3ra-554/24 — Constatarea faprului neexaminarii in termne legal a cererii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Constatarea faprului neexaminarii in termne legal a cererii
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h Codul administrativ
3ra-554/24 — Constatarea faprului neexaminarii in termne legal a cererii (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Dorin Compan,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă Dorin Compan împotriva Uniunii Avocaților din Republica
Moldova, Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisiei
de licențiere a profesiei de avocat, privind constatarea faptului neexaminării
în termen legal a cererii
împotriva deciziei din 2 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-554/24
NR. PIGD 2-20047492-01-3ra-26062024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a deciziei contestate.
Instanța de fond: Gr. Cazacu,
Instanța de apel: Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici
3 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Dorin Compan,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 5 mai 2020, Dorin Compan a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Consiliului Uniunii
Avocaților din Republica Moldova, Comisiei de licențiere a profesiei de
avocat solicitând:
- constatarea faptului neexaminării în termenul legal a cererii nr. 3-002/20 depusă
în cancelaria comisiilor Uniunii Avocaților din Republica Moldova la 7 februarie
2020;
- obligarea Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova să organizeze
întrunirea în termen rezonabil a Comisiei de licențiere a profesiei de avocat pentru
a supune examinării cererea nr. 3-002/20 depusă în cancelaria comisiilor Uniunii
Avocaților la 7 februarie 2020;
- obligarea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat de a include în ordinea de zi
cererea nr. 3-002/20 depusă în cancelaria comisiilor Uniunii Avocaților la 7
februarie 2020, precum și constatarea întrunirii cerințelor legale prevăzute la art.
10 din Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, pentru exercitarea
profesiei de avocat, cu adoptarea hotărârii de admitere în profesia de avocat și
eliberarea licenței de exercitare a profesiei de avocat.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 7 februarie 2020 a formulat și
depus în adresa Comisiei de licențiere a profesiei de avocat o cerere
înregistrată în cancelarie cu nr. 3-002/20 prin care, în conformitate cu
ordinea prevăzută la art. 10 alin. (2) și (3), art. 21 alin. (1) lit. b) - f), alin. (3)
lit. a), b) și art.22 din Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură,
cu modificările introduse prin Legea nr. 215-XVI din 13.07.2006, în vigoare
din 11.08.2006 și Legea nr.102 din 28.05.2010, în vigoare din 03.08.2010, a
solicitat admiterea în profesia de avocat, cu anexarea în acest sens a actelor
necesare pentru eliberarea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat,
conform anexei, care justifică întrunirea cerințelor legale pentru exercitarea
profesiei de avocat, prevăzute la art. 10 din Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002
cu privire la avocatură.
Susține că, cererea respectivă a fost suplinită cu acte confirmative
(Caracteristica CSP) care ar demonstra reputația ireproșabilă pe parcursul
activității în calitate de procuror. Actele care au fost anexate, conțin date și
informații aferente personalității sale, precum și comportamentului acestuia
1
pe parcursul anilor de activitate în calitate de procuror și motivele care au
stat la baza concedierii. Iar din motiv că președintele comisiei Gheorghe Vlas
a dispus interpelarea suplimentară a Inspecției Procurorilor și a Colegiului
Disciplinar în vederea informării Uniunii dacă în privința lui Dorin Compan
nu sunt inițiate careva proceduri disciplinare, la data de 21 februarie 2020
cererea sa nu a fost examinată la ședința Comisiei, nefiind introdusă nici în
ordinea de zi.
Relevat că neincluderea dosarului său pentru examinare în ordinea de
zi pentru ședința din 21 februarie 2020 a Comisiei de licențiere a profesiei
de avocat, a generat neexaminarea în termenul prevăzut de lege (30 de zile)
a cererii sale nr. 3-002/20, înregistrată la 7 februarie 2020, or, la 4 martie
2020 mandatul Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a expirat.
Afirmat că la expirarea termenului legal (8 martie 2020) inclusiv, nu
a fost informat despre decizia autorității publice căreia i-a adresat petiția
pentru adoptarea unui act administrativ individual. Aceasta a motivat
înaintarea la 10 martie 2020 a unei cereri prealabile în adresa Uniunii
Avocaților, Consiliului Uniunii Avocaților și Comisiei de licențiere prin care
a fost solicitată constatarea faptelor enunțate și înlăturarea acestora prin
supunerea examinării cererii din 7 februarie 2020 și adoptarea hotărârilor de
rigoare. La expirarea termenului de soluționare a cererii prealabile, 25 martie
2020 inclusiv, până la momentul înaintării prezentei cereri, nu a fost
înștiințat despre decizia adoptată pe marginea celor solicitate.
A notat prevederile art. 164-165 din Codul administrativ și a menționat
despre respectarea termenului de depunere a cererii prealabile. Or, în opinia
sa, Comisia de licențiere a profesiei de avocat nu a examinat în termen legal
cererea sa nr. 3-002/20 din 7 februarie 2020, cu toate că ședințe în perioada
respectivă au avut loc.
Referitor la termenul de înaintare a acțiunii în contencios
administrativ, a indicat prevederile art. 209 alin. (1) lit. a) din Codul
administrativ, potrivit cărora, acțiunea în contestare și acțiunea în obligare
se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest
termen începe să curgă de la data comunicării sau notificării deciziei cu
privire la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de
prezentul cod pentru soluționarea acesteia.
A subliniat că, la examinarea cererii se impune, reieșind inclusiv din
actele descrise supra, constatarea faptului că Dorin Compan întrunește
condițiile impuse de legiuitor, reglementate la art. 10 alin. (2) și (3), art. 21
alin. (1) lit. b)-f) și alin. (3) lit. a) și b), art.22 din Legea nr. 1260 din 19 iulie
2002 cu privire la avocatură.
Declară că, a activat în organele Procuraturii în perioada 2005-2020,
fiind eliberat în baza cererii de demisie, potrivit cazierului judiciar nu are
antecedente penale. Iar conform răspunsurilor formulate atât la solicitarea
2
Comisiei de licențiere, cât și la interpelările sale s-a constatat că nu a fost
supus sancțiunilor disciplinare, de mai multe ori a fost stimulat în cadrul
activității, careva fapte care ar constitui abateri grave nu ar fi fost constatate,
nu a fost stabilit să fi încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale
omului.
Precizează că, legislatorul a specificat expres și exhaustiv în art. 10
alin. (3) din Legea cu privire la avocatură, cazurile când persoana, care a
depus cerere de eliberare a licenței pentru exercitarea profesiei de avocat, nu
se consideră persoană cu reputație ireproșabilă, iar o eventuală interpretare
extensivă și arbitrară a prevederilor legale, ar putea genera încălcarea
principiul prezumției nevinovăției, dar și drepturile la muncă și la viața
privată, garantate de art. 28 și 43 din Constituția Republicii Moldova și art.
8 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale.
Mai susține că, nu sunt clare percepțiile de care s-a condus
președintele Comisiei de licențiere, Gheorghe Vlas aferent personalității
sale, pentru a adresa careva cereri autorităților publice referitor la
personalitatea reclamatului și reputația acestuia, fără a pune acest subiect în
ordinea de examinare a Comisiei în a cărei competență exclusivă și era
efectuarea acestor acțiuni în urma deciderii cu majoritatea simplă asupra
acestui subiect.
Invocă că, respectând principiul prezumției nevinovăției, legislatorul
nu a inclus această circumstanță ca obstacol pentru admiterea în profesia de
avocat, stipulând expres că, doar condamnarea irevocabilă pentru infracțiuni
grave, deosebit de grave și excepțional de grave, săvârșite cu intenție
constituie un impediment în acest sens.
Menționează că, caracterul ireproșabil al reputației sale este confirmat
de modul în care a fost eliberat din funcția de procuror, circumstanțe care au
fost cunoscute inclusiv de către Gheorghe Vlas, deoarece a anexat actele
confirmative în acest sens. Astfel, conform ordinului Procurorului General
nr. 182-p din 31 ianuarie 2020 reclamantul a fost eliberat din funcția de
Procuror în Procuratura Anticorupție, pe motivul demisiei din Procuratură în
baza raportului depus în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. f),
56 lit. b), 58 alin. (1) lit. a), alin.(2), 61, 62 alin. (2) din Legea nr. 3 din
25.02.2016 cu privire la procuratură și art. 119 alin. (1) din Codul muncii.
Relevă că, conducerea instituției la acceptarea demisiei sale nu a
constatat careva circumstanțe care ar fi indicat la afectarea prestigiului
Procuraturii sau reputația procurorilor, deoarece prin actul administrativ
individual citat supra a fost dispusă să-i fie achitată indemnizația de
concediere, iar în conformitate cu prevederile art. 62 alin. (2) al Legii nr.
3/2016 cu privire la procuratură, indemnizația respectivă poate fi achitată
doar procurorilor care demisionează în temeiul art. 57 alin. (1) lit. b) și c) sau
3
al art. 58 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 3/2016, dacă circumstanțele care
determină încetarea raporturilor de muncă nu afectează prestigiul
Procuraturii și reputația procurorilor.
Notează că, Comisia de licențiere a profesiei de avocat urma să rețină
că solicitantul Dorin Compan întrunește condițiile prevăzute de lege pentru
admiterea în profesia de avocat, fiind scutit de efectuarea stagiului
profesional și de examenul de calificare, având experiență în funcția de
procuror de peste 10 ani, iar cererea a fost depusă în interiorul termenului de
6 luni de la momentul eliberării din funcție.
Totodată, relevă că, Comisia de licențiere a profesiei de avocat în
termenul prevăzut de legislație, urma să rețină că ex-procurorul Dorin
Compan se bucură de reputație ireproșabilă. Or, la depunerea cererii sale a
completat chestionarul de evaluare a bunei reputații, conform căruia
solicitantul cade sub incidența prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea cu
privire la avocatură. Iar, reputația ireproșabilă urmează a fi apreciată de
autoritatea publică competentă în mod obiectiv, după criteriile stabilite de
lege, excluzând aprecierile subiective.
Afirmă că, în speță, ex-procurorul Dorin Compan nu se asociază nici
unuia din cazurile enumerate exhaustiv de lege, prin urmare, acesta nu poate
fi catalogat ca neavând reputație ireproșabilă. Astfel, insistă asupra faptului
că la moment în privința ex-procurorului Dorin Compan nu există vreo
hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, prin care solicitantul ar fi
fost condamnat. Or, până la emiterea unei hotărâri judecătorești definitive și
irevocabile, prin care s-ar dovedi vinovăția și s-ar dispune condamnarea
persoanei, orice persoană se prezumă a fi nevinovată.
Mai invocată că din sensul art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la
avocatură, lipsa reputației ireproșabile se atestă la existenta unei hotărâri de
condamnare ori de constatare a celorlalte circumstanțe enumerate de lege, cu
autoritate de lucru judecat. Prin urmare, constată că percepția președintelui
comisiei de licențiere a profesiei de avocat, aferent reputației ireproșabile a
solicitantului, vine în contradicție atât cu ordinul Procurorului General, cât
și cu prevederile Legii cu privire la avocatură, care enumeră expres cazurile
care exclud reputația ireproșabilă și care nu se atestă în speță. Or, alte
circumstanțe, care ar demonstra că, solicitantul nu întrunește condițiile
prevăzute de lege pentru admiterea în profesia de avocat, nu se atestă.
La 22 iunie 2020, Dorin Compan a depus cerere cu privire la
concretizarea cerințelor din acțiunea, solicitând:
- constatarea neexaminării în termenul legal a cererii nr. 3-002/20 depusă în
cancelaria comisiilor Uniunii Avocaților la 7 februarie 2020;
- obligarea Consiliului Uniunii Avocaților și comisiilor create de acesta să
organizez concursul, în termen de 30 zile, pentru alegerea membrilor Comisiei de
licențiere a profesiei de avocat, care urmează să supună examinării cererea nr. 3-
4
002/20 depusă de reclamant în cancelaria comisiilor Uniunii Avocaților la 7
februarie 2020;
- obligarea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat de a include în ordinea de zi
cererea nr. 3-002/20 depusă în cancelaria comisiilor Uniunii Avocaților din
Moldova la 7 februarie 2020 cu examinarea acesteia în termen de 30 zile, precum
și constatarea întrunirii cerințelor legale prevăzute la art. 10 din Legea nr.1260-
XV cu privire la avocatură pentru exercitarea de către reclamant a profesiei de
avocat, cu adoptarea hotărârii de admitere a reclamantului în profesia de avocat și
eliberarea licenței de exercitare a profesiei de avocat.
La 29 iunie 2020, Dorin Compan a depus cerere cu privire la
concretizarea cerințelor din acțiunea solicitând:
- constatarea faptului neexaminării în termenul legal a cererii nr. 3-002/20 depusă
în cancelaria comisiilor Uniunii Avocaților la 7 februarie 2020 și corespunzător
neemiterii hotărârii de admitere în exercitarea profesiei de avocat cu eliberarea
licenței;
- anularea Hotărârii nr. UA/C/43/20 din 13 martie 2020 prin care a fost declarată
inadmisibilă cererea prealabilă a petentului Dorin Compan (inclusiv) și obligarea
Consiliului Uniunii Avocaților și comisiilor create de acesta să adopte un act
administrativ conform căruia să organizeze concursul în termen de 30 zile, pentru
alegerea membrilor Comisiei de licențiere a profesiei de avocat;
- obligarea președintelui Comisiei de licențiere a profesiei de avocat și/sau Comisiei
de licențiere a profesiei de avocat de a emite actele administrative corespunzătoare
și a include în ordinea de zi cererea nr. 3-002/20 depusă în cancelaria comisiilor
Uniunii Avocaților din Moldova la 7 februarie 2020, cu examinarea acesteia în
termen de 30 zile, precum și constatarea întrunirii cerințelor legale prevăzute la
art.10 din Legea nr. 1260-XV cu privire la avocatură pentru exercitarea de către
reclamant a profesiei de avocat, cu adoptarea actului administrativ individual -
hotărârea de admitere a reclamantului în profesia de avocat și eliberarea licenței
de exercitare a profesiei de avocat
La 26 mai 2021, în ședința de judecată Dorin Compan a depus cerere
cu privire la concretizarea cerințelor din acțiunea solicitând:
- constatarea faptului neexaminării în termenul de 30 zile prevăzut de art. 60 din
Codul administrativ a cererii nr. 3-002/20 depuse de Dorin Compan în cancelaria
comisiilor Uniunii avocaților din Moldova la 7 februarie 2020 și corespunzător
neemiterii hotărârii pe marginea acesteia de admitere în exercitarea profesiei de
avocat cu eliberarea licenței/respingere a cererii, prin care a fost lezat drepturile
constituționale prevăzute și garantate de art. art. 16. 20, 43, 54 din Constituția
Republicii Moldova.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 1 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, cererea de chemare în judecată depusă de către Dorin Compan
împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Consiliului Uniunii
Avocaților din Republica Moldova, Comisiei de licențiere a profesiei de
avocat, privind constatarea faptului neexaminării în termenul de 30 zile a
cererii nr. 3-002/20 din 7 februarie 2020 depuse de către reclamantul Dorin
5
Compan, constatarea neemiterii hotărârii pe marginea cererii nr. 3-002/20
din 7 februarie 2020, obligarea soluționării cererii cu informarea
reclamantului despre acest fapt și expedierea copiei hotărârii adoptate, s-a
admis.
S-a Constatat faptul neexaminării de către Uniunea Avocaților din Republica
Moldova, Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a
profesiei de avocat, în termenul de 30 zile a cererii nr. 3-002/20 din 7 februarie 2020
depuse de către reclamantul Dorin Compan, precum și neemiterea hotărârii pe marginea
cererii nr. 3-002/20 din 7 februarie 2020.
S-a obligat Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Consiliul Uniunii
Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a profesiei de avocat, de a
examina cererea reclamantului Dorin Compan nr. 3-002/20 din 7 februarie 2020, conform
Legii.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 30 noiembrie 2022, Uniunea Avocaților din Republica Moldova a
depus cerere de apel împotriva hotărârii din 1 noiembrie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din
1 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și pronunțarea
unei noi decizii prin care acțiunea depusă să fie respinsă ca neîntemeiată și
nefondată/declarată inadmisibilă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 2 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
apelul declarat de Uniunea Avocaților din Republica Moldova. S-a casat
integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 1 noiembrie
2022 și pe cauza dată s-a emis o nouă decizie, sub formă de încheiere, prin
care:
Acțiunea în contencios administrativ depusă de Dorin Compan împotriva Uniunii
Avocaților din Republica Moldova, Consiliului Uniunii Avocaților din Republica
Moldova, Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, privind constatarea faptului
neexaminării în termen legal a cererii, s-a declarat inadmisibilă în temeiul prevederilor
art. 207 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ.
În motivarea soluției, Curtea de Apel Chișinău a reținut că, în cazul
existenței unui act judecătoresc irevocabil, într-un litigiu între aceleași părți,
asupra aceluiași obiect și având aceleași temeiuri de drept, indiferent de către
cine este înaintată acțiunea (reclamant sau pârât), judecătorul este obligat să
declare inadmisibilă acțiunea în temeiul art. 207 alin. (2) lit. a) din Codul
administrativ.
Instanța de apel a reținut că, obiect al prezentei acțiuni îl constituie:
constatarea faptului neexaminării de către Uniunea Avocaților din Republica
Moldova, Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisia de
licențiere a profesiei de avocat, în termenul de 30 zile a cererii nr. 3-002/20
6
din 7 februarie 2020 depusă de către reclamantul Dorin Compan, precum și
neemiterea hotărârii pe marginea cererii nr. 3-002/20 din 07.02.2020;
obligarea Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Consiliul Uniunii
Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a profesiei de
avocat, de a examina cererea reclamantului Dorin Compan nr. 3-002/20 din
07.02.2020.
Pe de altă parte, atestă că, la 23 martie 2021, Dorin Compan, a înaintat
acțiune în instanța de contencios administrativ care ulterior la 21 mai 2021,
a fost suplinită, împotriva Uniunii Avocaților, Consiliului Uniunii
Avocaților, Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, solicitând:
- anularea hotărârii Consiliului Uniunii Avocaților nr. 05-17 din 26 martie 2021,
emisă la cererea prealabilă;
- constatarea neexaminării de către Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat, a
cererii nr. 3-002/20 din 7 februarie 2020 cu tergiversarea examinării cererii peste
termenul legal de examinare;
- anularea în partea pct. 3 a hotărârii Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat
nr. 7/13/2021 din 05 martie 2021;
- constatarea întrunirii cerințelor legale prevăzute la art. 10 din Legea nr. 1260-XV
cu privire la avocatură,
- obligarea Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, de a adopta o hotărâre cu
privire la admiterea în profesia de avocat și eliberarea licenței de exercitare a
profesiei de avocat.
A notat că, prin hotărârea din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, acțiunea depusă de Dorin Compan a fost admisă parțial:
S-a anulat pct. 3 din hotărârea Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr.
7/13/2021 din 5 martie 2021,
S-a anulat hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților nr. 05-17/26.03.2021 din 26
martie 2021.
S-a obligat Uniunea Avocaților prin intermediul Comisiei de Licențiere a Profesiei
de Avocat de a emite actul administrativ individual favorabil prin care să admită
candidatura lui Compan Dorin în profesia de avocat în temeiul art. 10 din Legea nr. 1260-
XV cu privire la avocatură, cu eliberarea licenței corespunzătoare.
În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
De asemenea a subliniat că, prin decizia din 23 februarie 2022 a Curții
de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile depuse de Dorin Compan și de
către Uniunea Avocaților împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani.
Iar prin încheierea din 27 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție,
recursurile depuse de Dorin Compan și de către Uniunea Avocaților s-au
declarat inadmisibile.
Completul judiciar al instanței de apel a indicat că, prin hotărârea din
22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, instanța de judecată a
7
soluționat în mod irevocabil obiectul prezentei acțiuni, astfel încât a ajuns la
concluzia netemeinicii pretenției formulată de reclamantul Dorin Compan
privind constatarea faptului neexaminării de către Uniunea Avocaților din
Republica Moldova, Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova,
Comisia de licențiere a profesiei de avocat, în termenul de 30 zile a cererii
nr. 3-002/20 din 7 februarie 2020.
Corespunzător, examinând și comparând faptele juridice concrete
arătate în prezenta cauză în raport cu faptele juridice constatate în hotărârea
din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, Completul
instanței de apel a conchis că prima instanță eronat s-a expus asupra fondului
cauzei, de vreme ce acțiunea depusă de Dorin Compan este inadmisibilă, în
baza temeiului specificat la art. 207 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ.
Or, la caz, există o hotărâre judecătorească definitivă (hotărârea din 22 iulie
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani), cu privire la un litigiu între
aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept.
În opinia Completului judiciar, prin examinarea fondului prezentei
acțiuni se vor încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de
articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.
A evidențiat că, prin neexaminarea prezentei cauze în fond nu se
încalcă dreptul reclamantului de acces la justiție.
Astfel a constatar ca fiind nefondate concluziile instanței ierarhic
inferioare expuse pe fondul cauzei și precizează că elementele cauzei,
analizate în ansamblu, conduc la consolidarea unei convingeri neîndoielnice,
privind inadmisibilitatea acțiunii în contencios administrativ depusă de
Dorin Compan către Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Consiliul
Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a profesiei
de avocat, privind constatarea faptului neexaminării în termen legal a cererii,
în temeiul art. 207 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 31 mai 2024, Dorin Compan a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 2 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea
deciziei din 2 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, rejudecarea cauzei cu
emiterea unei noi decizii prin care să fie respins apelul Uniunii Avocaților
din Republica Moldova cu menținerea hotărârii instanței de fond din 1
noiembrie 2020.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului a reiterat cele invocate în cererea de chemare
în judecată și suplimentar a invocat că, după expirarea termenului de 30 zile
în care comisia urma să soluționeze cererea din 7 februarie 2020 cu nr. 3-
8
002/20, nu a primit careva răspuns la cererea înaintată, pe caz în acest fel
nefiind adoptată careva decizie.
Din aceste motive, la 10 martie 2020 a fot înaintată o cerere prealabilă
Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, Uniunii Avocaților precum și
Consiliului Uniunii Avocaților prin care a solicitat, constatarea neexaminării
în termen legal a cererii nr.3-002/20 depuse în cancelaria Uniunii Avocaților
din Moldova la 7 februarie 2020; constatarea întrunirii cerințelor legale
pentru exercitarea profesiei de avocat, prevăzute la art.10 din Legea nr.1260-
XV cu privire la avocatură și adoptarea hotărârii de admitere a sa în profesia
de avocat.
După data de 4 mai 2020 a recepționat Hotărârea Consiliului Uniunii
Avocaților din 13 martie 2020 prin care s-a respins cererea prealabilă, din
motiv că aceste organe (UA și CUA) nu sunt ierarhic superioare Comisiei de
licențiere a profesiei de avocat și că nu poate adopta careva decizii în numele
acestui organ, neputând să îi substituie atribuțiile.
Indică că, cu motivațiile Consiliului Uniunii Avocaților nu a fost de
acord, motiv pentru care a formulat cererea de chemare în judecată din 23
aprilie 2020.
Remarcă că această cerere de chemare în judecată nu a fost pusă pe
rol, judecătorul căreia i-a fost repartizată (Iraida Secrieru) s-a aflat în
concediu medical, apoi de odihnă până când a fost suspendată în legătură cu
îngrijirea copilului minor în vârstă de până la 3 ani.
Ulterior, în 2021 cauza a fost repartizată judecătorului Grigore
Cazacu, dar între timp, la 5 martie 2021 Comisia de licențiere a supus, cu
întârziere, examinarea cererii nr. 3-002/20 din 7 februarie 2020 și a respins-
o, pe rolul instanței judecătorești existând deja o altă cerere de chemare în
judecată privind anularea actului administrativ individual defavorabil.
La data de 22 iulie 2021 judecătorul Marcel Gandrabur a anulat
hotărârea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 5 martie 2021 și a
obligat Uniunea Avocaților de a-l admite în profesia de avocat pe Dorin
Compan.
În hotărârea din 22 iulie 2021, judecătorul a constatat că, cererea de
acces în profesia de avocat a fost depusă de Dorin Compan la data de 7
februarie 2020, moment care a declanșat procedura administrativă în
conformitate cu art. 69 din Codul administrativ și trebuia finalizata în termen
de 30 de zile, cu prelungirea până la termenul maximal de 90 de zile. În
conformitate cu art. 64 alin (2) din Codul administrativ, refuzul de a primi
sau a examina o cerere se considera drept respingere a cererii. Aceeași regulă
se aplică și în cazul nesoluționării unei cereri în termen legal. Astfel, din
momentul nesoluționării cererii în termen autoritățile publice pârâte au
produs prin efectul legii un act administrativ individual defavorabil și
respectiv lui Dorin Compan i-a fost deschisă calea de exercitare a căii
9
prealabile extrajudiciare de tranșare a litigiului și ulterioara cale de
contencios administrativ.
Aceste teze notate de judecător în hotărâre denotă, că acesta nu
cunoștea de cererea formulată la data de 23 aprilie 2020 și obiectul acesteia.
Tot în hotărârea din 22 iulie 2021 precum și cea din 23 februarie 2022
soluționată de Curtea de Apel Chișinău prin care au fost respinse apelurile
ambelor părți asupra hotărârii primei instanțe, se face trimitere la aceia că
instanța s-a expus asupra solicitării Constatării neexaminării, de către
Comisia de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din RM, în
termen legal prevăzut de art.27, 28, 60 din Codul administrativ, a cererii nr.3-
002/20 depuse în cancelaria Comisiilor Uniunii Avocaților din Moldova la 7
februarie 2020 cu tergiversarea examinării cererii peste termenul legal de
examinare a cererii cu cel puțin un an și 25 zile, și lezarea în așa mod
drepturilor și libertăților persoanei prevăzute de art. 21 și art. 43 din
Constituția Republicii Moldova și art. 6 CEDO în textul hotărârii judiciare,
nefiind necesar a se expune în dispozitiv.
Remarcă, că instanța de apel la 23 februarie 2022, ca și prima instanță
la 22 iulie 2021, nu a intrat în esența solicitărilor formulate în ambele cereri
de chemare în judecată, distincția respectivă fiind făcută în hotărârea din 1
noiembrie 2022.
Astfel, în cererea din 23 aprilie 2020 a fost solicitat, constatarea
neexaminării în termen legal a cererii nr.3-002/20 depuse în cancelaria
comisiilor Uniunii Avocaților din Moldova la 7 februarie 2020, cu obligarea
Uniunii Avocaților de a examina cererea și a admite în profesia de avocat a
candidatului Dorin Compan, solicitarea fiind astfel de constatare a
tergiversării și obligare la emiterea actului administrativ individual.
A doua cerere din 23 martie 2021 a fost solicitat constatarea
neexaminării, de către Comisia de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii
Avocaților din RM, în termen legal prevăzut de art.27, 28, 60 din Codul
administrativ, a cererii nr. 3-002/20 depuse în cancelaria Comisiilor Uniunii
Avocaților din Moldova la 7 februarie 2020 cu tergiversarea examinării
cererii peste termenul legal de examinare a cererii cu cel puțin un an și 25
zile, și lezarea în așa mod a drepturilor și libertăților persoanei prevăzute de
art. 21 și art. 43 din Constituția Republicii Moldova și art.6 CEDO, precum
și Constatarea nulității parțiale a actului administrativ individual defavorabil
adoptat de Comisia de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților
din RM-în speță a pct.3 din Hotărârea nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021, ca
fiind ilegal și neîntemeiat și obligarea Comisiei de licențiere a profesiei de
avocat să adopte hotărârea de admitere a reclamantului în profesia de avocat
și eliberarea licenței de exercitare a profesiei de avocat, solicitarea fiind
astfel de constatare a tergiversării, anulare a actului și obligare la emiterea
actului administrativ individual.
10
Deci, prima cerere avea un obiect mai restrâns al acțiunii, nefiind emis
careva act administrativ individual, iar a doua cerere viza actul administrativ
individual defavorabil, precum și constatarea termenului scurs înafara
termenului legal de examinare.
Totodată, chiar dacă constatarea anumitor fapte era de competența
instanței civile, urmau a fi aplicate direct prevederile art. 201 alin.(l) din
Codul administrativ care stipulează, că dacă acțiunea în contencios
administrativ depusă în instanța de judecată conține pretenții inseparabile de
drept administrativ și de drept civil, acestea se examinează de instanța de
judecată competentă pentru examinarea acțiunii în contenciosul
administrativ.
Pe cale de consecință, deoarece acțiunea formulată la 23 martie 2021
viza mai multe solicitări (constatare, anulare, obligare), o parte din ele fiind
de natura contenciosului administrativ, instanța urma să le examineze pe
toate și nu să se limiteze doar la expunerea argumentării în partea descriptivă
a hotărârii, dar și să se expună în dispozitiv, a admite sau a respinge
solicitarea de constatare a faptului.
Astfel, deoarece în partea dispozitivă a hotărârii instanței de fond din
22 iulie 2021 și a deciziei Curții de Apel din 23 februarie 2022 lipsesc careva
expuneri cu referire la constatarea neexaminării, de către Comisia de
licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din RM, în termen legal
prevăzut de art. 27, 28, 60 din Codul administrativ, a cererii nr. 3-002/20
depuse în cancelaria Comisiilor Uniunii Avocaților din Moldova la 7
februarie 2020 cu tergiversarea examinării cererii peste termenul legal de
examinare a cererii cu cel puțin un an și 25 zile, și lezarea în așa mod a
drepturilor și libertăților persoanei prevăzute de art. 21 și art. 43 din
Constituția Republicii Moldova și art.6 CEDO, consideră că instanța de apel
în hotărârea sa din 2 aprilie 2024 incorect a făcut trimitere la motivul
respingerii ca fiind art. 207 alin. (l) lit. a) din Codul administrativ, ori
chestiunea respectivă nu a fost soluționată de instanță potrivit legii.
Ba mai mult, chiar dacă punctul 2 din partea dispozitivă a hotărârii din
1 noiembrie 2022 prevedea că: Se obligă Uniunea Avocaților din Republica
Moldova, Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisia de
licențiere a profesiei de avocat, de a examina cererea reclamantului Dorin
Compan nr. 3-002/20, conform Legii, acesta cădea în caducitate din motivul
că la data pronunțării hotărârii cererea deja era examinată și respinsă de
Comisie, instanța era obligată să se expună asupra acestuia luând în
considerație faptul că la momentul înaintării cererii situația de fapt era că
Uniunea nu examinase cererea, deci instanța a constatat un fapt /eveniment
care a avut loc și a luat măsuri, chiar dacă întârziate, de a remedia situația.
În final concluzionează principalele motive de anulare a deciziei Curții
de Apel Chișinău din 2 aprilie 2024 ca fiind: lipsa expunerii în partea
11
dispozitivă a hotărârii instanței de fond din 22 iulie 2021 și a Deciziei Curții
de Apel din 23 februarie 2022 asupra solicitării din cererea de chemare în
judecată formulată de reclamant cu privire la constatarea neexaminării, de
către Comisia de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din
RM, în termen legal prevăzut de art. 27, 28, 60 din Codul administrativ, a
cererii nr. 3-002/20 depuse în cancelaria Comisiilor Uniunii Avocaților din
Moldova la 7 februarie 2020 cu tergiversarea examinării cererii peste
termenul legal de examinare a cererii cu cel puțin un an și 25 zile, și lezarea
în așa mod a drepturilor și libertăților persoanei prevăzute de art. 21 și art.
43 din Constituția Republicii Moldova și art.6 CEDO; neefectuarea de către
Curtea de Apel în decizia din 2 aprilie 2024 a distincției între obiectul
cererilor de chemare în judecată formulat la data de 23 aprilie 20220 și cea
din 23 martie 2021.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
12
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară
inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că la 19iunie 2024 recurentului a fost
notificată decizia motivată a instanței de apel, prin intermediul poștei
electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la
materialele cauzei (f. d. 66, V-II).
Cererea de recurs a fost depusă la data de 31 mai 2024. Astfel,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul
este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să
însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui
control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că, în cererea de recurs Dorin Compan nu a
indicat în mod expres nici un temei de admisibilitate a recursului stabilite la
art. 2451 din Codul administrativ. Criticile din recurs se limitează doar la
expunerea fondului cauzei, fiind analizate și apreciate de către instanța de
apel.
13
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul
în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției
legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în
asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de
contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie
motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece
filtrul de admisibilitate și a avea succes.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se
vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c.
Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de
admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei,
2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c.
Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din
CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor
în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel,
conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii
de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de
fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea
CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h)
din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Dorin Compan.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
14