea
existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură
civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului.
Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând
din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (3) din Codul de
procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023), nu a stabilit încălcarea de
către instanța de apel a acestor circumstanțe. Cu atât mai mult cu cât recurentul nu
indică în mod concret încălcări de ordin procedural care ar putea influența soluția
instanței de apel.
La fel, Completul de judecată menționează că conținutul deciziei, motivarea
și soluția adoptată sunt clare, instanța de apel efectuând o analiză detaliată a
argumentelor părților, a probatoriului administrat și a dispozițiilor legale incidente.
În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
concluzionează că în mod corect, Curtea de Apel Chișinău a procedat la o cercetare
detaliată și multi-aspectuală a probatoriului administrat, raportând constatările sale
la prevederile legale incidente, în special cele din Statutul societății și Legea
privind societățile cu răspundere limitată.
Contrar criticii recurentei, instanța de apel a aplicat corect normele legale,
interpretând dispozițiile referitoare la transmiterea părților sociale prin moștenire,
la drepturile asociaților majoritari și la procedura de convocare a adunărilor, fără
a comite erori de drept sau a omite aplicarea normei legale aplicabile. Astfel,
Curtea de Apel a revizuit situația de fapt și de drept, analizând succesiunea în
drepturi asupra cotelor sociale vizate în litigiu, legitimitatea convocării adunării
generale, precum și drepturile și comportamentul părților implicate.
În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în
fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului,
recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației
prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
În ceea ce ține argumentele recursului, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție observă că critica se referă la un simplu dezacord cu
concluziile Curții de Apel Chișinău.
5
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atrage atenția, în
principal, că prevederile Codului de procedură civilă indică nu doar asupra
caracterului nedevolutiv al recursului, dar și asupra unui standard de seriozitate a
din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural
și material, capabile să răstoarne deciziile instanțelor de apel contestate.
Astfel, pentru a trece testul de admisibilitate, cererile de recurs trebuie să
conțină o motivare convingătoare și întemeiată și raportată la decizia instanței de
apel.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,
în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Aceasta înseamnă că nu
sunt întrunite condițiile legale pentru a permite Curții Supreme de Justiție să
examineze recursul pe fondul său, or critica rămâne la nivelul unui simplu
dezacord cu soluția pronunțată în apel.
În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul Maria Rodideal din
motiv că recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)
și (4) din Codul de procedură civilă în vigoare la data declarării acestuia.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), 433 lit. a)
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin.
(1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Maria Rodideal.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
6