3ra-554/24 — Constatarea faprului neexaminării în termne legal a cererii

La 5 mai 2020, Dorin Compan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisiei de licențiere a profesiei de avocat solicitând: - constatarea faptului neexaminării în termenul legal a cererii nr. 3-002/20 depusă în cancelaria comisiilor Uniunii Avocaților din Republica Moldova la 7 februarie 2020; - obligarea Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova să organizeze întrunirea în termen rezonabil a Comisiei de licențiere a profesiei de avocat pentru a supune examinării cererea nr. 3-002/20 depusă în cancelaria comisiilor Uniunii Avocaților la 7 februarie 2020; - obligarea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat de a include în ordinea de zi cererea nr. 3-002/20 depusă în cancelaria comisiilor Uniunii Avocaților la 7 februarie 2020, precum și constatarea întrunirii cerințelor legale prevăzute la art. 10 din Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, pentru exercitarea profesiei de avocat, cu adoptarea hotărârii de admitere în profesia de avocat și eliberarea licenței de exercitare a profesiei de avocat.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 7 februarie 2020 a formulat și depus în adresa Comisiei de licențiere a profesiei de avocat o cerere înregistrată în cancelarie cu nr. 3-002/20 prin care, în conformitate cu ordinea prevăzută la art. 10 alin. (2) și (3), art. 21 alin. (1) lit. b) - f), alin. (3) lit. a), b) și art.22 din Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, cu modificările introduse prin Legea nr. 215-XVI din 13.07.2006, în vigoare din 11.08.2006 și Legea nr.102 din 28.05.2010, în vigoare din 03.08.2010, a solicitat admiterea în profesia de avocat, cu anexarea în acest sens a actelor necesare pentru eliberarea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat, conform anexei, care justifică întrunirea cerințelor legale pentru exercitarea profesiei de avocat, prevăzute la art. 10 din Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură.

Susține că, cererea respectivă a fost suplinită cu acte confirmative (Caracteristica CSP) care ar demonstra reputația ireproșabilă pe parcursul activității în calitate de procuror. Actele care au fost anexate, conțin date și informații aferente personalității sale, precum și comportamentului acestuia 1 pe parcursul anilor de activitate în calitate de procuror și motivele care au stat la baza concedierii. Iar din motiv că președintele comisiei Gheorghe Vlas a dispus interpelarea suplimentară a Inspecției Procurorilor și a Colegiului Disciplinar în vederea informării Uniunii dacă în privința lui Dorin Compan nu sunt inițiate careva proceduri disciplinare, la data de 21 februarie 2020 cererea sa nu a fost examinată la ședința Comisiei, nefiind introdusă nici în ordinea de zi.

Relevat că neincluderea dosarului său pentru examinare în ordinea de zi pentru ședința din 21 februarie 2020 a Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, a generat neexaminarea în termenul prevăzut de lege (30 de zile) a cererii sale nr. 3-002/20, înregistrată la 7 februarie 2020, or, la 4 martie 2020 mandatul Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a expirat.

Afirmat că la expirarea termenului legal (8 martie 2020) inclusiv, nu a fost informat despre decizia autorității publice căreia i-a adresat petiția pentru adoptarea unui act administrativ individual. Aceasta a motivat înaintarea la 10 martie 2020 a unei cereri prealabile în adresa Uniunii Avocaților, Consiliului Uniunii Avocaților și Comisiei de licențiere prin care a fost solicitată constatarea faptelor enunțate și înlăturarea acestora prin supunerea examinării cererii din 7 februarie 2020 și adoptarea hotărârilor de rigoare. La expirarea termenului de soluționare a cererii prealabile, 25 martie 2020 inclusiv, până la momentul înaintării prezentei cereri, nu a fost înștiințat despre decizia adoptată pe marginea celor solicitate.

A notat prevederile art. 164-165 din Codul administrativ și a menționat despre respectarea termenului de depunere a cererii prealabile. Or, în opinia sa, Comisia de licențiere a profesiei de avocat nu a examinat în termen legal cererea sa nr. 3-002/20 din 7 februarie 2020, cu toate că ședințe în perioada respectivă au avut loc.

Referitor la termenul de înaintare a acțiunii în contencios administrativ, a indicat prevederile art. 209 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, potrivit cărora, acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia.

A subliniat că, la examinarea cererii se impune, reieșind inclusiv din actele descrise supra, constatarea faptului că Dorin Compan întrunește condițiile impuse de legiuitor, reglementate la art. 10 alin. (2) și (3), art. 21 alin. (1) lit. b)-f) și alin. (3) lit. a) și b), art.22 din Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură.

Declară că, a activat în organele Procuraturii în perioada 2005-2020, fiind eliberat în baza cererii de demisie, potrivit cazierului judiciar nu are antecedente penale. Iar conform răspunsurilor formulate atât la solicitarea 2 Comisiei de licențiere, cât și la interpelările sale s-a constatat că nu a fost supus sancțiunilor disciplinare, de mai multe ori a fost stimulat în cadrul activității, careva fapte care ar constitui abateri grave nu ar fi fost constatate, nu a fost stabilit să fi încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Precizează că, legislatorul a specificat expres și exhaustiv în art. 10 alin. (3) din Legea cu privire la avocatură, cazurile când persoana, care a depus cerere de eliberare a licenței pentru exercitarea profesiei de avocat, nu se consideră persoană cu reputație ireproșabilă, iar o eventuală interpretare extensivă și arbitrară a prevederilor legale, ar putea genera încălcarea principiul prezumției nevinovăției, dar și drepturile la muncă și la viața privată, garantate de art. 28 și 43 din Constituția Republicii Moldova și art. 8 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Mai susține că, nu sunt clare percepțiile de care s-a condus președintele Comisiei de licențiere, Gheorghe Vlas aferent personalității sale, pentru a adresa careva cereri autorităților publice referitor la personalitatea reclamatului și reputația acestuia, fără a pune acest subiect în ordinea de examinare a Comisiei în a cărei competență exclusivă și era efectuarea acestor acțiuni în urma deciderii cu majoritatea simplă asupra acestui subiect.

Invocă că, respectând principiul prezumției nevinovăției, legislatorul nu a inclus această circumstanță ca obstacol pentru admiterea în profesia de avocat, stipulând expres că, doar condamnarea irevocabilă pentru infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave, săvârșite cu intenție constituie un impediment în acest sens.

Menționează că, caracterul ireproșabil al reputației sale este confirmat de modul în care a fost eliberat din funcția de procuror, circumstanțe care au fost cunoscute inclusiv de către Gheorghe Vlas, deoarece a anexat actele confirmative în acest sens. Astfel, conform ordinului Procurorului General nr. 182-p din 31 ianuarie 2020 reclamantul a fost eliberat din funcția de Procuror în Procuratura Anticorupție, pe motivul demisiei din Procuratură în baza raportului depus în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. f), 56 lit. b), 58 alin. (1) lit. a), alin.(2), 61, 62 alin. (2) din Legea nr. 3 din 25.02.2016 cu privire la procuratură și art. 119 alin. (1) din Codul muncii.

Relevă că, conducerea instituției la acceptarea demisiei sale nu a constatat careva circumstanțe care ar fi indicat la afectarea prestigiului Procuraturii sau reputația procurorilor, deoarece prin actul administrativ individual citat supra a fost dispusă să-i fie achitată indemnizația de concediere, iar în conformitate cu prevederile art. 62 alin. (2) al Legii nr. 3/2016 cu privire la procuratură, indemnizația respectivă poate fi achitată doar procurorilor care demisionează în temeiul art. 57 alin. (1) lit. b) și c) sau 3 al art. 58 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 3/2016, dacă circumstanțele care determină încetarea raporturilor de muncă nu afectează prestigiul Procuraturii și reputația procurorilor.

Notează că, Comisia de licențiere a profesiei de avocat urma să rețină că solicitantul Dorin Compan întrunește condițiile prevăzute de lege pentru admiterea în profesia de avocat, fiind scutit de efectuarea stagiului profesional și de examenul de calificare, având experiență în funcția de procuror de peste 10 ani, iar cererea a fost depusă în interiorul termenului de 6 luni de la momentul eliberării din funcție.

Totodată, relevă că, Comisia de licențiere a profesiei de avocat în termenul prevăzut de legislație, urma să rețină că ex-procurorul Dorin Compan se bucură de reputație ireproșabilă. Or, la depunerea cererii sale a completat chestionarul de evaluare a bunei reputații, conform căruia solicitantul cade sub incidența prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură. Iar, reputația ireproșabilă urmează a fi apreciată de autoritatea publică competentă în mod obiectiv, după criteriile stabilite de lege, excluzând aprecierile subiective.

Afirmă că, în speță, ex-procurorul Dorin Compan nu se asociază nici unuia din cazurile enumerate exhaustiv de lege, prin urmare, acesta nu poate fi catalogat ca neavând reputație ireproșabilă. Astfel, insistă asupra faptului că la moment în privința ex-procurorului Dorin Compan nu există vreo hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, prin care solicitantul ar fi fost condamnat. Or, până la emiterea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, prin care s-ar dovedi vinovăția și s-ar dispune condamnarea persoanei, orice persoană se prezumă a fi nevinovată.

Mai invocată că din sensul art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, lipsa reputației ireproșabile se atestă la existenta unei hotărâri de condamnare ori de constatare a celorlalte circumstanțe enumerate de lege, cu autoritate de lucru judecat. Prin urmare, constată că percepția președintelui comisiei de licențiere a profesiei de avocat, aferent reputației ireproșabile a solicitantului, vine în contradicție atât cu ordinul Procurorului General, cât și cu prevederile Legii cu privire la avocatură, care enumeră expres cazurile care exclud reputația ireproșabilă și care nu se atestă în speță. Or, alte circumstanțe, care ar demonstra că, solicitantul nu întrunește condițiile prevăzute de lege pentru admiterea în profesia de avocat, nu se atestă.

La 22 iunie 2020, Dorin Compan a depus cerere cu privire la concretizarea cerințelor din acțiunea, solicitând: - constatarea neexaminării în termenul legal a cererii nr. 3-002/20 depusă în cancelaria comisiilor Uniunii Avocaților la 7 februarie 2020; - obligarea Consiliului Uniunii Avocaților și comisiilor create de acesta să organizez concursul, în termen de 30 zile, pentru alegerea membrilor Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, care urmează să supună examinării cererea nr. 3- 4 002/20 depusă de reclamant în cancelaria comisiilor Uniunii Avocaților la 7 februarie 2020; - obligarea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat de a include în ordinea de zi cererea nr. 3-002/20 depusă în cancelaria comisiilor Uniunii Avocaților din Moldova la 7 februarie 2020 cu examinarea acesteia în termen de 30 zile, precum și constatarea întrunirii cerințelor legale prevăzute la art. 10 din Legea nr.1260- XV cu privire la avocatură pentru exercitarea de către reclamant a profesiei de avocat, cu adoptarea hotărârii de admitere a reclamantului în profesia de avocat și eliberarea licenței de exercitare a profesiei de avocat.

La 29 iunie 2020, Dorin Compan a depus cerere cu privire la concretizarea cerințelor din acțiunea solicitând: - constatarea faptului neexaminării în termenul legal a cererii nr. 3-002/20 depusă în cancelaria comisiilor Uniunii Avocaților la 7 februarie 2020 și corespunzător neemiterii hotărârii de admitere în exercitarea profesiei de avocat cu eliberarea licenței; - anularea Hotărârii nr. UA/C/43/20 din 13 martie 2020 prin care a fost declarată inadmisibilă cererea prealabilă a petentului Dorin Compan (inclusiv) și obligarea Consiliului Uniunii Avocaților și comisiilor create de acesta să adopte un act administrativ conform căruia să organizeze concursul în termen de 30 zile, pentru alegerea membrilor Comisiei de licențiere a profesiei de avocat; - obligarea președintelui Comisiei de licențiere a profesiei de avocat și/sau Comisiei de licențiere a profesiei de avocat de a emite actele administrative corespunzătoare și a include în ordinea de zi cererea nr. 3-002/20 depusă în cancelaria comisiilor Uniunii Avocaților din Moldova la 7 februarie 2020, cu examinarea acesteia în termen de 30 zile, precum și constatarea întrunirii cerințelor legale prevăzute la art.10 din Legea nr. 1260-XV cu privire la avocatură pentru exercitarea de către reclamant a profesiei de avocat, cu adoptarea actului administrativ individual - hotărârea de admitere a reclamantului în profesia de avocat și eliberarea licenței de exercitare a profesiei de avocat

La 26 mai 2021, în ședința de judecată Dorin Compan a depus cerere cu privire la concretizarea cerințelor din acțiunea solicitând: - constatarea faptului neexaminării în termenul de 30 zile prevăzut de art. 60 din Codul administrativ a cererii nr. 3-002/20 depuse de Dorin Compan în cancelaria comisiilor Uniunii avocaților din Moldova la 7 februarie 2020 și corespunzător neemiterii hotărârii pe marginea acesteia de admitere în exercitarea profesiei de avocat cu eliberarea licenței/respingere a cererii, prin care a fost lezat drepturile constituționale prevăzute și garantate de art. art. 16. 20, 43, 54 din Constituția Republicii Moldova.

În motivarea soluției, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, în cazul existenței unui act judecătoresc irevocabil, într-un litigiu între aceleași părți, asupra aceluiași obiect și având aceleași temeiuri de drept, indiferent de către cine este înaintată acțiunea (reclamant sau pârât), judecătorul este obligat să declare inadmisibilă acțiunea în temeiul art. 207 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ.

Instanța de apel a reținut că, obiect al prezentei acțiuni îl constituie: constatarea faptului neexaminării de către Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a profesiei de avocat, în termenul de 30 zile a cererii nr. 3-002/20 6 din 7 februarie 2020 depusă de către reclamantul Dorin Compan, precum și neemiterea hotărârii pe marginea cererii nr. 3-002/20 din 07.02.2020; obligarea Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a profesiei de avocat, de a examina cererea reclamantului Dorin Compan nr. 3-002/20 din 07.02.2020.

Pe de altă parte, atestă că, la 23 martie 2021, Dorin Compan, a înaintat acțiune în instanța de contencios administrativ care ulterior la 21 mai 2021, a fost suplinită, împotriva Uniunii Avocaților, Consiliului Uniunii Avocaților, Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, solicitând: - anularea hotărârii Consiliului Uniunii Avocaților nr. 05-17 din 26 martie 2021, emisă la cererea prealabilă; - constatarea neexaminării de către Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat, a cererii nr. 3-002/20 din 7 februarie 2020 cu tergiversarea examinării cererii peste termenul legal de examinare; - anularea în partea pct. 3 a hotărârii Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 05 martie 2021; - constatarea întrunirii cerințelor legale prevăzute la art. 10 din Legea nr. 1260-XV cu privire la avocatură, - obligarea Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, de a adopta o hotărâre cu privire la admiterea în profesia de avocat și eliberarea licenței de exercitare a profesiei de avocat.

A notat că, prin hotărârea din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea depusă de Dorin Compan a fost admisă parțial: S-a anulat pct. 3 din hotărârea Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021, S-a anulat hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților nr. 05-17/26.03.2021 din 26 martie 2021. S-a obligat Uniunea Avocaților prin intermediul Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat de a emite actul administrativ individual favorabil prin care să admită candidatura lui Compan Dorin în profesia de avocat în temeiul art. 10 din Legea nr. 1260- XV cu privire la avocatură, cu eliberarea licenței corespunzătoare. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

De asemenea a subliniat că, prin decizia din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile depuse de Dorin Compan și de către Uniunea Avocaților împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Iar prin încheierea din 27 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursurile depuse de Dorin Compan și de către Uniunea Avocaților s-au declarat inadmisibile.

Completul judiciar al instanței de apel a indicat că, prin hotărârea din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, instanța de judecată a 7 soluționat în mod irevocabil obiectul prezentei acțiuni, astfel încât a ajuns la concluzia netemeinicii pretenției formulată de reclamantul Dorin Compan privind constatarea faptului neexaminării de către Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a profesiei de avocat, în termenul de 30 zile a cererii nr. 3-002/20 din 7 februarie 2020.

Corespunzător, examinând și comparând faptele juridice concrete arătate în prezenta cauză în raport cu faptele juridice constatate în hotărârea din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, Completul instanței de apel a conchis că prima instanță eronat s-a expus asupra fondului cauzei, de vreme ce acțiunea depusă de Dorin Compan este inadmisibilă, în baza temeiului specificat la art. 207 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ. Or, la caz, există o hotărâre judecătorească definitivă (hotărârea din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani), cu privire la un litigiu între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept.

În opinia Completului judiciar, prin examinarea fondului prezentei acțiuni se vor încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

A evidențiat că, prin neexaminarea prezentei cauze în fond nu se încalcă dreptul reclamantului de acces la justiție.

Astfel a constatar ca fiind nefondate concluziile instanței ierarhic inferioare expuse pe fondul cauzei și precizează că elementele cauzei, analizate în ansamblu, conduc la consolidarea unei convingeri neîndoielnice, privind inadmisibilitatea acțiunii în contencios administrativ depusă de Dorin Compan către Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a profesiei de avocat, privind constatarea faptului neexaminării în termen legal a cererii, în temeiul art. 207 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ.

Din aceste motive, la 10 martie 2020 a fot înaintată o cerere prealabilă Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, Uniunii Avocaților precum și Consiliului Uniunii Avocaților prin care a solicitat, constatarea neexaminării în termen legal a cererii nr.3-002/20 depuse în cancelaria Uniunii Avocaților din Moldova la 7 februarie 2020; constatarea întrunirii cerințelor legale pentru exercitarea profesiei de avocat, prevăzute la art.10 din Legea nr.1260- XV cu privire la avocatură și adoptarea hotărârii de admitere a sa în profesia de avocat.

După data de 4 mai 2020 a recepționat Hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților din 13 martie 2020 prin care s-a respins cererea prealabilă, din motiv că aceste organe (UA și CUA) nu sunt ierarhic superioare Comisiei de licențiere a profesiei de avocat și că nu poate adopta careva decizii în numele acestui organ, neputând să îi substituie atribuțiile.

Indică că, cu motivațiile Consiliului Uniunii Avocaților nu a fost de acord, motiv pentru care a formulat cererea de chemare în judecată din 23 aprilie 2020.

Remarcă că această cerere de chemare în judecată nu a fost pusă pe rol, judecătorul căreia i-a fost repartizată (Iraida Secrieru) s-a aflat în concediu medical, apoi de odihnă până când a fost suspendată în legătură cu îngrijirea copilului minor în vârstă de până la 3 ani.

Ulterior, în 2021 cauza a fost repartizată judecătorului Grigore Cazacu, dar între timp, la 5 martie 2021 Comisia de licențiere a supus, cu întârziere, examinarea cererii nr. 3-002/20 din 7 februarie 2020 și a respins- o, pe rolul instanței judecătorești existând deja o altă cerere de chemare în judecată privind anularea actului administrativ individual defavorabil.

La data de 22 iulie 2021 judecătorul Marcel Gandrabur a anulat hotărârea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 5 martie 2021 și a obligat Uniunea Avocaților de a-l admite în profesia de avocat pe Dorin Compan.

În hotărârea din 22 iulie 2021, judecătorul a constatat că, cererea de acces în profesia de avocat a fost depusă de Dorin Compan la data de 7 februarie 2020, moment care a declanșat procedura administrativă în conformitate cu art. 69 din Codul administrativ și trebuia finalizata în termen de 30 de zile, cu prelungirea până la termenul maximal de 90 de zile. În conformitate cu art. 64 alin (2) din Codul administrativ, refuzul de a primi sau a examina o cerere se considera drept respingere a cererii. Aceeași regulă se aplică și în cazul nesoluționării unei cereri în termen legal. Astfel, din momentul nesoluționării cererii în termen autoritățile publice pârâte au produs prin efectul legii un act administrativ individual defavorabil și respectiv lui Dorin Compan i-a fost deschisă calea de exercitare a căii 9 prealabile extrajudiciare de tranșare a litigiului și ulterioara cale de contencios administrativ.

Aceste teze notate de judecător în hotărâre denotă, că acesta nu cunoștea de cererea formulată la data de 23 aprilie 2020 și obiectul acesteia. Tot în hotărârea din 22 iulie 2021 precum și cea din 23 februarie 2022 soluționată de Curtea de Apel Chișinău prin care au fost respinse apelurile ambelor părți asupra hotărârii primei instanțe, se face trimitere la aceia că instanța s-a expus asupra solicitării Constatării neexaminării, de către Comisia de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din RM, în termen legal prevăzut de art.27, 28, 60 din Codul administrativ, a cererii nr.3- 002/20 depuse în cancelaria Comisiilor Uniunii Avocaților din Moldova la 7 februarie 2020 cu tergiversarea examinării cererii peste termenul legal de examinare a cererii cu cel puțin un an și 25 zile, și lezarea în așa mod drepturilor și libertăților persoanei prevăzute de art. 21 și art. 43 din Constituția Republicii Moldova și art. 6 CEDO în textul hotărârii judiciare, nefiind necesar a se expune în dispozitiv.

Remarcă, că instanța de apel la 23 februarie 2022, ca și prima instanță la 22 iulie 2021, nu a intrat în esența solicitărilor formulate în ambele cereri de chemare în judecată, distincția respectivă fiind făcută în hotărârea din 1 noiembrie 2022.

Astfel, în cererea din 23 aprilie 2020 a fost solicitat, constatarea neexaminării în termen legal a cererii nr.3-002/20 depuse în cancelaria comisiilor Uniunii Avocaților din Moldova la 7 februarie 2020, cu obligarea Uniunii Avocaților de a examina cererea și a admite în profesia de avocat a candidatului Dorin Compan, solicitarea fiind astfel de constatare a tergiversării și obligare la emiterea actului administrativ individual.

A doua cerere din 23 martie 2021 a fost solicitat constatarea neexaminării, de către Comisia de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din RM, în termen legal prevăzut de art.27, 28, 60 din Codul administrativ, a cererii nr. 3-002/20 depuse în cancelaria Comisiilor Uniunii Avocaților din Moldova la 7 februarie 2020 cu tergiversarea examinării cererii peste termenul legal de examinare a cererii cu cel puțin un an și 25 zile, și lezarea în așa mod a drepturilor și libertăților persoanei prevăzute de art. 21 și art. 43 din Constituția Republicii Moldova și art.6 CEDO, precum și Constatarea nulității parțiale a actului administrativ individual defavorabil adoptat de Comisia de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din RM-în speță a pct.3 din Hotărârea nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021, ca fiind ilegal și neîntemeiat și obligarea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat să adopte hotărârea de admitere a reclamantului în profesia de avocat și eliberarea licenței de exercitare a profesiei de avocat, solicitarea fiind astfel de constatare a tergiversării, anulare a actului și obligare la emiterea actului administrativ individual. 10

Deci, prima cerere avea un obiect mai restrâns al acțiunii, nefiind emis careva act administrativ individual, iar a doua cerere viza actul administrativ individual defavorabil, precum și constatarea termenului scurs înafara termenului legal de examinare.

Totodată, chiar dacă constatarea anumitor fapte era de competența instanței civile, urmau a fi aplicate direct prevederile art. 201 alin.(l) din Codul administrativ care stipulează, că dacă acțiunea în contencios administrativ depusă în instanța de judecată conține pretenții inseparabile de drept administrativ și de drept civil, acestea se examinează de instanța de judecată competentă pentru examinarea acțiunii în contenciosul administrativ.

Pe cale de consecință, deoarece acțiunea formulată la 23 martie 2021 viza mai multe solicitări (constatare, anulare, obligare), o parte din ele fiind de natura contenciosului administrativ, instanța urma să le examineze pe toate și nu să se limiteze doar la expunerea argumentării în partea descriptivă a hotărârii, dar și să se expună în dispozitiv, a admite sau a respinge solicitarea de constatare a faptului.

Astfel, deoarece în partea dispozitivă a hotărârii instanței de fond din 22 iulie 2021 și a deciziei Curții de Apel din 23 februarie 2022 lipsesc careva expuneri cu referire la constatarea neexaminării, de către Comisia de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din RM, în termen legal prevăzut de art. 27, 28, 60 din Codul administrativ, a cererii nr. 3-002/20 depuse în cancelaria Comisiilor Uniunii Avocaților din Moldova la 7 februarie 2020 cu tergiversarea examinării cererii peste termenul legal de examinare a cererii cu cel puțin un an și 25 zile, și lezarea în așa mod a drepturilor și libertăților persoanei prevăzute de art. 21 și art. 43 din Constituția Republicii Moldova și art.6 CEDO, consideră că instanța de apel în hotărârea sa din 2 aprilie 2024 incorect a făcut trimitere la motivul respingerii ca fiind art. 207 alin. (l) lit. a) din Codul administrativ, ori chestiunea respectivă nu a fost soluționată de instanță potrivit legii.

Ba mai mult, chiar dacă punctul 2 din partea dispozitivă a hotărârii din 1 noiembrie 2022 prevedea că: Se obligă Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a profesiei de avocat, de a examina cererea reclamantului Dorin Compan nr. 3-002/20, conform Legii, acesta cădea în caducitate din motivul că la data pronunțării hotărârii cererea deja era examinată și respinsă de Comisie, instanța era obligată să se expună asupra acestuia luând în considerație faptul că la momentul înaintării cererii situația de fapt era că Uniunea nu examinase cererea, deci instanța a constatat un fapt /eveniment care a avut loc și a luat măsuri, chiar dacă întârziate, de a remedia situația.

În final concluzionează principalele motive de anulare a deciziei Curții de Apel Chișinău din 2 aprilie 2024 ca fiind: lipsa expunerii în partea 11 dispozitivă a hotărârii instanței de fond din 22 iulie 2021 și a Deciziei Curții de Apel din 23 februarie 2022 asupra solicitării din cererea de chemare în judecată formulată de reclamant cu privire la constatarea neexaminării, de către Comisia de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din RM, în termen legal prevăzut de art. 27, 28, 60 din Codul administrativ, a cererii nr. 3-002/20 depuse în cancelaria Comisiilor Uniunii Avocaților din Moldova la 7 februarie 2020 cu tergiversarea examinării cererii peste termenul legal de examinare a cererii cu cel puțin un an și 25 zile, și lezarea în așa mod a drepturilor și libertăților persoanei prevăzute de art. 21 și art. 43 din Constituția Republicii Moldova și art.6 CEDO; neefectuarea de către Curtea de Apel în decizia din 2 aprilie 2024 a distincției între obiectul cererilor de chemare în judecată formulat la data de 23 aprilie 20220 și cea din 23 martie 2021.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că: 12 „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Cererea de recurs a fost depusă la data de 31 mai 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că, în cererea de recurs Dorin Compan nu a indicat în mod expres nici un temei de admisibilitate a recursului stabilite la art. 2451 din Codul administrativ. Criticile din recurs se limitează doar la expunerea fondului cauzei, fiind analizate și apreciate de către instanța de apel. 13

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Dorin Compan. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 14