3r-90/23 — constatrea neexaminarii in termen a cereriianularea actului individual defavorabil

Dosarul nr. 3r-90/23 2-21042555-01-3r-10042023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: M.Gandrabur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (T. Chișca-Doneva, Iu. Bejenaru, G. Startulat) Instanța de revizuire, Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciună, V. Negru, E. Palanciuc) D E C I Z I E 04 octombrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Mariana Pitic examinând recursul depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Dorin Compan împotriva Uniunii Avocaților, Consiliului Uniunii Avocaților și a Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat cu privire la constatarea neexaminării în termen a cererii, anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva încheierii din 12 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La data de 23 martie 2021 Dorin Compan a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Uniunii Avocaților, Consiliului Uniunii Avocaților și a Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat cu privire la constatarea neexaminării în termen a cererii, anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acestei acțiunii, Dorin Compan a indicat că la data de 7 februarie 2020, a formulat și a depus în cancelaria Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților, о cerere prin care, în conformitate cu ordinea prevăzută la art. 10 alin.(2) și (3), art.21 alin.(1) lit. b) - f) și alin.(3) lit. a) și b) și art.22 din Legea nr.1260-XV cu privire la avocatură din 19.07.2002 cu modificările introduse prin Legea nr.215-XVI din 13.07.2006, în vigoare din 11.08.2006 și Legea nr.102 din 28.05.2010 în vigoare din 03.08.2010, a solicitat admiterea în profesia de avocat, cu anexarea în acest sens a actelor necesare pentru eliberarea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat, conform anexei, care justifică întrunirea cerințelor legale pentru exercitarea profesiei de avocat, prevăzute la art. 10 din Legea nr.1260-XV cu privire la avocatură.

A comunicat că, întrucât, conform art. 10 alin.(1) și alin.(3) din legea menționată, persoana care a depus cererea de eliberarea a licenței de avocat trebuie să se bucure de 1 о reputație ireproșabilă, cererea depusă la 7 februarie 2020, a fost suplinită cu acte confirmative care ar demonstra reputația sa ireproșabilă pe parcursul activității în calitate de procuror. Potrivit reclamantului, din motiv că președintele comisiei a dispus interpelarea suplimentară a Inspecției Procurorilor și a Colegiului Disciplinar în vederea informării Uniunii Avocaților dacă în privința sa nu au fost inițiate careva proceduri disciplinare, la data de 21 februarie 2020 cererea depusă nu a fost examinată la ședința comisiei, nefiind introdusă nici în ordinea de zi.

Iar astfel, neincluderea dosarului pentru examinare în ordinea de zi la ședința din 21 februarie 2020 a Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, a generat neexaminarea în termenul prevăzut de lege a cererii nr. 3-002/20 înregistrată la 7 februarie 2020, or, la data de 4 martie 2020 mandatul Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat a expirat. În continuare, Dorin Compan a susținut că, la expirarea termenului legal, 8 martie 2020 inclusiv, nu a fost informat de decizia autorității publice căreia s-a adresat cu petiție pentru adoptarea unui act administrativ individual.

Iar prin hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților din 28 februarie 2020 a fost constatată încetarea mandatului membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat din 2 martie 2020, motiv din care s-a anunțat concurs pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, data fiind stabilită pentru 13 aprilie 2020, cu înaintarea actelor de rigoare până la 2 aprilie 2020. Ulterior, pe site-ul Uniunii Avocaților, a fost plasată hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților nr. UA/C/20/48 din 9 aprilie 2020 conform căreia s-a prelungit termenul de depunere a actelor pentru a candida ca membru al Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat pe un termen nu mai mare de 15 zile de la data încetării stării de urgență în RM.

La fel, în aceeași hotărâre a fost fixată organizarea concursului pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat în termen nu mai târziu de 26 zile de la data încetării stării de urgență în RM. Iar la 2 octombrie 2020 Comisia specială pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, prin hotărâre, a desemnat noi membri aleși ai Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat. Astfel, reclamantul a precizat că la 13 octombrie 2020 prin Hotărârea nr. UA/C/20/98 Consiliul Uniunii Avocaților a anulat Hotărârile Consiliului Uniunii Avocaților din 13 martie 2020 cu nr. UA/C/20/39 și nr. UA/C/20/41, din 9 aprilie 2020 cu nr. UA/C/20/48, precum și hotărârea Comisiei speciale pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat din 2 octombrie 2020, prin care aceasta a desemnat noii membri aleși ai Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat.

Hotărârea respectivă fiind contestată în instanța de judecată de către persoanele interesate, care la 30 octombrie 2020 a dispus suspendarea executării hotărârii nr. UA/C/20/98 din 13 octombrie 2020 a Consiliului Uniunii Avocaților până la devenirea definitivă a hotărârii judecătorești, repunând în această modalitate în drepturi Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat aleasă la 2 octombrie 2020. În continuare, Dorin Compan a relatat că, la 9 noiembrie 2020, la ședința extraordinară a Consiliului Uniunii Avocaților, prin hotărârea nr. UA/C/20/121, s-a decis anularea hotărârii Consiliului Uniunii Avocaților din 13 octombrie 2020 precum și hotărârea Comisiei speciale pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat din 2 octombrie 2020, prin care aceasta a desemnat noi membri aleși ai Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, precum și revocarea hotărârilor 2 Consiliului Uniunii Avocaților din 13 martie 2020 cu nr. UA/C/20/39 și nr. UA/C/20/41, din 9 aprilie 2020 cu nr. UA/C/20/48.

Hotărârea respectivă, la fel, a fost contestată de către persoanele interesate, iar la 26 noiembrie 2020 instanța de judecată prin încheiere a refuzat suspendarea executării acesteia până la devenirea definitivă a hotărârii judecătorești. Încheierea instanței fiind contestată de părți cu recurs la Curtea de Apel Chișinău. Reclamantul a menținut că, la 27 noiembrie 2020 Consiliul Uniunii Avocaților prin hotărârea nr. 16-02/27.11.2020, în pct. 4 din dispozitiv, a constatat faptul prelungirii de drept a mandatelor expirate ale membrilor Comisiilor Uniunii Avocaților, până la alegerea noilor membri ai Comisiilor Uniunii Avocaților.

Iar ulterior, la 18 decembrie 2020, reclamantul a fost invitat la Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat pentru examinarea cererii din 7 februarie 2020. Astfel, având loc ședința și cererea a fost examinată, însă, a fost amânată examinarea din motiv că la 4 noiembrie 2020 de către Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat aleasă la 2 octombrie 2020, a fost interpelată Procuratura Generală pentru a verifica anumite fapte, iar răspunsul la solicitarea respectivă nu a parvenit. În acest context, reclamantul a indicat că, la data de 5 martie 2021 a fost invitat repetat în legătură cu parvenirea răspunsului la 9 februarie 2021 de la Procuratura Generală. Iar astfel, luând cunoștință cu răspunsul respectiv la data de 3 martie 2021, a constatat că acesta este de fapt o caracteristică întocmită de Alexandr Stoianoglo, Procuror General.

Iar conform caracteristicii respective, au fost descrise circumstanțele angajării sale, activități desfășurate în diferite funcții în cadrul Procuraturii în diferite procuraturi teritoriale și specializate. La fel, reclamantul a menționat că în caracteristica citată, au fost indicate stimulările pentru perioada de activitate în organele Procuraturii. Iar potrivit alin. 9- 11 din caracteristică, care are următorul conținut: ”În februarie 2020, Inspecția procurorilor a verificat 3 sesizări în privința ex-procurorului în Procuratura Anticorupție, Dorin Compan. În urma cărora s-a constatat îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiunilor de serviciu și încălcarea gravă a legii de către ex- procurorul Dorin Compan în activitatea ce ține de exercitarea și conducerea urmăririi penale.

Ca rezultat, la 17.02.2020 Inspecția Procurorilor a trimis 3 proceduri disciplinare în Colegiul de etică pentru examinare. Materialele procedurilor disciplinare se află în proces de examinare”. Nefiind de acord cu cele indicate, la data de 4 martie 2021 a contestat răspunsul/caracteristica din 29 ianuarie 2021 cu cerere prealabilă în ordine de contencios administrativ Procurorului General. Iar la data de 22 februarie 2021 Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a emis decizia nr. 269/20 conform căreia s-a constatat discriminarea lui Dorin Compan pe criteriul de activitate profesională în exercitarea dreptului de accedere în profesia de avocat.

Actele respective au fost prezentate Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat în cadrul ședinței din 5 martie 2021. Însă, în pofida acestui fapt, prin pct. 3 din hotărârea nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021, Comisia a hotărât, de a respinge cererea reclamantului pe motiv că solicitantul nu întrunește condițiile art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură și anume nu se bucură de reputație ireproșabilă. Din aceste considerente, la 5 martie 2021 reclamantul a înaintat o cerere prealabilă prin care a solicitat anularea parțială a hotărârii Comisiei de Licențiere a 3 Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021 (în partea ce-l vizează) ca fiind neîntemeiată și ilegală.

Totodată, reclamantul a remarcat că, ulterior, a luat cunoștință de decizia Curții de Apel Chișinău nr. 3r-970/20 din 18 februarie 2021, conform căreia a fost admis recursul înaintat de părți privind anularea încheierii instanței de judecată din 26 noiembrie 2020, și a fost dispusă suspendarea executării punctelor 3, 4 și 5 din hotărârea nr. UA/C/20/121 a Consiliului Uniunii Avocaților (Hotărârii Comisiei speciale pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat din 2 octombrie 2020, prin care aceasta a desemnat noi membri aleși ai Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, precum și revocarea Hotărârilor Consiliului Uniunii Avocaților din 13 martie 2020 cu nr. UA/C/20/39 și nr. UA/C/20/41, din 09 aprilie 2020 cu nr. UA/C/20/48) până la devenirea definitivă a hotărârii judecătorești.

Prin urmare, a indicat reclamantul că, cererea prealabilă din 5 martie 2021 formulată a fost completată și concretizată la 9 martie 2021, astfel solicitând constatarea neexaminării în termenul legal, prevăzut de art. 27, 28, 60 din Codul administrativ a cererii nr. 3-002/20 depuse în cancelaria Uniunii Avocaților din Moldova la 7 februarie 2020 cu tergiversarea peste termenul legal de examinare a cererii cu cel puțin un an, urmare ce a dus la lezarea drepturilor și libertăților persoanei prevăzute de art. 21 și art. 43 din Constituția Republicii Moldova și art. 6 CEDO; anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil - hotărârea Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021, în special pct. 3 din dispozitivul acestei hotărâri prin care Comisia a hotărât să respingă cererea lui Dorin Compan dat fiind faptul că solicitantul nu întrunește condițiile art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, și anume nu se bucură de reputație ireproșabilă, din motivul că aceasta este neîntemeiată și ilegală; retragerea/revocarea pct. 3 al actului administrativ individual ilegal defavorabil - din hotărârea Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 05 martie 2021, din motiv că a fost emis de un organ care nu era competent de a emite această hotărâre; reexaminarea cererii nr. 3- 002/20 din 7 februarie 2020,

înaintată Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, conform art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură și adoptarea hotărârii de admitere în profesia de avocat a lui Dorin Compan cu emiterea licenței de avocat.

Cu toate că, atât Consiliul Uniunii Avocaților, cât și Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat, s-a întrunit în ședințe în perioada 5 martie 2021-20 martie 2021, cererea prealabilă nu a fost supusă examinării în termenul legal de aceste organe și, corespunzător, până la moment, iar careva răspuns la cererile din 5 martie 2021 și la cea de concretizare a cererii prealabile din 9 martie 2021 nu a primit, termenul de soluționare a acestora expirând la data de 20 martie 2021. În acest context, reclamantul a relatat că, actul administrativ individual defavorabil - hotărârea Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021, în special pct. 3 din dispozitivul acestei hotărâri prin care Comisia a hotărât să respingă cererea sa pe motiv că solicitantul nu întrunește condițiile art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură și anume nu se bucură de reputație ireproșabilă, este afectată de mai multe erori de fapt și de drept, acțiuni care sunt contrare legii, care atrag nulitatea acestui act administrativ.

Totodată, a fost indicat că actul administrativ individual defavorabil nu este motivat după cum o cer prevederile art. 31, 118-120 din Codul administrativ. Or, în primul rând, comisia a ascultat și examinat fiecare solicitant de licență în parte, în 4 ședință cu ușile închise, urmând astfel ca hotărârea pe marginea deliberărilor avute să fie pronunțată pe fiecare solicitant în parte, așa cum prevede și Codul administrativ, actul pronunțat și soluția expusă fiind individuală pentru fiecare, ci nu unul comun, colectiv.

Mai mult ca atât, soluția adoptată în pct. 3 din hotărârea nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021, face trimitere doar la faptul, că solicitantul nu se bucură de o reputație ireproșabilă, fără a fi indicate care sunt circumstanțele, faptele, documentele, probele care au stat la baza adoptării de către Comisie a acestei hotărâri și indicării acestui motiv, care sunt contra-argumentele aduse la aceste insinuări/constatări, cercetate în cadrul examinării și dezbătute în prezența solicitantului de licență, de ce probele aduse de solicitant nu au fost admise și/sau luate în considerare cu aducerea contraargumentelor în acest sens. Respectiv, din aceste motive, pct. 3 din hotărârea nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021 urmează a fi anulat, iar solicitantul de licență, Dorin Compan urmează a fi admis în profesia de avocat cu eliberarea licenței.

Or, hotărârea nominalizată a fost adoptată nu doar cu încălcarea termenului de examinare a cererii - 30 zile conform art. 27, 28, 60 din Codul administrativ, dar și cu încălcarea termenului rezonabil de examinare a unei cereri și/sau soluționare a unei proceduri administrative, iar aceasta a lezat dreptul solicitantul de licență, prevăzut de art. 43 din Constituție, de a accede și exercita profesia aleasă.

Totodată, reclamantul a subliniat că, în pofida faptului că a înaintat cereri pe parcursul lunii decembrie 2020 și ianuarie 2021 să fie examinat, iar Comisia în această perioadă a avut câteva ședințe (peste 10 la număr), fără a da răspuns la cererile respective, Comisia le-a conexat la dosarul din procedură cu toate materialele acumulate și l-a examinat abia la 5 martie 2021. În opinia sa, tergiversarea de peste un an și o lună, de către Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat ca fiind o încălcare de termeni și procedură, admisă de o tergiversare intenționată și tendențioasă, inclusiv din motive discriminatorii cu privire la funcția deținută anterior în organele Procuraturii.

Motiv din care urmează a fi constatate încălcările de lege admise, inclusiv lezarea drepturilor fundamentale, iar întru curmarea acestor abateri de la lege admise de Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat cu implicarea tacită a Consiliului Uniunii Avocaților care urma să asigure continuitatea funcționării Comisiei sau alegerea rapidă a unei alte comisii pentru a nu leza drepturile solicitanților la muncă, precum și pentru atenuarea unor eventuale consecințe negative pentru Uniunea Avocaților și organele de administrare a acesteia prin admiterea în continuare a acelorași abateri, iar astfel, pct. 3 din hotărârea nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021 urmează a fi anulat, iar solicitantul Dorin Compan urmează a fi admis în profesia de avocat cu eliberarea licenței.

Or, adoptarea hotărârii ce-l vizează a avut loc în mod discriminatoriu - atât față de procurori din alte Procuraturi teritoriale și specializate, cât și față de alți solicitanți conform art. 10 din Legea cu privire la avocatură a licenței de a exercita profesia de avocat Mai mult ca atât, reclamantul a remarcat, că o astfel de decizie, cu nr. 269/20, deja a fost pronunțată la data de 22 februarie 2021 de către Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, conform căreia a fost constatat discriminarea lui Dorin Compan pe criteriul de activitate profesională în exercitarea dreptului de accedere în profesia de avocat.

Or, tot această comisie a admis în exercitarea profesiei de avocat persoane care, fiind solicitanți conform art. 10 din 5 Legea cu privire la avocatură, la fel aveau pe rol în instituții publice proceduri disciplinare, ori acestea au fost încetate din motivul intervenirii prescripției, sau în genere, au dosare penale pe rol având statut de învinuiți. Cu toate că, în conformitate cu prevederile art. 10 din Legea cu privire la avocatură, aceste circumstanțe nu pot fi reținute de Comisie pentru a nu admite solicitanții pentru a exercita profesia de avocat, or, Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat acționează în cazuri diferite în mod diferit, nefiind clar principiul/modul de apreciere a gradului și criteriului în baza căruia Comisia apreciază că solicitantul are reputație ireproșabilă, situație aplicată și în cazul său.

Din aceste motive, hotărârea a fost adoptată pe motiv/cu caracter de discriminare, urmând ca aceasta să fie anulată, iar solicitantul de licență Dorin Compan urmează a fi admis în profesia de avocat cu eliberarea licenței. Or, Comisia eronat s-a axat doar pe caracteristica dată de Procurorul General la 29 ianuarie 2021, așa cum caracteristica respectivă a fost eliberată cu exces de competențe, inclusiv din motivul că tezele expuse la alin. 9-11 din această caracteristică contravin principiului prezumției nevinovăției stipulat de art. 21 din Constituție, dar și art. 6 din CEDO, precum și contravin prevederilor Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, care reglementează care sunt organele competente de a stabili abaterile disciplinare comise de procurori.

Deoarece actul real defavorabil emis de Procurorul General a fost contestat și el totuși nu este un impediment conform art. 10 din Legea cu privire la avocatură, de a considera că solicitantul nu întrunește condiția de reputație ireproșabilă, a menționat că acest act nu trebuia și nu putea fi pus la baza hotărârii de respingere a solicitantului de a accede în profesia de avocat. Or, din actele acumulate de Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat, alte documente, probe care să răstoarne existența reputației ireproșabile nu sunt, ba din contra toate vin, inclusiv caracteristica dată la 7 februarie 2020 de către organul suprem în Procuratură – Consiliul Superior al Procurorilor, să indice la întrunirea condițiilor conform art. 10 din Legea cu privire la Procuratura și la existența reputației ireproșabile.

Iar din aceste motive, pct. 3 al actului administrativ individual defavorabil nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021 emis de Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat urmează a fi anulat, iar solicitantul de licență Dorin Compan urmează a fi reexaminat cu admiterea în profesia de avocat. Reclamantul a mai relatat că Comisia care a examinat solicitanții de accedere în profesia de avocat la 5 martie 2021, nici nu avea dreptul să se întrunească în ședință și cu atât mai mult să pronunțe careva hotărâri pe marginea cererilor pendinte din simplul motiv că mandatul lor a expirat, această atribuție revenind Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat aleasă la 2 octombrie 2020 până instanța de judecată nu a hotărât altfel.

Mai mult ca atât, în conformitate cu practica judiciară (dosar nr. 3ra-1416/14, Vdovîi Valentin împotriva Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din Republica Moldova) Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat, urmează să constate întrunirea condițiilor la momentul depunerii cererii (7 februarie 2020) fără a mai fi necesare în acest sens interpelări suplimentare, ori faptele constatate ulterior urmează a fi tratate în alt mod și de către alte comisii ale Uniunii Avocaților, potrivit deciziei Curții Supreme de Justiție menționate, stare de incompatibilitate nu survine în momentul depunerii cererii de admitere în profesie de 6 avocat, ci în momentul în care candidatul/solicitantul capătă dreptul de a desfășura activitatea de avocat în conformitate cu prevederile art. 12 din Legea cu privire la avocatură.

Or, acesta este un temei suplimentar de nulitate a pct. 3 al actului contestat, acesta fiind adoptat în baza documentelor parvenite ulterior, documente emise abuziv și care sunt contestate în ordine de contencios.

În acest context, la examinarea cererii se impune, reieșind inclusiv din actele descrise supra, constatarea faptului că Dorin Compan întrunește condițiile impuse de legiuitor, reglementate la art. 10 alin. (2) și (3), art. 21 alin. (l) lit. b) - f) și alin. (3) 9 lit. a) și b) și art. 22 din Legea nr.1260-XV cu privire la avocatură din 19 iulie 2002 cu modificările introduse prin Legea nr. 215-XVI din 13 iulie 2006, în vigoare 11 august 2006 și Legea nr. 102 din 28 mai 2010, în vigoare din 3 august 2010. Or, reclamantul a activat în organele Procuraturii în perioada 2005-2020, fiind eliberat din propria inițiativă, potrivit cazierului judiciar nu are antecedente penale, potrivit răspunsurilor formulate atât la solicitarea Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat cât și la interpelările acestuia s-a constatat că nu a fost supus sancțiunilor disciplinare, de mai multe ori a fost stimulat în cadrul activității, careva fapte care ar constitui abateri grave nu ar fi fost constatate, nu a fost stabilit să fi încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Astfel, reclamantul a menționat că, legislatorul a specificat expres și exhaustiv cazurile când persoana, care a depus cerere de eliberare a licenței pentru exercitarea profesiei de avocat, nu se consideră persoană cu reputație ireproșabilă și, anume, a fost condamnată anterior pentru infracțiuni grave, deosebit de grave, excepțional de grave săvârșite cu intenție, chiar dacă au fost stinse antecedentele penale; nu au fost stinse antecedentele penale pentru comiterea altor infracțiuni; anterior a fost exclusă din avocatură sau i s-a retras licența pentru acordarea asistenței juridice din motive compromițătoare; a fost concediată din cadrul organelor de drept din motive compromițătoare sau a fost eliberată, din aceleași motive, din funcția de judecător, notar, consultant juridic sau funcționar public; comportamentul sau activitatea ei este incompatibilă cu normele Codului deontologic al avocatului; prin hotărârea instanței judecătorești s-a stabilit un abuz, prin care ea a încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Iar eventuala interpretare extensivă și arbitrară a prevederilor legale, ar putea genera încălcarea principiului prezumției nevinovăției, dar și drepturile la muncă și la viața privată, garantate de art. 28 și art. 43 din Constituție și art. 8 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Totodată, reclamantul a indicat că, insinuările unor persoane și percepțiile existente în societate, de care s-a condus președintele Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, aferent personalității lui, nu constituie o circumstanță, care demonstrează că, reputația lui Dorin Compan nu este una ireproșabilă, în sensul prevăzut la art. 10 din Legea cu privire la avocatură.

Or, respectând principiul prezumției nevinovăției, legislatorul nu a inclus această circumstanță ca obstacol pentru admiterea în profesia de avocat, stipulând expres că, doar condamnarea irevocabilă pentru infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave, săvârșite cu intenție constituie un impediment în acest sens. Mai mult ca atât, activitatea lui Dorin Compan în organele procuraturii nu a afectat prestigiul Procuraturii și reputația procurorilor. Or, organul împuternicit - Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat urma să rețină că, solicitantul întrunește 7 condițiile prevăzute de lege pentru admiterea în profesia de avocat, fiind scutit de efectuarea stagiului profesional și de examenul de calificare, având experiență în funcția de procuror de peste 10 ani, iar cererea fiind depusă în interiorul termenului de 6 luni de la momentul eliberării din funcție.

La rândul său, potrivit reclamantului, Comisia în termenul prevăzut de legislație, urma să rețină că ex-procurorul Dorin Compan se bucură de reputație ireproșabilă. Or, reputația ireproșabilă urmează a fi apreciată de autoritatea publică competentă în mod obiectiv, după criteriile stabilite de lege, excluzând aprecierile subiective. În speță, ex- procurorul Dorin Compan nu se asociază nici unuia din cazurile enumerate exhaustiv de lege, prin urmare, acesta nu poate fi catalogat ca neavând reputație ireproșabilă. În aceeași ordine de idei, reclamantul a susținut că la moment în privința sa nu există vreo hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, prin care solicitantul ar fi fost condamnat.

Or, până la emiterea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, prin care s-ar dovedi vinovăția și s-ar dispune condamnarea persoanei, orice persoană se prezumă a fi nevinovată. Mai mult ca atât, din sensul art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, lipsa reputației ireproșabile se atestă la existența unei hotărâri de condamnare ori de constatare a celorlalte circumstanțe enumerate de lege, cu autoritate de lucru judecat. Or, reclamantul a fost eliberat din funcția de Procuror în Procuratura Anticorupție prin ordinul Procurorului General nr. 182-p din 31 ianuarie 2020, în baza cererii de demisie, beneficiind de indemnizație unică de concediere care se acordă doar procurorului cu o vechime în funcția de procuror de peste 10 ani.

Circumstanțe care determină încetarea raporturilor de muncă și nu afectează prestigiul Procuraturii și reputația procurorilor. Suplimentar, în susținerea celor expuse, reclamantul a invocat și faptul că examinarea solicitantului de către Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat a avut loc la 5 martie 2021, orele 11, iar hotărârea care viza toți solicitanții din acea zi fusese plasată pe site-ul Uniunii Avocaților la orele 12:30, ceea ce denotă la faptul că membrii Comisiei de licențiere a profesiei de avocat cunoșteau de hotărârea Curții de Apel din 18 februarie 2021, care îi lipseau deja de împuterniciri și competența de examinare, și au acționat premeditat în vederea examinării și respingerii mai multor solicitanți, inclusiv a lui Dorin Compan cu scopul de a emite o hotărâre defăimătoare și discriminatorie.

Drept urmare și având în vedere că prin hotărârile Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, dreptul la muncă, dreptul la viața privată, garantate de legislația națională și protejate de CtEDO, Dorin Compan a depus prezenta acțiune de contencios administrativ, solicitând anularea hotărârii Consiliului Uniunii Avocaților nr. 05-17 din 26 martie 2021, emisă la cererea prealabilă; constatarea neexaminării de către Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat, a cererii nr. 3-002/20 din 7 februarie 2020 cu tergiversarea examinării cererii peste termenul legal de examinare; anularea în partea a pct. 3 a hotărârii Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021; constatarea întrunirii cerințelor legale prevăzute la art. 10 din Legea nr. 1260- XV cu privire la avocatură; obligarea Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, de a adopta o hotărâre cu privire la admiterea în profesia de avocat și eliberarea licenței de exercitare a profesiei de avocat.

8 Prin hotărârea din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea depusă de Dorin Compan a fost admisă parțial, fiind anulat pct. 3 din hotărârea Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021, precum și hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților nr. 05-17/26.03.2021 din 26 martie 2021. A fost obligată Uniunea Avocaților prin intermediul Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat de a emite actul administrativ individual favorabil prin care să admită candidatura lui Dorin Compan în profesia de avocat în temeiul art. 10 din Legea nr. 1260- XV cu privire la avocatură, cu eliberarea licenței corespunzătoare. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 9 august 2021, Uniunea Avocaților, a depus apel nemotivat, iar la 19 noiembrie 2021, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea acesteia în partea admiterii acțiunii lui Dorin Compan, cu emiterea în această parte a unei noi decizii, de respingere integrală a acțiunii. La 19 august 2021, Dorin Compan, a depus apel nemotivat, iar la 22 octombrie 2021, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea acesteia în partea pretențiilor respinse cu emiterea în această parte a unei alte decizii, de admitere integrală a acțiunii. Prin decizia din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile depuse de Dorin Compan și de către Uniunea Avocaților împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Invocând ilegalitatea acestei decizii, la data de 25 februarie 2022, Dorin Compan a contestat-o cu recurs, care ulterior la data de 1 iulie 2022 a fost completat cu motivare, solicitând casarea hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău în partea respingerii pretențiilor din acțiune cu emiterea în partea casată a unei alte decizii, de admitere integrală a acțiunii. La data de 9 martie 2022, Uniunea Avocaților a depus recurs nemotivat, care ulterior la data de 18 iulie 2022 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău în partea admiterii pretențiilor din acțiune cu emiterea în partea casată a unei alte decizii, de respingere integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 27 iulie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursurile depuse de Dorin Compan și de către Uniunea Avocaților au fost declarate inadmisibile. La 31 octombrie 2022, Ministerul Justiției al RM, a depus cerere de revizuire a deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău cu remiterea cauzei spre rejudecare. Ca temei de revizuire a indicat că, instanța de a apel a emis o decizie cu încălcări esențiale de fapt și de drept și pasibilă de a fi casată. Or, în corespundere cu prevederile art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Menționează că, la data de 22 iulie 2021 Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a obligat Uniunea Avocaților prin intermediul Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat de a emite actul administrativ individual favorabil prin care să admită 9 candidatura lui Dorin Compan în profesia de avocat în temeiul art. 10 din Legea nr. 1260- XV cu privire la avocatură, cu eliberarea licenței corespunzătoare. Ulterior, la 28 iulie 2022 Dorin Compan a depus o cerere la Ministerul Justiției prin care a solicitat eliberarea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat în temeiul Hotărârii Comisiei de Licențiere nr. 1/9/2022 din 21 iulie 2022 emise în scopul executării hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, despre care a aflat la data înregistrării acesteia la Ministerul Justiției (28.07.2022).

Susține că, în speță, Ministerul Justiției nu a fost atras în calitate de intervenient accesoriu sau în calitate de alt participant la proces în cauza dintre Dorin Compan împotriva Uniunea Avocaților, Consiliului Uniunii Avocaților și a Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat. Astfel, instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanei care nu au fost implicate în proces. Or, Ministerul Justiției este unica autoritate care eliberează licență pentru exercitarea profesiei de avocat. În susținerea cererii de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. c) Cod de Procedură civilă, deoarece din circumstanțe, persoanelor în cauză le-a fost lezat dreptul de a prezenta probe și dreptul la un proces echitabil în condițiile legii.

Prin încheierea din 12 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire înaintată de Ministerul Justiției al RM, asupra deciziei din data de 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Dorin Compan împotriva Uniunii Avocaților, Consiliului Uniunii Avocaților și a Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat cu privire la constatarea neexaminării în termen a cererii, anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (f.d.184-192, Vol. III).

La 09 ianuarie 2023, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, Ministerul Justiției al RM, a depus recurs împotriva încheierii din 12 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii din 12 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă cererea de revizuire a deciziei din 12 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău cu restituire a cauzei pentru examinarea cererii de revizuire). În motivarea recursului își manifestă dezacordul față de soluția instanței ierarhic inferioară.

În acest sens, invocând că, instanța de apel a invocat în propria motivare faptul că, Ministerul Justiției este unica autoritate care eliberează licența pentru exercitarea profesiei de avocat, însă consideră, în mod eronat, că în respectivul proces instanțele de judecată au examinat, în mod exclusive, temeinicia refuzului Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat privind neadmiterea în profesia de avocat a lui Dorin Compan pe motivul neîndeplinirii condițiilor art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură. Consideră că instanța de apel a omis să analizeze esența litigiului și soluțiile judecătorești inițiale, fapt ce determină necesitatea reiterării acestora. În conformitate cu prevederile art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

În conformitate cu art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu 10 stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 12 decembrie 2022, fiind notificată recurentul Ministerul Justiției la 26 decembrie 2022, fapt ce se confirmă prin recipisa anexată la actele cauzei (f.d.193, vol.III).

Recurentul MInisterul Justiției al RM, a depus recursul la 09 ianuarie 2023, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău (f.d.194-197, vol.III). Astfel, instanța de recurs constată că, recurentul Ministerul Justiției al RM, s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ pentru demararea căii de atac în ordine de recurs. Prin prisma art.191 alin.(5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților de apel. Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. La 11 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților Compan Dorin și Uniunea Avocaților din RM, Consiliul Uniunii Avocaților, Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat copia recursului depus de Ministerul Justiției al RM (f.d.201 vol.III). Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive. În conformitate cu prevederile art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

Complertul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține din conținutul recursului că, Ministerul Justiției al RM, manifestă dezacordul cu încheierea din 12 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Miniterul Justiției al RM, împotriva deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Instanța de revizuire a constatat că, faptele prezumate de Ministerul Justiției al RM, drept temei de revizuire, nu se încadrează în temeiul prevăzut de art.449 lit.c) din Codul de procedură civilă. Instanța de revizuire a mai reținut că, motivele invocate de MInisterul Justiției în cererea de revizuire nu reprezintă circumstanțe ce ar da o conotație importantă pentru redeschiderea procesului, dar prezintă aprecieri de legalitate, improprii unei procedure de revizuire, care s-ar prezuma doar la faptele de admisibilitate.

Totodată, instanța de revizuire a punctat că decizia din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost executată, fapt ce se confirm prin hotărârea Uniunii Avocaților nr. 19/2022 din 21 iulie 2022. Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele indicate în cererea de recurs și cadrul legal aplicabil speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia instanței de revizuire de respingere a cererii de revizuire, ca inadmisibilă. 11 Instanța de recurs punctează că potrivit art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art.169-171.

Codul administrativ nu prevede norme cu privire la revizuirea unei hotărâri judecătorești irevocabile, aplicabile fiind în aceste circumstanțe normele Codului de procedură civilă. Astfel, analizând situația de fapt din prezenta cauză, completul de judecată, consideră oportun de a reitera prevederile art.451 alin.(1) din Codul de procedură civilă, care indică expres că, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447 din Codul de procedură civilă, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 din Codul de procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă. Instanța de recurs menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art.449 din Codul de procedură civilă, care poartă un caracter exhaustiv. Pornind de la aceste cerințe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că revizuirea unei hotărâri date de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art.449 din Codul de procedură civilă.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea aplicării și interpretării de către instanța inferioară a normelor de drept material și procesual în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat or, nu poate fi revizuită o hotărâre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia s- a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situație. Instanța de recurs reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate temeiurile prevăzute de către art.449 din Codul de procedură civilă și prezentate circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

Din conținutul cererii de recurs în coroborare cu cererea de revizuire depusă de Ministerul Justiției al RM, rezultă că drept temei de revizuire recurentul a invocate prevederile art.449 lit. c) din Codul de procedură civilă. În acest sens, revizuienta a indicat că, instanțele de judecată a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, impunându-se redeschiderea procedurii pe marginea cauzei, pentru justa soluționare a cauzei deduse judecății. În acest context, instanța de recurs reiterează că, potrivit art.449 lit.c) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

În interpretarea corectă a prevederilor enunțate, instanța de recurs relevă că, urmează a fi constatat faptul dacă persoana, care nu este implicată în proces este subiect al raportului material litigious, precum și dacă prin hotărârea suspusă revizuirii, persoanei neimplicate în procs i-au fost încălcate aceste drepturi. 12 Acest temei de revizuire ar desființa o hotărâre judecătorească irevocabilă, doar în cazul în care s-ar constata că instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, deci instanța de judecată urmează să soluționeze corect cauza ceea ce se poate realiza doar prin examinarea cauzei cu atragerea tuturor persoanelor ar căror drepturi sau interese legitime ar putea fi afectate prin hotărârea judecătorească.

La caz, analizând argumentele indicate în cererea de revizuire și cererea de recurs depuse de MInisterul Justiției al RM, instanța de recurs a reținut că, ultima se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău în decizia din 23 februarie 2022, de menținere a hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și nu relevă careva temeiuri legale prin prisma art.449 din Codul de procedură civilă, ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs apreciază ca fiind întemeiată concluzia instanței de revizuire de respingere a cererii de revizuire înaintată Ministerul Justiției al RM, împotriva deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, deoarece temeiul invocat de Ministerul Justiției al RM, în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în dispozițiile art.449 lit.c) din Codul de procedură civilă, care ar permite redeschiderea procesului după devenirea irevocabilă a deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura de revizuire prevăzută la art.449 – 453 din Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului că, o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (cauza Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s- a subliniat expres că, dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art.6§1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentele a preeminenței este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă că, o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului judecat. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judecata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la 13 aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52). În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs reține că, o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de către MInisterul Justiției al RM, în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celeilalte părți la un proces echitabil garantate de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Din considerentele menționate, completul de judecată concluzionează că, argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, fapt pentru care recursul declarat împotriva încheierii din 12 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi respins cu menținerea încheierii enunțate. În conformitate cu art. art.195, 243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova. Se menține încheierea din 12 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Dorin Compan împotriva Uniunii Avocaților, Consiliului Uniunii Avocaților și a Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat cu privire la constatarea neexaminării în termen a cererii, anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Aliona Miron Judecători Ion Malanciuc Mariana Pitic 14