3ra-607/22 — contestarea actului administrativ

3ra-607/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-607/22

2-21042555-01-3ra-08062022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: M.Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc)

Î N C H E I E R E

27 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Dorin Compan și de către

Uniunea Avocaților,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Dorin Compan

împotriva Uniunii Avocaților, Consiliului Uniunii Avocaților și a Comisiei de

Licențiere a Profesiei de Avocat cu privire la constatarea neexaminării în termen a

cererii, anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost respinse apelurile depuse de Dorin Compan și de către Uniunea Avocaților

împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 23 martie 2021 Dorin Compan a depus cerere de chemare în judecată

în ordinea contenciosului administrativ împotriva Uniunii Avocaților, Consiliului

Uniunii Avocaților și a Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat cu privire la

constatarea neexaminării în termen a cererii, anularea actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil.

În motivarea acestei acțiuni, Dorin Compan a indicat că la data de 7 februarie

2020, a formulat și a depus în cancelaria Comisiei de licențiere a profesiei de avocat

a Uniunii Avocaților, о cerere prin care, în conformitate cu ordinea prevăzută la art.

10 alin.(2) și (3), art.21 alin.(1) lit. b) - f) și alin.(3) lit. a) și b) și art.22 din Legea

nr.1260-XV cu privire la avocatură din 19.07.2002 cu modificările introduse prin

Legea nr.215-XVI din 13.07.2006, în vigoare din 11.08.2006 și Legea nr.102 din

28.05.2010 în vigoare din 03.08.2010, a solicitat admiterea în profesia de avocat, cu

anexarea în acest sens a actelor necesare pentru eliberarea licenței pentru exercitarea

profesiei de avocat, conform anexei, care justifică întrunirea cerințelor legale pentru

1

exercitarea profesiei de avocat, prevăzute la art. 10 din Legea nr.1260-XV cu privire

la avocatură.

A comunicat că, întrucât, conform art. 10 alin.(1) și alin.(3) din legea

menționată, persoana care a depus cererea de eliberarea a licenței de avocat trebuie

să se bucure de о reputație ireproșabilă, cererea depusă la 7 februarie 2020, a fost

suplinită cu acte confirmative care ar demonstra reputația sa ireproșabilă pe

parcursul activității în calitate de procuror.

Potrivit reclamantului, din motiv că președintele comisiei a dispus interpelarea

suplimentară a Inspecției Procurorilor și a Colegiului Disciplinar în vederea

informării Uniunii Avocaților dacă în privința sa nu au fost inițiate careva proceduri

disciplinare, la data de 21 februarie 2020 cererea depusă nu a fost examinată la

ședința comisiei, nefiind introdusă nici în ordinea de zi. Iar astfel, neincluderea

dosarului pentru examinare în ordinea de zi la ședința din 21 februarie 2020 a

Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, a generat neexaminarea în termenul

prevăzut de lege a cererii nr. 3-002/20 înregistrată la 7 februarie 2020, or, la data de

4 martie 2020 mandatul Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat a expirat.

În continuare, Dorin Compan a susținut că, la expirarea termenului legal, 8

martie 2020 inclusiv, nu a fost informat de decizia autorității publice căreia s-a

adresat cu petiție pentru adoptarea unui act administrativ individual. Iar prin

hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților din 28 februarie 2020 a fost constatată

încetarea mandatului membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat din 2

martie 2020, motiv din care s-a anunțat concurs pentru alegerea membrilor Comisiei

de Licențiere a Profesiei de Avocat, data fiind stabilită pentru 13 aprilie 2020, cu

înaintarea actelor de rigoare până la 2 aprilie 2020.

Ulterior, pe site-ul Uniunii Avocaților, a fost plasată hotărârea Consiliului

Uniunii Avocaților nr. UA/C/20/48 din 9 aprilie 2020 conform căreia s-a prelungit

termenul de depunere a actelor pentru a candida ca membru al Comisiei de

Licențiere a Profesiei de Avocat pe un termen nu mai mare de 15 zile de la data

încetării stării de urgență în RM.

La fel, în aceeași hotărâre a fost fixată organizarea concursului pentru alegerea

membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat în termen nu mai târziu de

26 zile de la data încetării stării de urgență în RM. Iar la 2 octombrie 2020 Comisia

specială pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat,

prin hotărâre, a desemnat noi membri aleși ai Comisiei de Licențiere a Profesiei de

Avocat.

Astfel, reclamantul a precizat că la 13 octombrie 2020 prin Hotărârea nr.

UA/C/20/98 Consiliul Uniunii Avocaților a anulat Hotărârile Consiliului Uniunii

Avocaților din 13 martie 2020 cu nr. UA/C/20/39 și nr. UA/C/20/41, din 9 aprilie

2020 cu nr. UA/C/20/48, precum și hotărârea Comisiei speciale pentru alegerea

membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat din 2 octombrie 2020, prin

care aceasta a desemnat noii membri aleși ai Comisiei de Licențiere a Profesiei de

Avocat.

Hotărârea respectivă fiind contestată în instanța de judecată de către persoanele

interesate, care la 30 octombrie 2020 a dispus suspendarea executării hotărârii nr.

UA/C/20/98 din 13 octombrie 2020 a Consiliului Uniunii Avocaților până la

2

devenirea definitivă a hotărârii judecătorești, repunând în această modalitate în

drepturi Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat aleasă la 2 octombrie 2020.

În continuare, Dorin Compan a relatat că, la 9 noiembrie 2020, la ședința

extraordinară a Consiliului Uniunii Avocaților, prin hotărârea nr. UA/C/20/121, s-a

decis anularea hotărârii Consiliului Uniunii Avocaților din 13 octombrie 2020

precum și hotărârea Comisiei speciale pentru alegerea membrilor Comisiei de

Licențiere a Profesiei de Avocat din 2 octombrie 2020, prin care aceasta a desemnat

noi membri aleși ai Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, precum și

revocarea hotărârilor Consiliului Uniunii Avocaților din 13 martie 2020 cu nr.

UA/C/20/39 și nr. UA/C/20/41, din 9 aprilie 2020 cu nr. UA/C/20/48.

Hotărârea respectivă, la fel, a fost contestată de către persoanele interesate, iar

la 26 noiembrie 2020 instanța de judecată prin încheiere a refuzat suspendarea

executării acesteia până la devenirea definitivă a hotărârii judecătorești. Încheierea

instanței fiind contestată de părți cu recurs la Curtea de Apel Chișinău.

Reclamantul a menținut că, la 27 noiembrie 2020 Consiliul Uniunii Avocaților

prin hotărârea nr. 16-02/27.11.2020, în pct. 4 din dispozitiv, a constatat faptul

prelungirii de drept a mandatelor expirate ale membrilor Comisiilor Uniunii

Avocaților, până la alegerea noilor membri ai Comisiilor Uniunii Avocaților. Iar

ulterior, la 18 decembrie 2020, reclamantul a fost invitat la Comisia de Licențiere a

Profesiei de Avocat pentru examinarea cererii din 7 februarie 2020. Astfel, având

loc ședința și cererea a fost examinată, însă, a fost amânată examinarea din motiv că

la 4 noiembrie 2020 de către Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat aleasă la

2 octombrie 2020, a fost interpelată Procuratura Generală pentru a verifica anumite

fapte, iar răspunsul la solicitarea respectivă nu a parvenit.

În acest context, reclamantul a indicat că, la data de 5 martie 2021 a fost invitat

repetat în legătură cu parvenirea răspunsului la 9 februarie 2021 de la Procuratura

Generală. Iar astfel, luând cunoștință cu răspunsul respectiv la data de 3 martie 2021,

a constatat că acesta este de fapt o caracteristică întocmită de Alexandr Stoianoglo,

Procuror General. Iar conform caracteristicii respective, au fost descrise

circumstanțele angajării sale, activități desfășurate în diferite funcții în cadrul

Procuraturii în diferite procuraturi teritoriale și specializate.

La fel, reclamantul a menționat că în caracteristica citată, au fost indicate

stimulările pentru perioada de activitate în organele Procuraturii. Iar potrivit alin. 9-

11 din caracteristică, care are următorul conținut: ”În februarie 2020, Inspecția

procurorilor a verificat 3 sesizări în privința ex-procurorului în Procuratura

Anticorupție, Dorin Compan. În urma cărora s-a constatat îndeplinirea

necorespunzătoare a obligațiunilor de serviciu și încălcarea gravă a legii de către ex-

procurorul Dorin Compan în activitatea ce ține de exercitarea și conducerea urmăririi

penale. Ca rezultat, la 17.02.2020 Inspecția Procurorilor a trimis 3 proceduri

disciplinare în Colegiul de etică pentru examinare. Materialele procedurilor

disciplinare se află în proces de examinare”.

Nefiind de acord cu cele indicate, la data de 4 martie 2021 a contestat

răspunsul/caracteristica din 29 ianuarie 2021 cu cerere prealabilă în ordine de

contencios administrativ Procurorului General. Iar la data de 22 februarie 2021

Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a emis

decizia nr. 269/20 conform căreia s-a constatat discriminarea lui Dorin Compan pe

3

criteriul de activitate profesională în exercitarea dreptului de accedere în profesia de

avocat.

Actele respective au fost prezentate Comisiei de Licențiere a Profesiei de

Avocat în cadrul ședinței din 5 martie 2021. Însă, în pofida acestui fapt, prin pct. 3

din hotărârea nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021, Comisia a hotărât, de a respinge

cererea reclamantului pe motiv că solicitantul nu întrunește condițiile art. 10 alin.

(2) din Legea cu privire la avocatură și anume nu se bucură de reputație ireproșabilă.

Din aceste considerente, la 5 martie 2021 reclamantul a înaintat o cerere

prealabilă prin care a solicitat anularea parțială a hotărârii Comisiei de Licențiere a

Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021 (în partea ce-l vizează) ca fiind

neîntemeiată și ilegală.

Totodată, reclamantul a remarcat că, ulterior, a luat cunoștință de decizia Curții

de Apel Chișinău nr. 3r-970/20 din 18 februarie 2021, conform căreia a fost admis

recursul înaintat de părți privind anularea încheierii instanței de judecată din 26

noiembrie 2020, și a fost dispusă suspendarea executării punctelor 3, 4 și 5 din

hotărârea nr. UA/C/20/121 a Consiliului Uniunii Avocaților (Hotărârii Comisiei

speciale pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat din

2 octombrie 2020, prin care aceasta a desemnat noi membri aleși ai Comisiei de

Licențiere a Profesiei de Avocat, precum și revocarea Hotărârilor Consiliului

Uniunii Avocaților din 13 martie 2020 cu nr. UA/C/20/39 și nr. UA/C/20/41, din 09

aprilie 2020 cu nr. UA/C/20/48) până la devenirea definitivă a hotărârii

judecătorești.

Prin urmare, a indicat reclamantul că, cererea prealabilă din 5 martie 2021

formulată a fost completată și concretizată la 9 martie 2021, astfel solicitând

constatarea neexaminării în termenul legal, prevăzut de art. 27, 28, 60 din Codul

administrativ a cererii nr. 3-002/20 depuse în cancelaria Uniunii Avocaților din

Moldova la 7 februarie 2020 cu tergiversarea peste termenul legal de examinare a

cererii cu cel puțin un an, urmare ce a dus la lezarea drepturilor și libertăților

persoanei prevăzute de art. 21 și art. 43 din Constituția Republicii Moldova și art. 6

CEDO; anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil - hotărârea

Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021, în

special pct. 3 din dispozitivul acestei hotărâri prin care Comisia a hotărât să respingă

cererea lui Dorin Compan dat fiind faptul că solicitantul nu întrunește condițiile art.

10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, și anume nu se bucură de reputație

ireproșabilă, din motivul că aceasta este neîntemeiată și ilegală; retragerea/revocarea

pct. 3 al actului administrativ individual ilegal defavorabil - din hotărârea Comisiei

de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 05 martie 2021, din motiv că

a fost emis de un organ care nu era competent de a emite această hotărâre;

reexaminarea cererii nr. 3-002/20 din 7 februarie 2020, înaintată Comisiei de

Licențiere a Profesiei de Avocat, conform art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la

avocatură și adoptarea hotărârii de admitere în profesia de avocat a lui Dorin

Compan cu emiterea licenței de avocat.

Cu toate că, atât Consiliul Uniunii Avocaților, cât și Comisia de Licențiere a

Profesiei de Avocat, s-a întrunit în ședințe în perioada 5 martie 2021-20 martie 2021,

cererea prealabilă nu a fost supusă examinării în termenul legal de aceste organe și,

corespunzător, până la moment, iar careva răspuns la cererile din 5 martie 2021 și la

4

cea de concretizare a cererii prealabile din 9 martie 2021 nu a primit, termenul de

soluționare a acestora expirând la data de 20 martie 2021.

În acest context, reclamantul a relatat că, actul administrativ individual

defavorabil - hotărârea Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021

din 5 martie 2021, în special pct. 3 din dispozitivul acestei hotărâri prin care Comisia

a hotărât să respingă cererea sa pe motiv că solicitantul nu întrunește condițiile art.

10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură și anume nu se bucură de reputație

ireproșabilă, este afectată de mai multe erori de fapt și de drept, acțiuni care sunt

contrare legii, care atrag nulitatea acestui act administrativ.

Totodată, a fost indicat că actul administrativ individual defavorabil nu este

motivat după cum o cer prevederile art. 31, 118-120 din Codul administrativ. Or, în

primul rând, comisia a ascultat și examinat fiecare solicitant de licență în parte, în

ședință cu ușile închise, urmând astfel ca hotărârea pe marginea deliberărilor avute

să fie pronunțată pe fiecare solicitant în parte, așa cum prevede și Codul

administrativ, actul pronunțat și soluția expusă fiind individuală pentru fiecare, ci nu

unul comun, colectiv.

Mai mult ca atât, soluția adoptată în pct. 3 din hotărârea nr. 7/13/2021 din 5

martie 2021, face trimitere doar la faptul, că solicitantul nu se bucură de o reputație

ireproșabilă, fără a fi indicate care sunt circumstanțele, faptele, documentele, probele

care au stat la baza adoptării de către Comisie a acestei hotărâri și indicării acestui

motiv, care sunt contra-argumentele aduse la aceste insinuări/constatări, cercetate în

cadrul examinării și dezbătute în prezența solicitantului de licență, de ce probele

aduse de solicitant nu au fost admise și/sau luate în considerare cu aducerea

contraargumentelor în acest sens.

Respectiv, din aceste motive, pct. 3 din hotărârea nr. 7/13/2021 din 5 martie

2021 urmează a fi anulat, iar solicitantul de licență, Dorin Compan urmează a fi

admis în profesia de avocat cu eliberarea licenței. Or, hotărârea nominalizată a fost

adoptată nu doar cu încălcarea termenului de examinare a cererii - 30 zile conform

art. 27, 28, 60 din Codul administrativ, dar și cu încălcarea termenului rezonabil de

examinare a unei cereri și/sau soluționare a unei proceduri administrative, iar aceasta

a lezat dreptul solicitantul de licență, prevăzut de art. 43 din Constituție, de a accede

și exercita profesia aleasă.

Totodată, reclamantul a subliniat că, în pofida faptului că a înaintat cereri pe

parcursul lunii decembrie 2020 și ianuarie 2021 să fie examinat, iar Comisia în

această perioadă a avut câteva ședințe (peste 10 la număr), fără a da răspuns la

cererile respective, Comisia le-a conexat la dosarul din procedură cu toate

materialele acumulate și l-a examinat abia la 5 martie 2021.

În opinia sa, tergiversarea de peste un an și o lună, de către Comisia de

Licențiere a Profesiei de Avocat ca fiind o încălcare de termeni și procedură, admisă

de o tergiversare intenționată și tendențioasă, inclusiv din motive discriminatorii cu

privire la funcția deținută anterior în organele Procuraturii. Motiv din care urmează

a fi constatate încălcările de lege admise, inclusiv lezarea drepturilor fundamentale,

iar întru curmarea acestor abateri de la lege admise de Comisia de Licențiere a

Profesiei de Avocat cu implicarea tacită a Consiliului Uniunii Avocaților care urma

să asigure continuitatea funcționării Comisiei sau alegerea rapidă a unei alte comisii

pentru a nu leza drepturile solicitanților la muncă, precum și pentru atenuarea unor

5

eventuale consecințe negative pentru Uniunea Avocaților și organele de administrare

a acesteia prin admiterea în continuare a acelorași abateri, iar astfel, pct. 3 din

hotărârea nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021 urmează a fi anulat, iar solicitantul Dorin

Compan urmează a fi admis în profesia de avocat cu eliberarea licenței. Or,

adoptarea hotărârii ce-l vizează a avut loc în mod discriminatoriu - atât față de

procurori din alte Procuraturi teritoriale și specializate, cât și față de alți solicitanți

conform art. 10 din Legea cu privire la avocatură a licenței de a exercita profesia de

avocat.

Mai mult ca atât, reclamantul a remarcat, că o astfel de decizie, cu nr. 269/20,

deja a fost pronunțată la data de 22 februarie 2021 de către Consiliul pentru

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, conform căreia a fost

constatat discriminarea lui Dorin Compan pe criteriul de activitate profesională în

exercitarea dreptului de accedere în profesia de avocat. Or, tot această comisie a

admis în exercitarea profesiei de avocat persoane care, fiind solicitanți conform art.

10 din Legea cu privire la avocatură, la fel aveau pe rol în instituții publice proceduri

disciplinare, ori acestea au fost încetate din motivul intervenirii prescripției, sau în

genere, au dosare penale pe rol având statut de învinuiți.

Cu toate că, în conformitate cu prevederile art. 10 din Legea cu privire la

avocatură, aceste circumstanțe nu pot fi reținute de Comisie pentru a nu admite

solicitanții pentru a exercita profesia de avocat, or, Comisia de Licențiere a Profesiei

de Avocat acționează în cazuri diferite în mod diferit, nefiind clar principiul/modul

de apreciere a gradului și criteriului în baza căruia Comisia apreciază că solicitantul

are reputație ireproșabilă, situație aplicată și în cazul său.

Din aceste motive, hotărârea a fost adoptată pe motiv/cu caracter de

discriminare, urmând ca aceasta să fie anulată, iar solicitantul de licență Dorin

Compan urmează a fi admis în profesia de avocat cu eliberarea licenței. Or, Comisia

eronat s-a axat doar pe caracteristica dată de Procurorul General la 29 ianuarie 2021,

așa cum caracteristica respectivă a fost eliberată cu exces de competențe, inclusiv

din motivul că tezele expuse la alin. 9-11 din această caracteristică contravin

principiului prezumției nevinovăției stipulat de art. 21 din Constituție, dar și art. 6

din CEDO, precum și contravin prevederilor Legii nr. 3/2016 cu privire la

Procuratură, care reglementează care sunt organele competente de a stabili abaterile

disciplinare comise de procurori.

Deoarece actul real defavorabil emis de Procurorul General a fost contestat și

el totuși nu este un impediment conform art. 10 din Legea cu privire la avocatură,

de a considera că solicitantul nu întrunește condiția de reputație ireproșabilă, a

menționat că acest act nu trebuia și nu putea fi pus la baza hotărârii de respingere a

solicitantului de a accede în profesia de avocat.

Or, din actele acumulate de Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat, alte

documente, probe care să răstoarne existența reputației ireproșabile nu sunt, ba din

contra toate vin, inclusiv caracteristica dată la 7 februarie 2020 de către organul

suprem în Procuratură – Consiliul Superior al Procurorilor, să indice la întrunirea

condițiilor conform art. 10 din Legea cu privire la Procuratura și la existența

reputației ireproșabile.

Iar din aceste motive, pct. 3 al actului administrativ individual defavorabil nr.

7/13/2021 din 5 martie 2021 emis de Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat

6

urmează a fi anulat, iar solicitantul de licență Dorin Compan urmează a fi reexaminat

cu admiterea în profesia de avocat.

Reclamantul a mai relatat că Comisia care a examinat solicitanții de accedere

în profesia de avocat la 5 martie 2021, nici nu avea dreptul să se întrunească în

ședință și cu atât mai mult să pronunțe careva hotărâri pe marginea cererilor pendinte

din simplul motiv că mandatul lor a expirat, această atribuție revenind Comisiei de

Licențiere a Profesiei de Avocat aleasă la 2 octombrie 2020 până instanța de judecată

nu a hotărât altfel.

Mai mult ca atât, în conformitate cu practica judiciară (dosar nr. 3ra-1416/14,

Vdovîi Valentin împotriva Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii

Avocaților din Republica Moldova) Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat,

urmează să constate întrunirea condițiilor la momentul depunerii cererii (7 februarie

2020) fără a mai fi necesare în acest sens interpelări suplimentare, ori faptele

constatate ulterior urmează a fi tratate în alt mod și de către alte comisii ale Uniunii

Avocaților, potrivit deciziei Curții Supreme de Justiție menționate, stare de

incompatibilitate nu survine în momentul depunerii cererii de admitere în profesie

de avocat, ci în momentul în care candidatul/solicitantul capătă dreptul de a

desfășura activitatea de avocat în conformitate cu prevederile art. 12 din Legea cu

privire la avocatură. Or, acesta este un temei suplimentar de nulitate a pct. 3 al actului

contestat, acesta fiind adoptat în baza documentelor parvenite ulterior, documente

emise abuziv și care sunt contestate în ordine de contencios.

În acest context, la examinarea cererii se impune, reieșind inclusiv din actele

descrise supra, constatarea faptului că Dorin Compan întrunește condițiile impuse

de legiuitor, reglementate la art. 10 alin. (2) și (3), art. 21 alin. (l) lit. b) - f) și alin.

(3) 9 lit. a) și b) și art. 22 din Legea nr.1260-XV cu privire la avocatură din 19 iulie

2002 cu modificările introduse prin Legea nr. 215-XVI din 13 iulie 2006, în vigoare

11 august 2006 și Legea nr. 102 din 28 mai 2010, în vigoare din 3 august 2010. Or,

reclamantul a activat în organele Procuraturii în perioada 2005-2020, fiind eliberat

din propria inițiativă, potrivit cazierului judiciar nu are antecedente penale, potrivit

răspunsurilor formulate atât la solicitarea Comisiei de Licențiere a Profesiei de

Avocat cât și la interpelările acestuia s-a constatat că nu a fost supus sancțiunilor

disciplinare, de mai multe ori a fost stimulat în cadrul activității, careva fapte care ar

constitui abateri grave nu ar fi fost constatate, nu a fost stabilit să fi încălcat

drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Astfel, reclamantul a menționat că, legislatorul a specificat expres și exhaustiv

cazurile când persoana, care a depus cerere de eliberare a licenței pentru exercitarea

profesiei de avocat, nu se consideră persoană cu reputație ireproșabilă și, anume, a

fost condamnată anterior pentru infracțiuni grave, deosebit de grave, excepțional de

grave săvârșite cu intenție, chiar dacă au fost stinse antecedentele penale; nu au fost

stinse antecedentele penale pentru comiterea altor infracțiuni; anterior a fost exclusă

din avocatură sau i s-a retras licența pentru acordarea asistenței juridice din motive

compromițătoare; a fost concediată din cadrul organelor de drept din motive

compromițătoare sau a fost eliberată, din aceleași motive, din funcția de judecător,

notar, consultant juridic sau funcționar public; comportamentul sau activitatea ei este

incompatibilă cu normele Codului deontologic al avocatului; prin hotărârea instanței

7

judecătorești s-a stabilit un abuz, prin care ea a încălcat drepturile și libertățile

fundamentale ale omului.

Iar eventuala interpretare extensivă și arbitrară a prevederilor legale, ar putea

genera încălcarea principiului prezumției nevinovăției, dar și drepturile la muncă și

la viața privată, garantate de art. 28 și art. 43 din Constituție și art. 8 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Totodată, reclamantul a indicat că, insinuările unor persoane și percepțiile

existente în societate, de care s-a condus președintele Comisiei de Licențiere a

Profesiei de Avocat, aferent personalității lui, nu constituie o circumstanță, care

demonstrează că, reputația lui Dorin Compan nu este una ireproșabilă, în sensul

prevăzut la art. 10 din Legea cu privire la avocatură. Or, respectând principiul

prezumției nevinovăției, legislatorul nu a inclus această circumstanță ca obstacol

pentru admiterea în profesia de avocat, stipulând expres că, doar condamnarea

irevocabilă pentru infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave,

săvârșite cu intenție constituie un impediment în acest sens.

Mai mult ca atât, activitatea lui Dorin Compan în organele procuraturii nu a

afectat prestigiul Procuraturii și reputația procurorilor. Or, organul împuternicit -

Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat urma să rețină că, solicitantul întrunește

condițiile prevăzute de lege pentru admiterea în profesia de avocat, fiind scutit de

efectuarea stagiului profesional și de examenul de calificare, având experiență în

funcția de procuror de peste 10 ani, iar cererea fiind depusă în interiorul termenului

de 6 luni de la momentul eliberării din funcție.

La rândul său, potrivit reclamantului, Comisia în termenul prevăzut de

legislație, urma să rețină că ex-procurorul Dorin Compan se bucură de reputație

ireproșabilă. Or, reputația ireproșabilă urmează a fi apreciată de autoritatea publică

competentă în mod obiectiv, după criteriile stabilite de lege, excluzând aprecierile

subiective. În speță, ex-procurorul Dorin Compan nu se asociază nici unuia din

cazurile enumerate exhaustiv de lege, prin urmare, acesta nu poate fi catalogat ca

neavând reputație ireproșabilă.

În aceeași ordine de idei, reclamantul a susținut că la moment în privința sa nu

există vreo hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, prin care solicitantul ar

fi fost condamnat. Or, până la emiterea unei hotărâri judecătorești definitive și

irevocabile, prin care s-ar dovedi vinovăția și s-ar dispune condamnarea persoanei,

orice persoană se prezumă a fi nevinovată.

Mai mult ca atât, din sensul art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură,

lipsa reputației ireproșabile se atestă la existența unei hotărâri de condamnare ori de

constatare a celorlalte circumstanțe enumerate de lege, cu autoritate de lucru judecat.

Or, reclamantul a fost eliberat din funcția de Procuror în Procuratura Anticorupție

prin ordinul Procurorului General nr. 182-p din 31 ianuarie 2020, în baza cererii de

demisie, beneficiind de indemnizație unică de concediere care se acordă doar

procurorului cu o vechime în funcția de procuror de peste 10 ani. Circumstanțe care

determină încetarea raporturilor de muncă și nu afectează prestigiul Procuraturii și

reputația procurorilor.

Suplimentar,în susținerea celor expuse, reclamantul a invocat și faptul că

examinarea solicitantului de către Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat a avut

loc la 5 martie 2021, orele 11, iar hotărârea care viza toți solicitanții din acea zi

8

fusese plasată pe site-ul Uniunii Avocaților la orele 12:30, ceea ce denotă la faptul

că membrii Comisiei de licențiere a profesiei de avocat cunoșteau de hotărârea Curții

de Apel din 18 februarie 2021, care îi lipseau deja de împuterniciri și competența de

examinare, și au acționat premeditat în vederea examinării și respingerii mai multor

solicitanți, inclusiv a lui Dorin Compan cu scopul de a emite o hotărâre defăimătoare

și discriminatorie.

Drept urmare și având în vedere că prin hotărârile Comisiei de Licențiere a

Profesiei de Avocat, i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, dreptul la muncă,

dreptul la viața privată, garantate de legislația națională și protejate de CtEDO, Dorin

Compan a depus prezenta acțiune de contencios administrativ, solicitând anularea

hotărârii Consiliului Uniunii Avocaților nr. 05-17 din 26 martie 2021, emisă la

cererea prealabilă; constatarea neexaminării de către Comisia de Licențiere a

Profesiei de Avocat, a cererii nr. 3-002/20 din 7 februarie 2020 cu tergiversarea

examinării cererii peste termenul legal de examinare; anularea în partea a pct. 3 a

hotărârii Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 5 martie

2021; constatarea întrunirii cerințelor legale prevăzute la art. 10 din Legea nr. 1260-

XV cu privire la avocatură; obligarea Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat,

de a adopta o hotărâre cu privire la admiterea în profesia de avocat și eliberarea

licenței de exercitare a profesiei de avocat.

Prin hotărârea din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea depusă de Dorin Compan a fost admisă parțial, fiind anulat pct. 3 din

hotărârea Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 5 martie

2021, precum și hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților nr. 05-17/26.03.2021 din

26 martie 2021. A fost obligată Uniunea Avocaților prin intermediul Comisiei de

Licențiere a Profesiei de Avocat de a emite actul administrativ individual favorabil

prin care să admită candidatura lui Dorin Compan în profesia de avocat în temeiul

art. 10 din Legea nr. 1260- XV cu privire la avocatură, cu eliberarea licenței

corespunzătoare. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 9 august 2021, Uniunea Avocaților, a depus apel nemotivat, iar la 19

noiembrie 2021, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 22 iulie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea acesteia în partea

admiterii acțiunii lui Dorin Compan, cu emiterea în această parte a unei noi decizii,

de respingere integrală a acțiunii.

La 19 august 2021, Dorin Compan, a depus apel nemotivat, iar la 22 octombrie

2021, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea acesteia în partea

pretențiilor respinse cu emiterea în acestă parte a unei alte decizii, de admitere

integrală a acțiunii.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii

contestate la data de 22 iulie 2021 (vol.I,f.d.220), iar copia hotărârii motivate a fost

notificată apelanților Uniunea Avocaților și Dorin Compan în data de 20 octombrie

2021 (vol.II,f.d.1). Astfel, depunerea apelurilor nemotivate în data de 9 august 2021

de Uniunea Avocaților (vol.II,f.d.3) și în data de 19 august 2021 de Dorin Compan

(vol.II,f.d.7) cât și motivarea acestora prezentată la data de 19 noiembrie 2021 de

Uniunea Avocaților (vol.II,f.d.176) și la data de 22 octombrie 2021 de Dorin

Compan (vol.II,f.d.13) sunt în termen.

9

Prin decizia din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile depuse de Dorin Compan și de către Uniunea Avocaților împotriva

hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că soluția primei instanțe de

admitere parțială a acțiunii este una legală și întemeiată. Or, motivarea hotărârii

Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021 ,,Cu

privire la respingerea cererii de admitere în profesia de avocat a lui Dorin Compan”,

nu corespunde condițiilor impuse de art. 31 și 118 din Codul administrativ.

Respectiv, motivarea hotărârii nominalizate este una generală și abstractă,

deoarece nu reflectă raționamentele și probele care au determinat emitentul să ajungă

la o asemenea concluzie, viciu juridic esențial, suficient pentru a determina anularea

acesteia. Or, conform art.118 din Codul administrativ, motivarea este operațiunea

administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act

administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt

pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea

deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care

autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie

să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.

Mai mult ca atât, din caracteristicile nr. 33-12d/21-61 din 20 februarie 2020 și

nr. 33-12d/21-39 din 29 ianuarie 2021, întocmite de Procurorul General al Republicii

Moldova, Alexandr Stoianoglo; caracteristicile nr. 5-06d/20-236 din 7 februarie

2020 și nr. 5-06d/20-342 din 17 februarie 2020 eliberate de Consiliul Superior al

Procurorilor; scrisoarea Inspectorului-șef din cadrul Inspecției Procurorilor a

Procuraturii Generale nr. 35-7d/20-192 din 27 februarie 2020, nu pot fi desprinse

informații concludente și plauzibile care ar demonstra că reputația lui Dorin Compan

este una reproșabilă, în sensul prevăzut de art. 10 din Legea cu privire la avocatură,

ci dimpotrivă cuprind o retrospectivă a reușitelor reclamantului în sectorul

contribuirii la înfăptuirea justiției și activităților desfășurate pe plan profesional,

până la demisia din funcția de procuror. Iar Codul deontologic al avocaților, Statutul

Profesiei de Avocat nu au instituit o marjă de apreciere pe marginea sintagmei de

reputație ireproșabilă.

Astfel, instanța de apel a reținut la caz argumentul instanței de fond care just a

stabilit că, partea pârâtă la soluționarea cererii lui Dorin Compan de accedere în

profesia de avocat, nu a evidențiat considerentele care au determinat-o să nu țină

cont de caracteristicile pozitive emise de Consiliul Superior al Procurorilor nr. 5-

06d/20-236 din 7 februarie 2020, nr. 5-06d/20-342 din 17 februarie 2020, precum și

de Procurorul General al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo nr. 33-12d/20-

61 din 20 februarie 2020, în detrimentul acestora acordând prioritate caracteristicii

Procurorului General al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo nr. 33-12d/21-39

din 29 ianuarie 2021. Or, ultima caracteristică nu le-a abrogat pe cele anterioare, iar

atunci când autoritatea publică pârâtă selectează una din preferințele sale este

obligată să justifice această discreție decizională, fie să nu le rețină atunci când sunt

contradictorii.

La fel, și caracteristica din 29 ianuarie 2021 nu cuprinde constatări

incontestabile asupra culpei lui Dorin Compan, ci aduce la cunoștință despre

10

substanța sesizărilor și etapa de examinare a acestora, detalii insuficiente pentru

aprecierea lipsei reputației ireproșabile.

În acest context, din moment ce, Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat

nu a nominalizat expres comportamentul sau activitatea (acțiunea sau inacțiunea) lui

Dorin Compan incompatibilă cu normele Codului deontologic al avocatului care o

plasează în lista de prohibiție pentru accederea în profesia de avocat, instanța de fond

just a concluzionat că, pârâții și-au exercitat dreptul discreționar fără a lua în

considerare toate faptele relevante și nu a respectat limitele legale ale dreptului

discreționar, mai mult, au operat cu afirmații iluzorii. Or, nu are importanță nivelul

de gravitate al conduitei imputate persoanei în baza sesizării, ci

adeverirea/probarea/stabilirea celor invocate în sesizare, altminteri orice persoană în

privința căreia este depusă sesizare, în mod automat se metamorfozează în una lipsită

de reputație ireproșabilă.

Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiat și argumentul instanței

de fond precum că, inițierea procedurilor disciplinare în privința lui Dorin Compan

nu pot avea repercusiuni nefaste asupra intenției sale de a accede în profesia de

avocat atât timp cât acestea nu au o finalitate care ar stabili și contura în

comportamentul reclamantului elementele unor abateri disciplinare incompatibile cu

standardele Codului de etică și deontologic al avocatului. Or, per a contrario ipotezei

reputației reproșabile, Dorin Compan nu a fost concediat din cadrul organelor de

drept din motive compromițătoare, fiind eliberat din funcția de procuror în

Procuratura Anticorupție în temeiul depunerii cererii de demisie. Iar din perspectiva

Codului muncii, noțiunile ”concediere” și ”demisie” au conotații semantico-juridice

distincte care nu trebuiesc confundate, dincolo de orice dubiu rezonabil, demisia se

aprobă de către angajator doar în cazul în care nu persist încălcări care împiedică o

asemenea conduită. Or, conform art. 40 alin. (6) din Legea cu privire la Procuratură,

până la emiterea hotărârii pe cauza disciplinară menționată la alin. (5), cererea de

demisie nu se examinează, iar în cazul în care ordinul cu privire la demisie a fost

emis, acesta se suspendă (ordin de suspendare a demisiei nu a fost prezentat).

Invocând ilegalitatea acestei decizii, la data de 25 februarie 2022, Dorin

Compan a contestat-o cu recurs, care ulterior la data de 1 iulie 2022 a fost completat

cu motivare, solicitând casarea hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani și a deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău în partea

respingerii pretențiilor din acțiune cu emiterea în partea casată a unei alte decizii, de

admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu actele judecătorești

în partea contestată, considerându-le neîntemeiate prin faptul că au fost aplicate

eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe

deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

În acest context a menționat că chiar dacă instanțele de judecată au constatat că

unele solicitări din acțiune sunt de natură civilă și urmează a fi soluționate în ordinea

Codului de procedură civilă, acestea fiind inseparabile și legate de același obiect,

urmau a fi soluționate prin prisma Codului administrativ de instanța de contencios

administrativ, or, dacă acțiunea în contencios administrativ depusă în instanța de

judecată conține pretenții inseparabile de drept administrativ și de drept civil, acestea

se examinează de instanța de judecată competentă pentru examinarea acțiunii în

11

contenciosul administrativ. Iar potrivit art. 224 alin.(1) lit. d) din Codul

administrativ, examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de

judecată adoptă una dintre următoarele hotărâri în baza unei acțiuni în constatare,

constată existența sau inexistența unui raport juridic.

La data de 28 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților la proces copia motivării recursului depus de Dorin Compan

împotriva deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței.

Cu toate că, la 7 iulie 2022, Uniunea Avocaților, Consiliul Uniunii Avocaților

și Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat au recepționat copia recursului vizat

(vol.III,f.d.111,113,114), până la data examinării admisibilității recursului, aceștea

nu și-au valorificat dreptul de a depune referință.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată în data de 23 februarie

2022 (vol.III,f.d.4), iar motivarea acesteia a fost notificată recurentului Dorin

Compan în data de 5 iunie 2022 (vol.III,f.d.49).

Astfel, depunerea recursului nemotivat la data de 25 februarie 2022

(vol.III,f.d.37), cât și motivarea acestuia prezentată la data de 1 iulie 2022

(vol.III,f.d.53) sunt în termen.

La data de 9 martie 2022, Uniunea Avocaților a depus recurs nemotivat, care

ulterior la data de 18 iulie 2022 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

și a deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău în partea admiterii

pretențiilor din acțiune cu emiterea în partea casată a unei alte decizii, de respingere

integrală a acțiunii.

Examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Dorin Compan și de către

Uniunea Avocaților, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție le consideră drept inadmisibile.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Cu referire la recursul depus de Dorin Compan, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține prevederile art. 246

alin. (1) din Codul administrativ, potrivit cărora Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246

din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

12

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii

în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

13

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Dorin Compan.

Cu referire la recursul depus de Uniunea Avocaților, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține prevederile art. 246

alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, conform cărora Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Recursul se declară

inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

La rândul său, art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, reglementează expres

că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Colegiul reține că regulile generale ce țin de calculul termenelor în materie de

contencios administrativ sunt stipulate prin prisma art. 195 din Codul administrativ,

de prevederile Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

În baza art. 111 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, actele de

procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit

prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Dacă

începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp

care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură,

atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la

calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin

începutul unei zile, această zi se include în termen.

Iar în corespundere cu art. 113 din același Cod, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

14

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că dispozitivul deciziei instanței

de apel a fost pronunțat public în data de 23 februarie 2022 (vol.III,f.d.4), iar la data

de 9 martie 2022, Uniunea Avocaților a depus recurs nemotivat (vol.III,f.d.46), care

ulterior la data de 18 iulie 2022, prin oficiul poștal a fost completat cu motivare

(vol.III,f.d.122).

Concomitent, din materialele cauzei, instanța de recurs reține că copia deciziei

motivate a instanței de apel a cărei casare a fost solicitată de recurenta în prezentul

recurs a fost recepționată de Uniunea Avocaților la data de 5 iunie 2022, ceea ce se

confirmă prin adresa electronică uniunea.avocatilor.rm@gmail.com (vol.III,f.d.49),

adresă pe care recurenta a recepționat copia hotărârii motivate din 22 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol.II,f.d.1).

Aici, Colegiul reține prin prisma art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin.

(2) și art. 223 din Codul administrativ, că notificarea se dispune de instanța de

judecată, prin alegerea unei modalități stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3)

din Codul administrativ, iar termenul de depunere a motivării recursului începe să

curgă imediat din ziua următoare a aducerii la cunoștință a deciziei motivate a Curții

de Apel Chișinău.

Respectiv, ținând cont de faptul că notificarea copiei deciziei motivate

participanților la proces are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din

punctul de vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură, Colegiul reține

că comunicarea actelor de procedură, prin mijloace electronice, are prioritate dacă

este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură (a se

vedea Stichting Landgoed Steenbergen și alții vs Olanda, nr. 19732/17, § 52-53, 16

februarie 2021).

În speță, indicarea mijlocului electronic în antetul cererii de apel, a motivării

apelului și a cererii de recurs nemotivate (vol.II,f.d.5,177, vol.III,f.d.46), precum și

confirmarea recepționării actului judecătoresc – copia hotărârii motivate din 22 iulie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani prin expedierea mesajului (vol.II,f.d.3),

denotă acceptul părții la expedierea actelor de procedură de către instanțele de

judecată la adresa respectivă.

Prin urmare, în situația în care materialele cauzei atestă notificarea copiei

deciziei motivate din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău către Uniunea

Avocaților la data de 5 iunie 2022, la adresa electronică recunoscută de recurentă –

uniunea.avocatilor.rm@gmail.com (vol.III,f.d.49), Colegiul iterează că, din ziua

următoare a aducerii la cunoștință a deciziei motivate urmează a fi calculat termenul

de 30 de zile în sensul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ pentru depunerea

motivării recursului.

Cu alte cuvinte, în speță, termenul de prezentare pentru Uniunea Avocaților a

motivării recursului și-a început curgerea la data de 6 iunie 2022, ziua imediat

următoare datei recepționării copiei deciziei motivate de către recurentă

(vol.III,f.d.49) și a expirat în data de 5 iulie 2022.

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurenta Uniunea

Avocaților a depus motivarea recursului în data de 18 iulie 2022 (vol.III,f.d.122),

motiv pentru care survin consecințele art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ

– recursul se declară inadmisibil, când motivarea recursului a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

15

Sub aspectul dat completul notează că, recursul depus împotriva deciziei

instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea

actului de dispoziție contestat. Respectiv, dezvoltarea recursului prezentată în

termenul prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ trebuie să cuprindă o

motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care,

circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă

vizibile ilegalitatea deciziei contestate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

consideră că circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al

recursului depus de Uniunea Avocaților, or, ultima fiind interesată în soarta

soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja

dreptul său de acces la instanță prin depunerea motivării recursului în termenul

stabilit de lege, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, condiție însă ce

nu se atestă la caz.

Din aceste considerente, ținând cont de faptul că ține de obligația părților de a

lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza

Van Harn împotriva Germaniei) și având în vedere că în cazul examinării recursului

depus de Uniunea Avocaților, se va încălca principiul securității raporturilor

juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l

declara inadmisibil prin prisma aspectelor sus-enunțate.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile depuse de Dorin Compan și de către Uniunea Avocaților se declară

inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

16