3ra-607/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-607/22 2-21042555-01-3ra-08062022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: M.Gandrabur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc) Î N C H E I E R E 27 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Nina Vascan examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Dorin Compan și de către Uniunea Avocaților, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Dorin Compan împotriva Uniunii Avocaților, Consiliului Uniunii Avocaților și a Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat cu privire la constatarea neexaminării în termen a cererii, anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost respinse apelurile depuse de Dorin Compan și de către Uniunea Avocaților împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La data de 23 martie 2021 Dorin Compan a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Uniunii Avocaților, Consiliului Uniunii Avocaților și a Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat cu privire la constatarea neexaminării în termen a cererii, anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acestei acțiuni, Dorin Compan a indicat că la data de 7 februarie 2020, a formulat și a depus în cancelaria Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților, о cerere prin care, în conformitate cu ordinea prevăzută la art. 10 alin.(2) și (3), art.21 alin.(1) lit. b) - f) și alin.(3) lit. a) și b) și art.22 din Legea nr.1260-XV cu privire la avocatură din 19.07.2002 cu modificările introduse prin Legea nr.215-XVI din 13.07.2006, în vigoare din 11.08.2006 și Legea nr.102 din 28.05.2010 în vigoare din 03.08.2010, a solicitat admiterea în profesia de avocat, cu anexarea în acest sens a actelor necesare pentru eliberarea licenței pentru exercitarea profesiei de avocat, conform anexei, care justifică întrunirea cerințelor legale pentru 1 exercitarea profesiei de avocat, prevăzute la art. 10 din Legea nr.1260-XV cu privire la avocatură.

A comunicat că, întrucât, conform art. 10 alin.(1) și alin.(3) din legea menționată, persoana care a depus cererea de eliberarea a licenței de avocat trebuie să se bucure de о reputație ireproșabilă, cererea depusă la 7 februarie 2020, a fost suplinită cu acte confirmative care ar demonstra reputația sa ireproșabilă pe parcursul activității în calitate de procuror. Potrivit reclamantului, din motiv că președintele comisiei a dispus interpelarea suplimentară a Inspecției Procurorilor și a Colegiului Disciplinar în vederea informării Uniunii Avocaților dacă în privința sa nu au fost inițiate careva proceduri disciplinare, la data de 21 februarie 2020 cererea depusă nu a fost examinată la ședința comisiei, nefiind introdusă nici în ordinea de zi.

Iar astfel, neincluderea dosarului pentru examinare în ordinea de zi la ședința din 21 februarie 2020 a Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, a generat neexaminarea în termenul prevăzut de lege a cererii nr. 3-002/20 înregistrată la 7 februarie 2020, or, la data de 4 martie 2020 mandatul Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat a expirat. În continuare, Dorin Compan a susținut că, la expirarea termenului legal, 8 martie 2020 inclusiv, nu a fost informat de decizia autorității publice căreia s-a adresat cu petiție pentru adoptarea unui act administrativ individual.

Iar prin hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților din 28 februarie 2020 a fost constatată încetarea mandatului membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat din 2 martie 2020, motiv din care s-a anunțat concurs pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, data fiind stabilită pentru 13 aprilie 2020, cu înaintarea actelor de rigoare până la 2 aprilie 2020. Ulterior, pe site-ul Uniunii Avocaților, a fost plasată hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților nr. UA/C/20/48 din 9 aprilie 2020 conform căreia s-a prelungit termenul de depunere a actelor pentru a candida ca membru al Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat pe un termen nu mai mare de 15 zile de la data încetării stării de urgență în RM.

La fel, în aceeași hotărâre a fost fixată organizarea concursului pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat în termen nu mai târziu de 26 zile de la data încetării stării de urgență în RM. Iar la 2 octombrie 2020 Comisia specială pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, prin hotărâre, a desemnat noi membri aleși ai Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat. Astfel, reclamantul a precizat că la 13 octombrie 2020 prin Hotărârea nr. UA/C/20/98 Consiliul Uniunii Avocaților a anulat Hotărârile Consiliului Uniunii Avocaților din 13 martie 2020 cu nr. UA/C/20/39 și nr. UA/C/20/41, din 9 aprilie 2020 cu nr. UA/C/20/48, precum și hotărârea Comisiei speciale pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat din 2 octombrie 2020, prin care aceasta a desemnat noii membri aleși ai Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat.

Hotărârea respectivă fiind contestată în instanța de judecată de către persoanele interesate, care la 30 octombrie 2020 a dispus suspendarea executării hotărârii nr. UA/C/20/98 din 13 octombrie 2020 a Consiliului Uniunii Avocaților până la 2 devenirea definitivă a hotărârii judecătorești, repunând în această modalitate în drepturi Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat aleasă la 2 octombrie 2020. În continuare, Dorin Compan a relatat că, la 9 noiembrie 2020, la ședința extraordinară a Consiliului Uniunii Avocaților, prin hotărârea nr. UA/C/20/121, s-a decis anularea hotărârii Consiliului Uniunii Avocaților din 13 octombrie 2020 precum și hotărârea Comisiei speciale pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat din 2 octombrie 2020, prin care aceasta a desemnat noi membri aleși ai Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, precum și revocarea hotărârilor Consiliului Uniunii Avocaților din 13 martie 2020 cu nr. UA/C/20/39 și nr. UA/C/20/41, din 9 aprilie 2020 cu nr. UA/C/20/48.

Hotărârea respectivă, la fel, a fost contestată de către persoanele interesate, iar la 26 noiembrie 2020 instanța de judecată prin încheiere a refuzat suspendarea executării acesteia până la devenirea definitivă a hotărârii judecătorești. Încheierea instanței fiind contestată de părți cu recurs la Curtea de Apel Chișinău. Reclamantul a menținut că, la 27 noiembrie 2020 Consiliul Uniunii Avocaților prin hotărârea nr. 16-02/27.11.2020, în pct. 4 din dispozitiv, a constatat faptul prelungirii de drept a mandatelor expirate ale membrilor Comisiilor Uniunii Avocaților, până la alegerea noilor membri ai Comisiilor Uniunii Avocaților.

Iar ulterior, la 18 decembrie 2020, reclamantul a fost invitat la Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat pentru examinarea cererii din 7 februarie 2020. Astfel, având loc ședința și cererea a fost examinată, însă, a fost amânată examinarea din motiv că la 4 noiembrie 2020 de către Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat aleasă la 2 octombrie 2020, a fost interpelată Procuratura Generală pentru a verifica anumite fapte, iar răspunsul la solicitarea respectivă nu a parvenit. În acest context, reclamantul a indicat că, la data de 5 martie 2021 a fost invitat repetat în legătură cu parvenirea răspunsului la 9 februarie 2021 de la Procuratura Generală. Iar astfel, luând cunoștință cu răspunsul respectiv la data de 3 martie 2021, a constatat că acesta este de fapt o caracteristică întocmită de Alexandr Stoianoglo, Procuror General.

Iar conform caracteristicii respective, au fost descrise circumstanțele angajării sale, activități desfășurate în diferite funcții în cadrul Procuraturii în diferite procuraturi teritoriale și specializate. La fel, reclamantul a menționat că în caracteristica citată, au fost indicate stimulările pentru perioada de activitate în organele Procuraturii. Iar potrivit alin. 9- 11 din caracteristică, care are următorul conținut: ”În februarie 2020, Inspecția procurorilor a verificat 3 sesizări în privința ex-procurorului în Procuratura Anticorupție, Dorin Compan. În urma cărora s-a constatat îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiunilor de serviciu și încălcarea gravă a legii de către ex- procurorul Dorin Compan în activitatea ce ține de exercitarea și conducerea urmăririi penale.

Ca rezultat, la 17.02.2020 Inspecția Procurorilor a trimis 3 proceduri disciplinare în Colegiul de etică pentru examinare. Materialele procedurilor disciplinare se află în proces de examinare”. Nefiind de acord cu cele indicate, la data de 4 martie 2021 a contestat răspunsul/caracteristica din 29 ianuarie 2021 cu cerere prealabilă în ordine de contencios administrativ Procurorului General. Iar la data de 22 februarie 2021 Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a emis decizia nr. 269/20 conform căreia s-a constatat discriminarea lui Dorin Compan pe 3 criteriul de activitate profesională în exercitarea dreptului de accedere în profesia de avocat.

Actele respective au fost prezentate Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat în cadrul ședinței din 5 martie 2021. Însă, în pofida acestui fapt, prin pct. 3 din hotărârea nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021, Comisia a hotărât, de a respinge cererea reclamantului pe motiv că solicitantul nu întrunește condițiile art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură și anume nu se bucură de reputație ireproșabilă. Din aceste considerente, la 5 martie 2021 reclamantul a înaintat o cerere prealabilă prin care a solicitat anularea parțială a hotărârii Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021 (în partea ce-l vizează) ca fiind neîntemeiată și ilegală.

Totodată, reclamantul a remarcat că, ulterior, a luat cunoștință de decizia Curții de Apel Chișinău nr. 3r-970/20 din 18 februarie 2021, conform căreia a fost admis recursul înaintat de părți privind anularea încheierii instanței de judecată din 26 noiembrie 2020, și a fost dispusă suspendarea executării punctelor 3, 4 și 5 din hotărârea nr. UA/C/20/121 a Consiliului Uniunii Avocaților (Hotărârii Comisiei speciale pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat din 2 octombrie 2020, prin care aceasta a desemnat noi membri aleși ai Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, precum și revocarea Hotărârilor Consiliului Uniunii Avocaților din 13 martie 2020 cu nr. UA/C/20/39 și nr. UA/C/20/41, din 09 aprilie 2020 cu nr. UA/C/20/48) până la devenirea definitivă a hotărârii judecătorești.

Prin urmare, a indicat reclamantul că, cererea prealabilă din 5 martie 2021 formulată a fost completată și concretizată la 9 martie 2021, astfel solicitând constatarea neexaminării în termenul legal, prevăzut de art. 27, 28, 60 din Codul administrativ a cererii nr. 3-002/20 depuse în cancelaria Uniunii Avocaților din Moldova la 7 februarie 2020 cu tergiversarea peste termenul legal de examinare a cererii cu cel puțin un an, urmare ce a dus la lezarea drepturilor și libertăților persoanei prevăzute de art. 21 și art. 43 din Constituția Republicii Moldova și art. 6 CEDO; anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil - hotărârea Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021, în special pct. 3 din dispozitivul acestei hotărâri prin care Comisia a hotărât să respingă cererea lui Dorin Compan dat fiind faptul că solicitantul nu întrunește condițiile art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, și anume nu se bucură de reputație ireproșabilă, din motivul că aceasta este neîntemeiată și ilegală; retragerea/revocarea pct. 3 al actului administrativ individual ilegal defavorabil - din hotărârea Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 05 martie 2021, din motiv că a fost emis de un organ care nu era competent de a emite această hotărâre; reexaminarea cererii nr. 3-002/20 din 7 februarie 2020,

înaintată Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, conform art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură și adoptarea hotărârii de admitere în profesia de avocat a lui Dorin Compan cu emiterea licenței de avocat.

Cu toate că, atât Consiliul Uniunii Avocaților, cât și Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat, s-a întrunit în ședințe în perioada 5 martie 2021-20 martie 2021, cererea prealabilă nu a fost supusă examinării în termenul legal de aceste organe și, corespunzător, până la moment, iar careva răspuns la cererile din 5 martie 2021 și la 4 cea de concretizare a cererii prealabile din 9 martie 2021 nu a primit, termenul de soluționare a acestora expirând la data de 20 martie 2021. În acest context, reclamantul a relatat că, actul administrativ individual defavorabil - hotărârea Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021, în special pct. 3 din dispozitivul acestei hotărâri prin care Comisia a hotărât să respingă cererea sa pe motiv că solicitantul nu întrunește condițiile art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură și anume nu se bucură de reputație ireproșabilă, este afectată de mai multe erori de fapt și de drept, acțiuni care sunt contrare legii, care atrag nulitatea acestui act administrativ.

Totodată, a fost indicat că actul administrativ individual defavorabil nu este motivat după cum o cer prevederile art. 31, 118-120 din Codul administrativ. Or, în primul rând, comisia a ascultat și examinat fiecare solicitant de licență în parte, în ședință cu ușile închise, urmând astfel ca hotărârea pe marginea deliberărilor avute să fie pronunțată pe fiecare solicitant în parte, așa cum prevede și Codul administrativ, actul pronunțat și soluția expusă fiind individuală pentru fiecare, ci nu unul comun, colectiv.

Mai mult ca atât, soluția adoptată în pct. 3 din hotărârea nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021, face trimitere doar la faptul, că solicitantul nu se bucură de o reputație ireproșabilă, fără a fi indicate care sunt circumstanțele, faptele, documentele, probele care au stat la baza adoptării de către Comisie a acestei hotărâri și indicării acestui motiv, care sunt contra-argumentele aduse la aceste insinuări/constatări, cercetate în cadrul examinării și dezbătute în prezența solicitantului de licență, de ce probele aduse de solicitant nu au fost admise și/sau luate în considerare cu aducerea contraargumentelor în acest sens. Respectiv, din aceste motive, pct. 3 din hotărârea nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021 urmează a fi anulat, iar solicitantul de licență, Dorin Compan urmează a fi admis în profesia de avocat cu eliberarea licenței.

Or, hotărârea nominalizată a fost adoptată nu doar cu încălcarea termenului de examinare a cererii - 30 zile conform art. 27, 28, 60 din Codul administrativ, dar și cu încălcarea termenului rezonabil de examinare a unei cereri și/sau soluționare a unei proceduri administrative, iar aceasta a lezat dreptul solicitantul de licență, prevăzut de art. 43 din Constituție, de a accede și exercita profesia aleasă.

Totodată, reclamantul a subliniat că, în pofida faptului că a înaintat cereri pe parcursul lunii decembrie 2020 și ianuarie 2021 să fie examinat, iar Comisia în această perioadă a avut câteva ședințe (peste 10 la număr), fără a da răspuns la cererile respective, Comisia le-a conexat la dosarul din procedură cu toate materialele acumulate și l-a examinat abia la 5 martie 2021. În opinia sa, tergiversarea de peste un an și o lună, de către Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat ca fiind o încălcare de termeni și procedură, admisă de o tergiversare intenționată și tendențioasă, inclusiv din motive discriminatorii cu privire la funcția deținută anterior în organele Procuraturii.

Motiv din care urmează a fi constatate încălcările de lege admise, inclusiv lezarea drepturilor fundamentale, iar întru curmarea acestor abateri de la lege admise de Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat cu implicarea tacită a Consiliului Uniunii Avocaților care urma să asigure continuitatea funcționării Comisiei sau alegerea rapidă a unei alte comisii pentru a nu leza drepturile solicitanților la muncă, precum și pentru atenuarea unor 5 eventuale consecințe negative pentru Uniunea Avocaților și organele de administrare a acesteia prin admiterea în continuare a acelorași abateri, iar astfel, pct. 3 din hotărârea nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021 urmează a fi anulat, iar solicitantul Dorin Compan urmează a fi admis în profesia de avocat cu eliberarea licenței.

Or, adoptarea hotărârii ce-l vizează a avut loc în mod discriminatoriu - atât față de procurori din alte Procuraturi teritoriale și specializate, cât și față de alți solicitanți conform art. 10 din Legea cu privire la avocatură a licenței de a exercita profesia de avocat. Mai mult ca atât, reclamantul a remarcat, că o astfel de decizie, cu nr. 269/20, deja a fost pronunțată la data de 22 februarie 2021 de către Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, conform căreia a fost constatat discriminarea lui Dorin Compan pe criteriul de activitate profesională în exercitarea dreptului de accedere în profesia de avocat.

Or, tot această comisie a admis în exercitarea profesiei de avocat persoane care, fiind solicitanți conform art. 10 din Legea cu privire la avocatură, la fel aveau pe rol în instituții publice proceduri disciplinare, ori acestea au fost încetate din motivul intervenirii prescripției, sau în genere, au dosare penale pe rol având statut de învinuiți. Cu toate că, în conformitate cu prevederile art. 10 din Legea cu privire la avocatură, aceste circumstanțe nu pot fi reținute de Comisie pentru a nu admite solicitanții pentru a exercita profesia de avocat, or, Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat acționează în cazuri diferite în mod diferit, nefiind clar principiul/modul de apreciere a gradului și criteriului în baza căruia Comisia apreciază că solicitantul are reputație ireproșabilă, situație aplicată și în cazul său.

Din aceste motive, hotărârea a fost adoptată pe motiv/cu caracter de discriminare, urmând ca aceasta să fie anulată, iar solicitantul de licență Dorin Compan urmează a fi admis în profesia de avocat cu eliberarea licenței. Or, Comisia eronat s-a axat doar pe caracteristica dată de Procurorul General la 29 ianuarie 2021, așa cum caracteristica respectivă a fost eliberată cu exces de competențe, inclusiv din motivul că tezele expuse la alin. 9-11 din această caracteristică contravin principiului prezumției nevinovăției stipulat de art. 21 din Constituție, dar și art. 6 din CEDO, precum și contravin prevederilor Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, care reglementează care sunt organele competente de a stabili abaterile disciplinare comise de procurori.

Deoarece actul real defavorabil emis de Procurorul General a fost contestat și el totuși nu este un impediment conform art. 10 din Legea cu privire la avocatură, de a considera că solicitantul nu întrunește condiția de reputație ireproșabilă, a menționat că acest act nu trebuia și nu putea fi pus la baza hotărârii de respingere a solicitantului de a accede în profesia de avocat. Or, din actele acumulate de Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat, alte documente, probe care să răstoarne existența reputației ireproșabile nu sunt, ba din contra toate vin, inclusiv caracteristica dată la 7 februarie 2020 de către organul suprem în Procuratură – Consiliul Superior al Procurorilor, să indice la întrunirea condițiilor conform art. 10 din Legea cu privire la Procuratura și la existența reputației ireproșabile.

Iar din aceste motive, pct. 3 al actului administrativ individual defavorabil nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021 emis de Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat 6 urmează a fi anulat, iar solicitantul de licență Dorin Compan urmează a fi reexaminat cu admiterea în profesia de avocat. Reclamantul a mai relatat că Comisia care a examinat solicitanții de accedere în profesia de avocat la 5 martie 2021, nici nu avea dreptul să se întrunească în ședință și cu atât mai mult să pronunțe careva hotărâri pe marginea cererilor pendinte din simplul motiv că mandatul lor a expirat, această atribuție revenind Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat aleasă la 2 octombrie 2020 până instanța de judecată nu a hotărât altfel.

Mai mult ca atât, în conformitate cu practica judiciară (dosar nr. 3ra-1416/14, Vdovîi Valentin împotriva Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din Republica Moldova) Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat, urmează să constate întrunirea condițiilor la momentul depunerii cererii (7 februarie 2020) fără a mai fi necesare în acest sens interpelări suplimentare, ori faptele constatate ulterior urmează a fi tratate în alt mod și de către alte comisii ale Uniunii Avocaților, potrivit deciziei Curții Supreme de Justiție menționate, stare de incompatibilitate nu survine în momentul depunerii cererii de admitere în profesie de avocat, ci în momentul în care candidatul/solicitantul capătă dreptul de a desfășura activitatea de avocat în conformitate cu prevederile art. 12 din Legea cu privire la avocatură.

Or, acesta este un temei suplimentar de nulitate a pct. 3 al actului contestat, acesta fiind adoptat în baza documentelor parvenite ulterior, documente emise abuziv și care sunt contestate în ordine de contencios.

În acest context, la examinarea cererii se impune, reieșind inclusiv din actele descrise supra, constatarea faptului că Dorin Compan întrunește condițiile impuse de legiuitor, reglementate la art. 10 alin. (2) și (3), art. 21 alin. (l) lit. b) - f) și alin. (3) 9 lit. a) și b) și art. 22 din Legea nr.1260-XV cu privire la avocatură din 19 iulie 2002 cu modificările introduse prin Legea nr. 215-XVI din 13 iulie 2006, în vigoare 11 august 2006 și Legea nr. 102 din 28 mai 2010, în vigoare din 3 august 2010. Or, reclamantul a activat în organele Procuraturii în perioada 2005-2020, fiind eliberat din propria inițiativă, potrivit cazierului judiciar nu are antecedente penale, potrivit răspunsurilor formulate atât la solicitarea Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat cât și la interpelările acestuia s-a constatat că nu a fost supus sancțiunilor disciplinare, de mai multe ori a fost stimulat în cadrul activității, careva fapte care ar constitui abateri grave nu ar fi fost constatate, nu a fost stabilit să fi încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Astfel, reclamantul a menționat că, legislatorul a specificat expres și exhaustiv cazurile când persoana, care a depus cerere de eliberare a licenței pentru exercitarea profesiei de avocat, nu se consideră persoană cu reputație ireproșabilă și, anume, a fost condamnată anterior pentru infracțiuni grave, deosebit de grave, excepțional de grave săvârșite cu intenție, chiar dacă au fost stinse antecedentele penale; nu au fost stinse antecedentele penale pentru comiterea altor infracțiuni; anterior a fost exclusă din avocatură sau i s-a retras licența pentru acordarea asistenței juridice din motive compromițătoare; a fost concediată din cadrul organelor de drept din motive compromițătoare sau a fost eliberată, din aceleași motive, din funcția de judecător, notar, consultant juridic sau funcționar public; comportamentul sau activitatea ei este incompatibilă cu normele Codului deontologic al avocatului; prin hotărârea instanței 7 judecătorești s-a stabilit un abuz, prin care ea a încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

Iar eventuala interpretare extensivă și arbitrară a prevederilor legale, ar putea genera încălcarea principiului prezumției nevinovăției, dar și drepturile la muncă și la viața privată, garantate de art. 28 și art. 43 din Constituție și art. 8 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Totodată, reclamantul a indicat că, insinuările unor persoane și percepțiile existente în societate, de care s-a condus președintele Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, aferent personalității lui, nu constituie o circumstanță, care demonstrează că, reputația lui Dorin Compan nu este una ireproșabilă, în sensul prevăzut la art. 10 din Legea cu privire la avocatură.

Or, respectând principiul prezumției nevinovăției, legislatorul nu a inclus această circumstanță ca obstacol pentru admiterea în profesia de avocat, stipulând expres că, doar condamnarea irevocabilă pentru infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave, săvârșite cu intenție constituie un impediment în acest sens. Mai mult ca atât, activitatea lui Dorin Compan în organele procuraturii nu a afectat prestigiul Procuraturii și reputația procurorilor. Or, organul împuternicit - Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat urma să rețină că, solicitantul întrunește condițiile prevăzute de lege pentru admiterea în profesia de avocat, fiind scutit de efectuarea stagiului profesional și de examenul de calificare, având experiență în funcția de procuror de peste 10 ani, iar cererea fiind depusă în interiorul termenului de 6 luni de la momentul eliberării din funcție.

La rândul său, potrivit reclamantului, Comisia în termenul prevăzut de legislație, urma să rețină că ex-procurorul Dorin Compan se bucură de reputație ireproșabilă. Or, reputația ireproșabilă urmează a fi apreciată de autoritatea publică competentă în mod obiectiv, după criteriile stabilite de lege, excluzând aprecierile subiective. În speță, ex-procurorul Dorin Compan nu se asociază nici unuia din cazurile enumerate exhaustiv de lege, prin urmare, acesta nu poate fi catalogat ca neavând reputație ireproșabilă. În aceeași ordine de idei, reclamantul a susținut că la moment în privința sa nu există vreo hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, prin care solicitantul ar fi fost condamnat.

Or, până la emiterea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, prin care s-ar dovedi vinovăția și s-ar dispune condamnarea persoanei, orice persoană se prezumă a fi nevinovată. Mai mult ca atât, din sensul art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, lipsa reputației ireproșabile se atestă la existența unei hotărâri de condamnare ori de constatare a celorlalte circumstanțe enumerate de lege, cu autoritate de lucru judecat. Or, reclamantul a fost eliberat din funcția de Procuror în Procuratura Anticorupție prin ordinul Procurorului General nr. 182-p din 31 ianuarie 2020, în baza cererii de demisie, beneficiind de indemnizație unică de concediere care se acordă doar procurorului cu o vechime în funcția de procuror de peste 10 ani.

Circumstanțe care determină încetarea raporturilor de muncă și nu afectează prestigiul Procuraturii și reputația procurorilor. Suplimentar,în susținerea celor expuse, reclamantul a invocat și faptul că examinarea solicitantului de către Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat a avut loc la 5 martie 2021, orele 11, iar hotărârea care viza toți solicitanții din acea zi 8 fusese plasată pe site-ul Uniunii Avocaților la orele 12:30, ceea ce denotă la faptul că membrii Comisiei de licențiere a profesiei de avocat cunoșteau de hotărârea Curții de Apel din 18 februarie 2021, care îi lipseau deja de împuterniciri și competența de examinare, și au acționat premeditat în vederea examinării și respingerii mai multor solicitanți, inclusiv a lui Dorin Compan cu scopul de a emite o hotărâre defăimătoare și discriminatorie.

Drept urmare și având în vedere că prin hotărârile Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, dreptul la muncă, dreptul la viața privată, garantate de legislația națională și protejate de CtEDO, Dorin Compan a depus prezenta acțiune de contencios administrativ, solicitând anularea hotărârii Consiliului Uniunii Avocaților nr. 05-17 din 26 martie 2021, emisă la cererea prealabilă; constatarea neexaminării de către Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat, a cererii nr. 3-002/20 din 7 februarie 2020 cu tergiversarea examinării cererii peste termenul legal de examinare; anularea în partea a pct. 3 a hotărârii Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021; constatarea întrunirii cerințelor legale prevăzute la art. 10 din Legea nr. 1260- XV cu privire la avocatură; obligarea Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, de a adopta o hotărâre cu privire la admiterea în profesia de avocat și eliberarea licenței de exercitare a profesiei de avocat.

Prin hotărârea din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea depusă de Dorin Compan a fost admisă parțial, fiind anulat pct. 3 din hotărârea Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021, precum și hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților nr. 05-17/26.03.2021 din 26 martie 2021. A fost obligată Uniunea Avocaților prin intermediul Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat de a emite actul administrativ individual favorabil prin care să admită candidatura lui Dorin Compan în profesia de avocat în temeiul art. 10 din Legea nr. 1260- XV cu privire la avocatură, cu eliberarea licenței corespunzătoare. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 9 august 2021, Uniunea Avocaților, a depus apel nemotivat, iar la 19 noiembrie 2021, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea acesteia în partea admiterii acțiunii lui Dorin Compan, cu emiterea în această parte a unei noi decizii, de respingere integrală a acțiunii. La 19 august 2021, Dorin Compan, a depus apel nemotivat, iar la 22 octombrie 2021, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea acesteia în partea pretențiilor respinse cu emiterea în acestă parte a unei alte decizii, de admitere integrală a acțiunii. Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii contestate la data de 22 iulie 2021 (vol.I,f.d.220), iar copia hotărârii motivate a fost notificată apelanților Uniunea Avocaților și Dorin Compan în data de 20 octombrie 2021 (vol.II,f.d.1).

Astfel, depunerea apelurilor nemotivate în data de 9 august 2021 de Uniunea Avocaților (vol.II,f.d.3) și în data de 19 august 2021 de Dorin Compan (vol.II,f.d.7) cât și motivarea acestora prezentată la data de 19 noiembrie 2021 de Uniunea Avocaților (vol.II,f.d.176) și la data de 22 octombrie 2021 de Dorin Compan (vol.II,f.d.13) sunt în termen. 9 Prin decizia din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile depuse de Dorin Compan și de către Uniunea Avocaților împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că soluția primei instanțe de admitere parțială a acțiunii este una legală și întemeiată.

Or, motivarea hotărârii Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021 ,,Cu privire la respingerea cererii de admitere în profesia de avocat a lui Dorin Compan”, nu corespunde condițiilor impuse de art. 31 și 118 din Codul administrativ. Respectiv, motivarea hotărârii nominalizate este una generală și abstractă, deoarece nu reflectă raționamentele și probele care au determinat emitentul să ajungă la o asemenea concluzie, viciu juridic esențial, suficient pentru a determina anularea acesteia. Or, conform art.118 din Codul administrativ, motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ individual.

În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.

Mai mult ca atât, din caracteristicile nr. 33-12d/21-61 din 20 februarie 2020 și nr. 33-12d/21-39 din 29 ianuarie 2021, întocmite de Procurorul General al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo; caracteristicile nr. 5-06d/20-236 din 7 februarie 2020 și nr. 5-06d/20-342 din 17 februarie 2020 eliberate de Consiliul Superior al Procurorilor; scrisoarea Inspectorului-șef din cadrul Inspecției Procurorilor a Procuraturii Generale nr. 35-7d/20-192 din 27 februarie 2020, nu pot fi desprinse informații concludente și plauzibile care ar demonstra că reputația lui Dorin Compan este una reproșabilă, în sensul prevăzut de art. 10 din Legea cu privire la avocatură, ci dimpotrivă cuprind o retrospectivă a reușitelor reclamantului în sectorul contribuirii la înfăptuirea justiției și activităților desfășurate pe plan profesional, până la demisia din funcția de procuror.

Iar Codul deontologic al avocaților, Statutul Profesiei de Avocat nu au instituit o marjă de apreciere pe marginea sintagmei de reputație ireproșabilă.

Astfel, instanța de apel a reținut la caz argumentul instanței de fond care just a stabilit că, partea pârâtă la soluționarea cererii lui Dorin Compan de accedere în profesia de avocat, nu a evidențiat considerentele care au determinat-o să nu țină cont de caracteristicile pozitive emise de Consiliul Superior al Procurorilor nr. 5- 06d/20-236 din 7 februarie 2020, nr. 5-06d/20-342 din 17 februarie 2020, precum și de Procurorul General al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo nr. 33-12d/20- 61 din 20 februarie 2020, în detrimentul acestora acordând prioritate caracteristicii Procurorului General al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo nr. 33-12d/21-39 din 29 ianuarie 2021. Or, ultima caracteristică nu le-a abrogat pe cele anterioare, iar atunci când autoritatea publică pârâtă selectează una din preferințele sale este obligată să justifice această discreție decizională, fie să nu le rețină atunci când sunt contradictorii.

La fel, și caracteristica din 29 ianuarie 2021 nu cuprinde constatări incontestabile asupra culpei lui Dorin Compan, ci aduce la cunoștință despre 10 substanța sesizărilor și etapa de examinare a acestora, detalii insuficiente pentru aprecierea lipsei reputației ireproșabile. În acest context, din moment ce, Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat nu a nominalizat expres comportamentul sau activitatea (acțiunea sau inacțiunea) lui Dorin Compan incompatibilă cu normele Codului deontologic al avocatului care o plasează în lista de prohibiție pentru accederea în profesia de avocat, instanța de fond just a concluzionat că, pârâții și-au exercitat dreptul discreționar fără a lua în considerare toate faptele relevante și nu a respectat limitele legale ale dreptului discreționar, mai mult, au operat cu afirmații iluzorii.

Or, nu are importanță nivelul de gravitate al conduitei imputate persoanei în baza sesizării, ci adeverirea/probarea/stabilirea celor invocate în sesizare, altminteri orice persoană în privința căreia este depusă sesizare, în mod automat se metamorfozează în una lipsită de reputație ireproșabilă. Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiat și argumentul instanței de fond precum că, inițierea procedurilor disciplinare în privința lui Dorin Compan nu pot avea repercusiuni nefaste asupra intenției sale de a accede în profesia de avocat atât timp cât acestea nu au o finalitate care ar stabili și contura în comportamentul reclamantului elementele unor abateri disciplinare incompatibile cu standardele Codului de etică și deontologic al avocatului.

Or, per a contrario ipotezei reputației reproșabile, Dorin Compan nu a fost concediat din cadrul organelor de drept din motive compromițătoare, fiind eliberat din funcția de procuror în Procuratura Anticorupție în temeiul depunerii cererii de demisie. Iar din perspectiva Codului muncii, noțiunile ”concediere” și ”demisie” au conotații semantico-juridice distincte care nu trebuiesc confundate, dincolo de orice dubiu rezonabil, demisia se aprobă de către angajator doar în cazul în care nu persist încălcări care împiedică o asemenea conduită. Or, conform art. 40 alin. (6) din Legea cu privire la Procuratură, până la emiterea hotărârii pe cauza disciplinară menționată la alin. (5), cererea de demisie nu se examinează, iar în cazul în care ordinul cu privire la demisie a fost emis, acesta se suspendă (ordin de suspendare a demisiei nu a fost prezentat).

Invocând ilegalitatea acestei decizii, la data de 25 februarie 2022, Dorin Compan a contestat-o cu recurs, care ulterior la data de 1 iulie 2022 a fost completat cu motivare, solicitând casarea hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău în partea respingerii pretențiilor din acțiune cu emiterea în partea casată a unei alte decizii, de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu actele judecătorești în partea contestată, considerându-le neîntemeiate prin faptul că au fost aplicate eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

În acest context a menționat că chiar dacă instanțele de judecată au constatat că unele solicitări din acțiune sunt de natură civilă și urmează a fi soluționate în ordinea Codului de procedură civilă, acestea fiind inseparabile și legate de același obiect, urmau a fi soluționate prin prisma Codului administrativ de instanța de contencios administrativ, or, dacă acțiunea în contencios administrativ depusă în instanța de judecată conține pretenții inseparabile de drept administrativ și de drept civil, acestea se examinează de instanța de judecată competentă pentru examinarea acțiunii în 11 contenciosul administrativ. Iar potrivit art. 224 alin.(1) lit. d) din Codul administrativ, examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele hotărâri în baza unei acțiuni în constatare, constată existența sau inexistența unui raport juridic.

La data de 28 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa participanților la proces copia motivării recursului depus de Dorin Compan împotriva deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Cu toate că, la 7 iulie 2022, Uniunea Avocaților, Consiliul Uniunii Avocaților și Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat au recepționat copia recursului vizat (vol.III,f.d.111,113,114), până la data examinării admisibilității recursului, aceștea nu și-au valorificat dreptul de a depune referință. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată în data de 23 februarie 2022 (vol.III,f.d.4), iar motivarea acesteia a fost notificată recurentului Dorin Compan în data de 5 iunie 2022 (vol.III,f.d.49). Astfel, depunerea recursului nemotivat la data de 25 februarie 2022 (vol.III,f.d.37), cât și motivarea acestuia prezentată la data de 1 iulie 2022 (vol.III,f.d.53) sunt în termen.

La data de 9 martie 2022, Uniunea Avocaților a depus recurs nemotivat, care ulterior la data de 18 iulie 2022 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău în partea admiterii pretențiilor din acțiune cu emiterea în partea casată a unei alte decizii, de respingere integrală a acțiunii. Examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Dorin Compan și de către Uniunea Avocaților, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră drept inadmisibile.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. Cu referire la recursul depus de Dorin Compan, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține prevederile art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, potrivit cărora Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ 12 exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de 13 drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Dorin Compan. Cu referire la recursul depus de Uniunea Avocaților, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține prevederile art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, conform cărora Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). La rândul său, art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, reglementează expres că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Colegiul reține că regulile generale ce țin de calculul termenelor în materie de contencios administrativ sunt stipulate prin prisma art. 195 din Codul administrativ, de prevederile Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. În baza art. 111 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen. Iar în corespundere cu art. 113 din același Cod, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios 14 administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat public în data de 23 februarie 2022 (vol.III,f.d.4), iar la data de 9 martie 2022, Uniunea Avocaților a depus recurs nemotivat (vol.III,f.d.46), care ulterior la data de 18 iulie 2022, prin oficiul poștal a fost completat cu motivare (vol.III,f.d.122).

Concomitent, din materialele cauzei, instanța de recurs reține că copia deciziei motivate a instanței de apel a cărei casare a fost solicitată de recurenta în prezentul recurs a fost recepționată de Uniunea Avocaților la data de 5 iunie 2022, ceea ce se confirmă prin adresa electronică uniunea.avocatilor.rm@gmail.com (vol.III,f.d.49), adresă pe care recurenta a recepționat copia hotărârii motivate din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol.II,f.d.1). Aici, Colegiul reține prin prisma art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) și art. 223 din Codul administrativ, că notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, iar termenul de depunere a motivării recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a aducerii la cunoștință a deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău.

Respectiv, ținând cont de faptul că notificarea copiei deciziei motivate participanților la proces are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură, Colegiul reține că comunicarea actelor de procedură, prin mijloace electronice, are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură (a se vedea Stichting Landgoed Steenbergen și alții vs Olanda, nr. 19732/17, § 52-53, 16 februarie 2021). În speță, indicarea mijlocului electronic în antetul cererii de apel, a motivării apelului și a cererii de recurs nemotivate (vol.II,f.d.5,177, vol.III,f.d.46), precum și confirmarea recepționării actului judecătoresc – copia hotărârii motivate din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani prin expedierea mesajului (vol.II,f.d.3), denotă acceptul părții la expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată la adresa respectivă.

Prin urmare, în situația în care materialele cauzei atestă notificarea copiei deciziei motivate din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău către Uniunea Avocaților la data de 5 iunie 2022, la adresa electronică recunoscută de recurentă – uniunea.avocatilor.rm@gmail.com (vol.III,f.d.49), Colegiul iterează că, din ziua următoare a aducerii la cunoștință a deciziei motivate urmează a fi calculat termenul de 30 de zile în sensul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ pentru depunerea motivării recursului.

Cu alte cuvinte, în speță, termenul de prezentare pentru Uniunea Avocaților a motivării recursului și-a început curgerea la data de 6 iunie 2022, ziua imediat următoare datei recepționării copiei deciziei motivate de către recurentă (vol.III,f.d.49) și a expirat în data de 5 iulie 2022. Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurenta Uniunea Avocaților a depus motivarea recursului în data de 18 iulie 2022 (vol.III,f.d.122), motiv pentru care survin consecințele art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, când motivarea recursului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). 15 Sub aspectul dat completul notează că, recursul depus împotriva deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat.

Respectiv, dezvoltarea recursului prezentată în termenul prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă vizibile ilegalitatea deciziei contestate. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al recursului depus de Uniunea Avocaților, or, ultima fiind interesată în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea motivării recursului în termenul stabilit de lege, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, condiție însă ce nu se atestă la caz.

Din aceste considerente, ținând cont de faptul că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Van Harn împotriva Germaniei) și având în vedere că în cazul examinării recursului depus de Uniunea Avocaților, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l declara inadmisibil prin prisma aspectelor sus-enunțate. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursurile depuse de Dorin Compan și de către Uniunea Avocaților se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Nina Vascan 16