3ra-607/22 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- examinarea admisibilitatii cererii de recurs
3ra-607/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.3ra-607/22
2-21042555-01-3ra-08062022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: M.Gandrabur)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc)
Î N C H E I E R E
27 iulie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Dorin Compan și de către
Uniunea Avocaților,
în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Dorin Compan
împotriva Uniunii Avocaților, Consiliului Uniunii Avocaților și a Comisiei de
Licențiere a Profesiei de Avocat cu privire la constatarea neexaminării în termen a
cererii, anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii
actului administrativ individual favorabil,
împotriva deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care
au fost respinse apelurile depuse de Dorin Compan și de către Uniunea Avocaților
împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
c o n s t a t ă:
La data de 23 martie 2021 Dorin Compan a depus cerere de chemare în judecată
în ordinea contenciosului administrativ împotriva Uniunii Avocaților, Consiliului
Uniunii Avocaților și a Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat cu privire la
constatarea neexaminării în termen a cererii, anularea actului administrativ
individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil.
În motivarea acestei acțiuni, Dorin Compan a indicat că la data de 7 februarie
2020, a formulat și a depus în cancelaria Comisiei de licențiere a profesiei de avocat
a Uniunii Avocaților, о cerere prin care, în conformitate cu ordinea prevăzută la art.
10 alin.(2) și (3), art.21 alin.(1) lit. b) - f) și alin.(3) lit. a) și b) și art.22 din Legea
nr.1260-XV cu privire la avocatură din 19.07.2002 cu modificările introduse prin
Legea nr.215-XVI din 13.07.2006, în vigoare din 11.08.2006 și Legea nr.102 din
28.05.2010 în vigoare din 03.08.2010, a solicitat admiterea în profesia de avocat, cu
anexarea în acest sens a actelor necesare pentru eliberarea licenței pentru exercitarea
profesiei de avocat, conform anexei, care justifică întrunirea cerințelor legale pentru
1
exercitarea profesiei de avocat, prevăzute la art. 10 din Legea nr.1260-XV cu privire
la avocatură.
A comunicat că, întrucât, conform art. 10 alin.(1) și alin.(3) din legea
menționată, persoana care a depus cererea de eliberarea a licenței de avocat trebuie
să se bucure de о reputație ireproșabilă, cererea depusă la 7 februarie 2020, a fost
suplinită cu acte confirmative care ar demonstra reputația sa ireproșabilă pe
parcursul activității în calitate de procuror.
Potrivit reclamantului, din motiv că președintele comisiei a dispus interpelarea
suplimentară a Inspecției Procurorilor și a Colegiului Disciplinar în vederea
informării Uniunii Avocaților dacă în privința sa nu au fost inițiate careva proceduri
disciplinare, la data de 21 februarie 2020 cererea depusă nu a fost examinată la
ședința comisiei, nefiind introdusă nici în ordinea de zi. Iar astfel, neincluderea
dosarului pentru examinare în ordinea de zi la ședința din 21 februarie 2020 a
Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, a generat neexaminarea în termenul
prevăzut de lege a cererii nr. 3-002/20 înregistrată la 7 februarie 2020, or, la data de
4 martie 2020 mandatul Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat a expirat.
În continuare, Dorin Compan a susținut că, la expirarea termenului legal, 8
martie 2020 inclusiv, nu a fost informat de decizia autorității publice căreia s-a
adresat cu petiție pentru adoptarea unui act administrativ individual. Iar prin
hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților din 28 februarie 2020 a fost constatată
încetarea mandatului membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat din 2
martie 2020, motiv din care s-a anunțat concurs pentru alegerea membrilor Comisiei
de Licențiere a Profesiei de Avocat, data fiind stabilită pentru 13 aprilie 2020, cu
înaintarea actelor de rigoare până la 2 aprilie 2020.
Ulterior, pe site-ul Uniunii Avocaților, a fost plasată hotărârea Consiliului
Uniunii Avocaților nr. UA/C/20/48 din 9 aprilie 2020 conform căreia s-a prelungit
termenul de depunere a actelor pentru a candida ca membru al Comisiei de
Licențiere a Profesiei de Avocat pe un termen nu mai mare de 15 zile de la data
încetării stării de urgență în RM.
La fel, în aceeași hotărâre a fost fixată organizarea concursului pentru alegerea
membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat în termen nu mai târziu de
26 zile de la data încetării stării de urgență în RM. Iar la 2 octombrie 2020 Comisia
specială pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat,
prin hotărâre, a desemnat noi membri aleși ai Comisiei de Licențiere a Profesiei de
Avocat.
Astfel, reclamantul a precizat că la 13 octombrie 2020 prin Hotărârea nr.
UA/C/20/98 Consiliul Uniunii Avocaților a anulat Hotărârile Consiliului Uniunii
Avocaților din 13 martie 2020 cu nr. UA/C/20/39 și nr. UA/C/20/41, din 9 aprilie
2020 cu nr. UA/C/20/48, precum și hotărârea Comisiei speciale pentru alegerea
membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat din 2 octombrie 2020, prin
care aceasta a desemnat noii membri aleși ai Comisiei de Licențiere a Profesiei de
Avocat.
Hotărârea respectivă fiind contestată în instanța de judecată de către persoanele
interesate, care la 30 octombrie 2020 a dispus suspendarea executării hotărârii nr.
UA/C/20/98 din 13 octombrie 2020 a Consiliului Uniunii Avocaților până la
2
devenirea definitivă a hotărârii judecătorești, repunând în această modalitate în
drepturi Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat aleasă la 2 octombrie 2020.
În continuare, Dorin Compan a relatat că, la 9 noiembrie 2020, la ședința
extraordinară a Consiliului Uniunii Avocaților, prin hotărârea nr. UA/C/20/121, s-a
decis anularea hotărârii Consiliului Uniunii Avocaților din 13 octombrie 2020
precum și hotărârea Comisiei speciale pentru alegerea membrilor Comisiei de
Licențiere a Profesiei de Avocat din 2 octombrie 2020, prin care aceasta a desemnat
noi membri aleși ai Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat, precum și
revocarea hotărârilor Consiliului Uniunii Avocaților din 13 martie 2020 cu nr.
UA/C/20/39 și nr. UA/C/20/41, din 9 aprilie 2020 cu nr. UA/C/20/48.
Hotărârea respectivă, la fel, a fost contestată de către persoanele interesate, iar
la 26 noiembrie 2020 instanța de judecată prin încheiere a refuzat suspendarea
executării acesteia până la devenirea definitivă a hotărârii judecătorești. Încheierea
instanței fiind contestată de părți cu recurs la Curtea de Apel Chișinău.
Reclamantul a menținut că, la 27 noiembrie 2020 Consiliul Uniunii Avocaților
prin hotărârea nr. 16-02/27.11.2020, în pct. 4 din dispozitiv, a constatat faptul
prelungirii de drept a mandatelor expirate ale membrilor Comisiilor Uniunii
Avocaților, până la alegerea noilor membri ai Comisiilor Uniunii Avocaților. Iar
ulterior, la 18 decembrie 2020, reclamantul a fost invitat la Comisia de Licențiere a
Profesiei de Avocat pentru examinarea cererii din 7 februarie 2020. Astfel, având
loc ședința și cererea a fost examinată, însă, a fost amânată examinarea din motiv că
la 4 noiembrie 2020 de către Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat aleasă la
2 octombrie 2020, a fost interpelată Procuratura Generală pentru a verifica anumite
fapte, iar răspunsul la solicitarea respectivă nu a parvenit.
În acest context, reclamantul a indicat că, la data de 5 martie 2021 a fost invitat
repetat în legătură cu parvenirea răspunsului la 9 februarie 2021 de la Procuratura
Generală. Iar astfel, luând cunoștință cu răspunsul respectiv la data de 3 martie 2021,
a constatat că acesta este de fapt o caracteristică întocmită de Alexandr Stoianoglo,
Procuror General. Iar conform caracteristicii respective, au fost descrise
circumstanțele angajării sale, activități desfășurate în diferite funcții în cadrul
Procuraturii în diferite procuraturi teritoriale și specializate.
La fel, reclamantul a menționat că în caracteristica citată, au fost indicate
stimulările pentru perioada de activitate în organele Procuraturii. Iar potrivit alin. 9-
11 din caracteristică, care are următorul conținut: ”În februarie 2020, Inspecția
procurorilor a verificat 3 sesizări în privința ex-procurorului în Procuratura
Anticorupție, Dorin Compan. În urma cărora s-a constatat îndeplinirea
necorespunzătoare a obligațiunilor de serviciu și încălcarea gravă a legii de către ex-
procurorul Dorin Compan în activitatea ce ține de exercitarea și conducerea urmăririi
penale. Ca rezultat, la 17.02.2020 Inspecția Procurorilor a trimis 3 proceduri
disciplinare în Colegiul de etică pentru examinare. Materialele procedurilor
disciplinare se află în proces de examinare”.
Nefiind de acord cu cele indicate, la data de 4 martie 2021 a contestat
răspunsul/caracteristica din 29 ianuarie 2021 cu cerere prealabilă în ordine de
contencios administrativ Procurorului General. Iar la data de 22 februarie 2021
Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a emis
decizia nr. 269/20 conform căreia s-a constatat discriminarea lui Dorin Compan pe
3
criteriul de activitate profesională în exercitarea dreptului de accedere în profesia de
avocat.
Actele respective au fost prezentate Comisiei de Licențiere a Profesiei de
Avocat în cadrul ședinței din 5 martie 2021. Însă, în pofida acestui fapt, prin pct. 3
din hotărârea nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021, Comisia a hotărât, de a respinge
cererea reclamantului pe motiv că solicitantul nu întrunește condițiile art. 10 alin.
(2) din Legea cu privire la avocatură și anume nu se bucură de reputație ireproșabilă.
Din aceste considerente, la 5 martie 2021 reclamantul a înaintat o cerere
prealabilă prin care a solicitat anularea parțială a hotărârii Comisiei de Licențiere a
Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021 (în partea ce-l vizează) ca fiind
neîntemeiată și ilegală.
Totodată, reclamantul a remarcat că, ulterior, a luat cunoștință de decizia Curții
de Apel Chișinău nr. 3r-970/20 din 18 februarie 2021, conform căreia a fost admis
recursul înaintat de părți privind anularea încheierii instanței de judecată din 26
noiembrie 2020, și a fost dispusă suspendarea executării punctelor 3, 4 și 5 din
hotărârea nr. UA/C/20/121 a Consiliului Uniunii Avocaților (Hotărârii Comisiei
speciale pentru alegerea membrilor Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat din
2 octombrie 2020, prin care aceasta a desemnat noi membri aleși ai Comisiei de
Licențiere a Profesiei de Avocat, precum și revocarea Hotărârilor Consiliului
Uniunii Avocaților din 13 martie 2020 cu nr. UA/C/20/39 și nr. UA/C/20/41, din 09
aprilie 2020 cu nr. UA/C/20/48) până la devenirea definitivă a hotărârii
judecătorești.
Prin urmare, a indicat reclamantul că, cererea prealabilă din 5 martie 2021
formulată a fost completată și concretizată la 9 martie 2021, astfel solicitând
constatarea neexaminării în termenul legal, prevăzut de art. 27, 28, 60 din Codul
administrativ a cererii nr. 3-002/20 depuse în cancelaria Uniunii Avocaților din
Moldova la 7 februarie 2020 cu tergiversarea peste termenul legal de examinare a
cererii cu cel puțin un an, urmare ce a dus la lezarea drepturilor și libertăților
persoanei prevăzute de art. 21 și art. 43 din Constituția Republicii Moldova și art. 6
CEDO; anularea parțială a actului administrativ individual defavorabil - hotărârea
Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021, în
special pct. 3 din dispozitivul acestei hotărâri prin care Comisia a hotărât să respingă
cererea lui Dorin Compan dat fiind faptul că solicitantul nu întrunește condițiile art.
10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură, și anume nu se bucură de reputație
ireproșabilă, din motivul că aceasta este neîntemeiată și ilegală; retragerea/revocarea
pct. 3 al actului administrativ individual ilegal defavorabil - din hotărârea Comisiei
de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 05 martie 2021, din motiv că
a fost emis de un organ care nu era competent de a emite această hotărâre;
reexaminarea cererii nr. 3-002/20 din 7 februarie 2020, înaintată Comisiei de
Licențiere a Profesiei de Avocat, conform art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la
avocatură și adoptarea hotărârii de admitere în profesia de avocat a lui Dorin
Compan cu emiterea licenței de avocat.
Cu toate că, atât Consiliul Uniunii Avocaților, cât și Comisia de Licențiere a
Profesiei de Avocat, s-a întrunit în ședințe în perioada 5 martie 2021-20 martie 2021,
cererea prealabilă nu a fost supusă examinării în termenul legal de aceste organe și,
corespunzător, până la moment, iar careva răspuns la cererile din 5 martie 2021 și la
4
cea de concretizare a cererii prealabile din 9 martie 2021 nu a primit, termenul de
soluționare a acestora expirând la data de 20 martie 2021.
În acest context, reclamantul a relatat că, actul administrativ individual
defavorabil - hotărârea Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021
din 5 martie 2021, în special pct. 3 din dispozitivul acestei hotărâri prin care Comisia
a hotărât să respingă cererea sa pe motiv că solicitantul nu întrunește condițiile art.
10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură și anume nu se bucură de reputație
ireproșabilă, este afectată de mai multe erori de fapt și de drept, acțiuni care sunt
contrare legii, care atrag nulitatea acestui act administrativ.
Totodată, a fost indicat că actul administrativ individual defavorabil nu este
motivat după cum o cer prevederile art. 31, 118-120 din Codul administrativ. Or, în
primul rând, comisia a ascultat și examinat fiecare solicitant de licență în parte, în
ședință cu ușile închise, urmând astfel ca hotărârea pe marginea deliberărilor avute
să fie pronunțată pe fiecare solicitant în parte, așa cum prevede și Codul
administrativ, actul pronunțat și soluția expusă fiind individuală pentru fiecare, ci nu
unul comun, colectiv.
Mai mult ca atât, soluția adoptată în pct. 3 din hotărârea nr. 7/13/2021 din 5
martie 2021, face trimitere doar la faptul, că solicitantul nu se bucură de o reputație
ireproșabilă, fără a fi indicate care sunt circumstanțele, faptele, documentele, probele
care au stat la baza adoptării de către Comisie a acestei hotărâri și indicării acestui
motiv, care sunt contra-argumentele aduse la aceste insinuări/constatări, cercetate în
cadrul examinării și dezbătute în prezența solicitantului de licență, de ce probele
aduse de solicitant nu au fost admise și/sau luate în considerare cu aducerea
contraargumentelor în acest sens.
Respectiv, din aceste motive, pct. 3 din hotărârea nr. 7/13/2021 din 5 martie
2021 urmează a fi anulat, iar solicitantul de licență, Dorin Compan urmează a fi
admis în profesia de avocat cu eliberarea licenței. Or, hotărârea nominalizată a fost
adoptată nu doar cu încălcarea termenului de examinare a cererii - 30 zile conform
art. 27, 28, 60 din Codul administrativ, dar și cu încălcarea termenului rezonabil de
examinare a unei cereri și/sau soluționare a unei proceduri administrative, iar aceasta
a lezat dreptul solicitantul de licență, prevăzut de art. 43 din Constituție, de a accede
și exercita profesia aleasă.
Totodată, reclamantul a subliniat că, în pofida faptului că a înaintat cereri pe
parcursul lunii decembrie 2020 și ianuarie 2021 să fie examinat, iar Comisia în
această perioadă a avut câteva ședințe (peste 10 la număr), fără a da răspuns la
cererile respective, Comisia le-a conexat la dosarul din procedură cu toate
materialele acumulate și l-a examinat abia la 5 martie 2021.
În opinia sa, tergiversarea de peste un an și o lună, de către Comisia de
Licențiere a Profesiei de Avocat ca fiind o încălcare de termeni și procedură, admisă
de o tergiversare intenționată și tendențioasă, inclusiv din motive discriminatorii cu
privire la funcția deținută anterior în organele Procuraturii. Motiv din care urmează
a fi constatate încălcările de lege admise, inclusiv lezarea drepturilor fundamentale,
iar întru curmarea acestor abateri de la lege admise de Comisia de Licențiere a
Profesiei de Avocat cu implicarea tacită a Consiliului Uniunii Avocaților care urma
să asigure continuitatea funcționării Comisiei sau alegerea rapidă a unei alte comisii
pentru a nu leza drepturile solicitanților la muncă, precum și pentru atenuarea unor
5
eventuale consecințe negative pentru Uniunea Avocaților și organele de administrare
a acesteia prin admiterea în continuare a acelorași abateri, iar astfel, pct. 3 din
hotărârea nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021 urmează a fi anulat, iar solicitantul Dorin
Compan urmează a fi admis în profesia de avocat cu eliberarea licenței. Or,
adoptarea hotărârii ce-l vizează a avut loc în mod discriminatoriu - atât față de
procurori din alte Procuraturi teritoriale și specializate, cât și față de alți solicitanți
conform art. 10 din Legea cu privire la avocatură a licenței de a exercita profesia de
avocat.
Mai mult ca atât, reclamantul a remarcat, că o astfel de decizie, cu nr. 269/20,
deja a fost pronunțată la data de 22 februarie 2021 de către Consiliul pentru
prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, conform căreia a fost
constatat discriminarea lui Dorin Compan pe criteriul de activitate profesională în
exercitarea dreptului de accedere în profesia de avocat. Or, tot această comisie a
admis în exercitarea profesiei de avocat persoane care, fiind solicitanți conform art.
10 din Legea cu privire la avocatură, la fel aveau pe rol în instituții publice proceduri
disciplinare, ori acestea au fost încetate din motivul intervenirii prescripției, sau în
genere, au dosare penale pe rol având statut de învinuiți.
Cu toate că, în conformitate cu prevederile art. 10 din Legea cu privire la
avocatură, aceste circumstanțe nu pot fi reținute de Comisie pentru a nu admite
solicitanții pentru a exercita profesia de avocat, or, Comisia de Licențiere a Profesiei
de Avocat acționează în cazuri diferite în mod diferit, nefiind clar principiul/modul
de apreciere a gradului și criteriului în baza căruia Comisia apreciază că solicitantul
are reputație ireproșabilă, situație aplicată și în cazul său.
Din aceste motive, hotărârea a fost adoptată pe motiv/cu caracter de
discriminare, urmând ca aceasta să fie anulată, iar solicitantul de licență Dorin
Compan urmează a fi admis în profesia de avocat cu eliberarea licenței. Or, Comisia
eronat s-a axat doar pe caracteristica dată de Procurorul General la 29 ianuarie 2021,
așa cum caracteristica respectivă a fost eliberată cu exces de competențe, inclusiv
din motivul că tezele expuse la alin. 9-11 din această caracteristică contravin
principiului prezumției nevinovăției stipulat de art. 21 din Constituție, dar și art. 6
din CEDO, precum și contravin prevederilor Legii nr. 3/2016 cu privire la
Procuratură, care reglementează care sunt organele competente de a stabili abaterile
disciplinare comise de procurori.
Deoarece actul real defavorabil emis de Procurorul General a fost contestat și
el totuși nu este un impediment conform art. 10 din Legea cu privire la avocatură,
de a considera că solicitantul nu întrunește condiția de reputație ireproșabilă, a
menționat că acest act nu trebuia și nu putea fi pus la baza hotărârii de respingere a
solicitantului de a accede în profesia de avocat.
Or, din actele acumulate de Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat, alte
documente, probe care să răstoarne existența reputației ireproșabile nu sunt, ba din
contra toate vin, inclusiv caracteristica dată la 7 februarie 2020 de către organul
suprem în Procuratură – Consiliul Superior al Procurorilor, să indice la întrunirea
condițiilor conform art. 10 din Legea cu privire la Procuratura și la existența
reputației ireproșabile.
Iar din aceste motive, pct. 3 al actului administrativ individual defavorabil nr.
7/13/2021 din 5 martie 2021 emis de Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat
6
urmează a fi anulat, iar solicitantul de licență Dorin Compan urmează a fi reexaminat
cu admiterea în profesia de avocat.
Reclamantul a mai relatat că Comisia care a examinat solicitanții de accedere
în profesia de avocat la 5 martie 2021, nici nu avea dreptul să se întrunească în
ședință și cu atât mai mult să pronunțe careva hotărâri pe marginea cererilor pendinte
din simplul motiv că mandatul lor a expirat, această atribuție revenind Comisiei de
Licențiere a Profesiei de Avocat aleasă la 2 octombrie 2020 până instanța de judecată
nu a hotărât altfel.
Mai mult ca atât, în conformitate cu practica judiciară (dosar nr. 3ra-1416/14,
Vdovîi Valentin împotriva Comisiei de licențiere a profesiei de avocat a Uniunii
Avocaților din Republica Moldova) Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat,
urmează să constate întrunirea condițiilor la momentul depunerii cererii (7 februarie
2020) fără a mai fi necesare în acest sens interpelări suplimentare, ori faptele
constatate ulterior urmează a fi tratate în alt mod și de către alte comisii ale Uniunii
Avocaților, potrivit deciziei Curții Supreme de Justiție menționate, stare de
incompatibilitate nu survine în momentul depunerii cererii de admitere în profesie
de avocat, ci în momentul în care candidatul/solicitantul capătă dreptul de a
desfășura activitatea de avocat în conformitate cu prevederile art. 12 din Legea cu
privire la avocatură. Or, acesta este un temei suplimentar de nulitate a pct. 3 al actului
contestat, acesta fiind adoptat în baza documentelor parvenite ulterior, documente
emise abuziv și care sunt contestate în ordine de contencios.
În acest context, la examinarea cererii se impune, reieșind inclusiv din actele
descrise supra, constatarea faptului că Dorin Compan întrunește condițiile impuse
de legiuitor, reglementate la art. 10 alin. (2) și (3), art. 21 alin. (l) lit. b) - f) și alin.
(3) 9 lit. a) și b) și art. 22 din Legea nr.1260-XV cu privire la avocatură din 19 iulie
2002 cu modificările introduse prin Legea nr. 215-XVI din 13 iulie 2006, în vigoare
11 august 2006 și Legea nr. 102 din 28 mai 2010, în vigoare din 3 august 2010. Or,
reclamantul a activat în organele Procuraturii în perioada 2005-2020, fiind eliberat
din propria inițiativă, potrivit cazierului judiciar nu are antecedente penale, potrivit
răspunsurilor formulate atât la solicitarea Comisiei de Licențiere a Profesiei de
Avocat cât și la interpelările acestuia s-a constatat că nu a fost supus sancțiunilor
disciplinare, de mai multe ori a fost stimulat în cadrul activității, careva fapte care ar
constitui abateri grave nu ar fi fost constatate, nu a fost stabilit să fi încălcat
drepturile și libertățile fundamentale ale omului.
Astfel, reclamantul a menționat că, legislatorul a specificat expres și exhaustiv
cazurile când persoana, care a depus cerere de eliberare a licenței pentru exercitarea
profesiei de avocat, nu se consideră persoană cu reputație ireproșabilă și, anume, a
fost condamnată anterior pentru infracțiuni grave, deosebit de grave, excepțional de
grave săvârșite cu intenție, chiar dacă au fost stinse antecedentele penale; nu au fost
stinse antecedentele penale pentru comiterea altor infracțiuni; anterior a fost exclusă
din avocatură sau i s-a retras licența pentru acordarea asistenței juridice din motive
compromițătoare; a fost concediată din cadrul organelor de drept din motive
compromițătoare sau a fost eliberată, din aceleași motive, din funcția de judecător,
notar, consultant juridic sau funcționar public; comportamentul sau activitatea ei este
incompatibilă cu normele Codului deontologic al avocatului; prin hotărârea instanței
7
judecătorești s-a stabilit un abuz, prin care ea a încălcat drepturile și libertățile
fundamentale ale omului.
Iar eventuala interpretare extensivă și arbitrară a prevederilor legale, ar putea
genera încălcarea principiului prezumției nevinovăției, dar și drepturile la muncă și
la viața privată, garantate de art. 28 și art. 43 din Constituție și art. 8 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Totodată, reclamantul a indicat că, insinuările unor persoane și percepțiile
existente în societate, de care s-a condus președintele Comisiei de Licențiere a
Profesiei de Avocat, aferent personalității lui, nu constituie o circumstanță, care
demonstrează că, reputația lui Dorin Compan nu este una ireproșabilă, în sensul
prevăzut la art. 10 din Legea cu privire la avocatură. Or, respectând principiul
prezumției nevinovăției, legislatorul nu a inclus această circumstanță ca obstacol
pentru admiterea în profesia de avocat, stipulând expres că, doar condamnarea
irevocabilă pentru infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave,
săvârșite cu intenție constituie un impediment în acest sens.
Mai mult ca atât, activitatea lui Dorin Compan în organele procuraturii nu a
afectat prestigiul Procuraturii și reputația procurorilor. Or, organul împuternicit -
Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat urma să rețină că, solicitantul întrunește
condițiile prevăzute de lege pentru admiterea în profesia de avocat, fiind scutit de
efectuarea stagiului profesional și de examenul de calificare, având experiență în
funcția de procuror de peste 10 ani, iar cererea fiind depusă în interiorul termenului
de 6 luni de la momentul eliberării din funcție.
La rândul său, potrivit reclamantului, Comisia în termenul prevăzut de
legislație, urma să rețină că ex-procurorul Dorin Compan se bucură de reputație
ireproșabilă. Or, reputația ireproșabilă urmează a fi apreciată de autoritatea publică
competentă în mod obiectiv, după criteriile stabilite de lege, excluzând aprecierile
subiective. În speță, ex-procurorul Dorin Compan nu se asociază nici unuia din
cazurile enumerate exhaustiv de lege, prin urmare, acesta nu poate fi catalogat ca
neavând reputație ireproșabilă.
În aceeași ordine de idei, reclamantul a susținut că la moment în privința sa nu
există vreo hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, prin care solicitantul ar
fi fost condamnat. Or, până la emiterea unei hotărâri judecătorești definitive și
irevocabile, prin care s-ar dovedi vinovăția și s-ar dispune condamnarea persoanei,
orice persoană se prezumă a fi nevinovată.
Mai mult ca atât, din sensul art. 10 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură,
lipsa reputației ireproșabile se atestă la existența unei hotărâri de condamnare ori de
constatare a celorlalte circumstanțe enumerate de lege, cu autoritate de lucru judecat.
Or, reclamantul a fost eliberat din funcția de Procuror în Procuratura Anticorupție
prin ordinul Procurorului General nr. 182-p din 31 ianuarie 2020, în baza cererii de
demisie, beneficiind de indemnizație unică de concediere care se acordă doar
procurorului cu o vechime în funcția de procuror de peste 10 ani. Circumstanțe care
determină încetarea raporturilor de muncă și nu afectează prestigiul Procuraturii și
reputația procurorilor.
Suplimentar,în susținerea celor expuse, reclamantul a invocat și faptul că
examinarea solicitantului de către Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat a avut
loc la 5 martie 2021, orele 11, iar hotărârea care viza toți solicitanții din acea zi
8
fusese plasată pe site-ul Uniunii Avocaților la orele 12:30, ceea ce denotă la faptul
că membrii Comisiei de licențiere a profesiei de avocat cunoșteau de hotărârea Curții
de Apel din 18 februarie 2021, care îi lipseau deja de împuterniciri și competența de
examinare, și au acționat premeditat în vederea examinării și respingerii mai multor
solicitanți, inclusiv a lui Dorin Compan cu scopul de a emite o hotărâre defăimătoare
și discriminatorie.
Drept urmare și având în vedere că prin hotărârile Comisiei de Licențiere a
Profesiei de Avocat, i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, dreptul la muncă,
dreptul la viața privată, garantate de legislația națională și protejate de CtEDO, Dorin
Compan a depus prezenta acțiune de contencios administrativ, solicitând anularea
hotărârii Consiliului Uniunii Avocaților nr. 05-17 din 26 martie 2021, emisă la
cererea prealabilă; constatarea neexaminării de către Comisia de Licențiere a
Profesiei de Avocat, a cererii nr. 3-002/20 din 7 februarie 2020 cu tergiversarea
examinării cererii peste termenul legal de examinare; anularea în partea a pct. 3 a
hotărârii Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 5 martie
2021; constatarea întrunirii cerințelor legale prevăzute la art. 10 din Legea nr. 1260-
XV cu privire la avocatură; obligarea Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat,
de a adopta o hotărâre cu privire la admiterea în profesia de avocat și eliberarea
licenței de exercitare a profesiei de avocat.
Prin hotărârea din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
acțiunea depusă de Dorin Compan a fost admisă parțial, fiind anulat pct. 3 din
hotărârea Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 5 martie
2021, precum și hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților nr. 05-17/26.03.2021 din
26 martie 2021. A fost obligată Uniunea Avocaților prin intermediul Comisiei de
Licențiere a Profesiei de Avocat de a emite actul administrativ individual favorabil
prin care să admită candidatura lui Dorin Compan în profesia de avocat în temeiul
art. 10 din Legea nr. 1260- XV cu privire la avocatură, cu eliberarea licenței
corespunzătoare. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 9 august 2021, Uniunea Avocaților, a depus apel nemotivat, iar la 19
noiembrie 2021, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 22 iulie 2021
a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea acesteia în partea
admiterii acțiunii lui Dorin Compan, cu emiterea în această parte a unei noi decizii,
de respingere integrală a acțiunii.
La 19 august 2021, Dorin Compan, a depus apel nemotivat, iar la 22 octombrie
2021, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea acesteia în partea
pretențiilor respinse cu emiterea în acestă parte a unei alte decizii, de admitere
integrală a acțiunii.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii
contestate la data de 22 iulie 2021 (vol.I,f.d.220), iar copia hotărârii motivate a fost
notificată apelanților Uniunea Avocaților și Dorin Compan în data de 20 octombrie
2021 (vol.II,f.d.1). Astfel, depunerea apelurilor nemotivate în data de 9 august 2021
de Uniunea Avocaților (vol.II,f.d.3) și în data de 19 august 2021 de Dorin Compan
(vol.II,f.d.7) cât și motivarea acestora prezentată la data de 19 noiembrie 2021 de
Uniunea Avocaților (vol.II,f.d.176) și la data de 22 octombrie 2021 de Dorin
Compan (vol.II,f.d.13) sunt în termen.
9
Prin decizia din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse
apelurile depuse de Dorin Compan și de către Uniunea Avocaților împotriva
hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că soluția primei instanțe de
admitere parțială a acțiunii este una legală și întemeiată. Or, motivarea hotărârii
Comisiei de Licențiere a Profesiei de Avocat nr. 7/13/2021 din 5 martie 2021 ,,Cu
privire la respingerea cererii de admitere în profesia de avocat a lui Dorin Compan”,
nu corespunde condițiilor impuse de art. 31 și 118 din Codul administrativ.
Respectiv, motivarea hotărârii nominalizate este una generală și abstractă,
deoarece nu reflectă raționamentele și probele care au determinat emitentul să ajungă
la o asemenea concluzie, viciu juridic esențial, suficient pentru a determina anularea
acesteia. Or, conform art.118 din Codul administrativ, motivarea este operațiunea
administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act
administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt
pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea
deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care
autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie
să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.
Mai mult ca atât, din caracteristicile nr. 33-12d/21-61 din 20 februarie 2020 și
nr. 33-12d/21-39 din 29 ianuarie 2021, întocmite de Procurorul General al Republicii
Moldova, Alexandr Stoianoglo; caracteristicile nr. 5-06d/20-236 din 7 februarie
2020 și nr. 5-06d/20-342 din 17 februarie 2020 eliberate de Consiliul Superior al
Procurorilor; scrisoarea Inspectorului-șef din cadrul Inspecției Procurorilor a
Procuraturii Generale nr. 35-7d/20-192 din 27 februarie 2020, nu pot fi desprinse
informații concludente și plauzibile care ar demonstra că reputația lui Dorin Compan
este una reproșabilă, în sensul prevăzut de art. 10 din Legea cu privire la avocatură,
ci dimpotrivă cuprind o retrospectivă a reușitelor reclamantului în sectorul
contribuirii la înfăptuirea justiției și activităților desfășurate pe plan profesional,
până la demisia din funcția de procuror. Iar Codul deontologic al avocaților, Statutul
Profesiei de Avocat nu au instituit o marjă de apreciere pe marginea sintagmei de
reputație ireproșabilă.
Astfel, instanța de apel a reținut la caz argumentul instanței de fond care just a
stabilit că, partea pârâtă la soluționarea cererii lui Dorin Compan de accedere în
profesia de avocat, nu a evidențiat considerentele care au determinat-o să nu țină
cont de caracteristicile pozitive emise de Consiliul Superior al Procurorilor nr. 5-
06d/20-236 din 7 februarie 2020, nr. 5-06d/20-342 din 17 februarie 2020, precum și
de Procurorul General al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo nr. 33-12d/20-
61 din 20 februarie 2020, în detrimentul acestora acordând prioritate caracteristicii
Procurorului General al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo nr. 33-12d/21-39
din 29 ianuarie 2021. Or, ultima caracteristică nu le-a abrogat pe cele anterioare, iar
atunci când autoritatea publică pârâtă selectează una din preferințele sale este
obligată să justifice această discreție decizională, fie să nu le rețină atunci când sunt
contradictorii.
La fel, și caracteristica din 29 ianuarie 2021 nu cuprinde constatări
incontestabile asupra culpei lui Dorin Compan, ci aduce la cunoștință despre
10
substanța sesizărilor și etapa de examinare a acestora, detalii insuficiente pentru
aprecierea lipsei reputației ireproșabile.
În acest context, din moment ce, Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat
nu a nominalizat expres comportamentul sau activitatea (acțiunea sau inacțiunea) lui
Dorin Compan incompatibilă cu normele Codului deontologic al avocatului care o
plasează în lista de prohibiție pentru accederea în profesia de avocat, instanța de fond
just a concluzionat că, pârâții și-au exercitat dreptul discreționar fără a lua în
considerare toate faptele relevante și nu a respectat limitele legale ale dreptului
discreționar, mai mult, au operat cu afirmații iluzorii. Or, nu are importanță nivelul
de gravitate al conduitei imputate persoanei în baza sesizării, ci
adeverirea/probarea/stabilirea celor invocate în sesizare, altminteri orice persoană în
privința căreia este depusă sesizare, în mod automat se metamorfozează în una lipsită
de reputație ireproșabilă.
Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiat și argumentul instanței
de fond precum că, inițierea procedurilor disciplinare în privința lui Dorin Compan
nu pot avea repercusiuni nefaste asupra intenției sale de a accede în profesia de
avocat atât timp cât acestea nu au o finalitate care ar stabili și contura în
comportamentul reclamantului elementele unor abateri disciplinare incompatibile cu
standardele Codului de etică și deontologic al avocatului. Or, per a contrario ipotezei
reputației reproșabile, Dorin Compan nu a fost concediat din cadrul organelor de
drept din motive compromițătoare, fiind eliberat din funcția de procuror în
Procuratura Anticorupție în temeiul depunerii cererii de demisie. Iar din perspectiva
Codului muncii, noțiunile ”concediere” și ”demisie” au conotații semantico-juridice
distincte care nu trebuiesc confundate, dincolo de orice dubiu rezonabil, demisia se
aprobă de către angajator doar în cazul în care nu persist încălcări care împiedică o
asemenea conduită. Or, conform art. 40 alin. (6) din Legea cu privire la Procuratură,
până la emiterea hotărârii pe cauza disciplinară menționată la alin. (5), cererea de
demisie nu se examinează, iar în cazul în care ordinul cu privire la demisie a fost
emis, acesta se suspendă (ordin de suspendare a demisiei nu a fost prezentat).
Invocând ilegalitatea acestei decizii, la data de 25 februarie 2022, Dorin
Compan a contestat-o cu recurs, care ulterior la data de 1 iulie 2022 a fost completat
cu motivare, solicitând casarea hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani și a deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău în partea
respingerii pretențiilor din acțiune cu emiterea în partea casată a unei alte decizii, de
admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu actele judecătorești
în partea contestată, considerându-le neîntemeiate prin faptul că au fost aplicate
eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe
deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.
În acest context a menționat că chiar dacă instanțele de judecată au constatat că
unele solicitări din acțiune sunt de natură civilă și urmează a fi soluționate în ordinea
Codului de procedură civilă, acestea fiind inseparabile și legate de același obiect,
urmau a fi soluționate prin prisma Codului administrativ de instanța de contencios
administrativ, or, dacă acțiunea în contencios administrativ depusă în instanța de
judecată conține pretenții inseparabile de drept administrativ și de drept civil, acestea
se examinează de instanța de judecată competentă pentru examinarea acțiunii în
11
contenciosul administrativ. Iar potrivit art. 224 alin.(1) lit. d) din Codul
administrativ, examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de
judecată adoptă una dintre următoarele hotărâri în baza unei acțiuni în constatare,
constată existența sau inexistența unui raport juridic.
La data de 28 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
participanților la proces copia motivării recursului depus de Dorin Compan
împotriva deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu înștiințarea
despre posibilitatea depunerii referinței.
Cu toate că, la 7 iulie 2022, Uniunea Avocaților, Consiliul Uniunii Avocaților
și Comisia de Licențiere a Profesiei de Avocat au recepționat copia recursului vizat
(vol.III,f.d.111,113,114), până la data examinării admisibilității recursului, aceștea
nu și-au valorificat dreptul de a depune referință.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune
la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții
Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune
la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată în data de 23 februarie
2022 (vol.III,f.d.4), iar motivarea acesteia a fost notificată recurentului Dorin
Compan în data de 5 iunie 2022 (vol.III,f.d.49).
Astfel, depunerea recursului nemotivat la data de 25 februarie 2022
(vol.III,f.d.37), cât și motivarea acestuia prezentată la data de 1 iulie 2022
(vol.III,f.d.53) sunt în termen.
La data de 9 martie 2022, Uniunea Avocaților a depus recurs nemotivat, care
ulterior la data de 18 iulie 2022 a fost completat cu motivare, solicitând admiterea
acestuia, casarea hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani
și a deciziei din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău în partea admiterii
pretențiilor din acțiune cu emiterea în partea casată a unei alte decizii, de respingere
integrală a acțiunii.
Examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Dorin Compan și de către
Uniunea Avocaților, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție le consideră drept inadmisibile.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
Cu referire la recursul depus de Dorin Compan, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține prevederile art. 246
alin. (1) din Codul administrativ, potrivit cărora Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246
din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la
literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
12
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor
de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de
a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe
cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii
în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină
o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în
Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.
(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în
circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină
cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu
privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
13
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibil recursul depus de Dorin Compan.
Cu referire la recursul depus de Uniunea Avocaților, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține prevederile art. 246
alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, conform cărora Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Recursul se declară
inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă
după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).
La rândul său, art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, reglementează expres
că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile
de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de
recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Colegiul reține că regulile generale ce țin de calculul termenelor în materie de
contencios administrativ sunt stipulate prin prisma art. 195 din Codul administrativ,
de prevederile Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură
este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia
instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea
instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.
În baza art. 111 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, actele de
procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit
prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Dacă
începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp
care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură,
atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la
calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin
începutul unei zile, această zi se include în termen.
Iar în corespundere cu art. 113 din același Cod, dreptul de a efectua actul de
procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de
instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din
dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele
procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de
ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor
juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un
anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se
subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea
respectivului drept nu mai este posibilă.
Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
14
administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că dispozitivul deciziei instanței
de apel a fost pronunțat public în data de 23 februarie 2022 (vol.III,f.d.4), iar la data
de 9 martie 2022, Uniunea Avocaților a depus recurs nemotivat (vol.III,f.d.46), care
ulterior la data de 18 iulie 2022, prin oficiul poștal a fost completat cu motivare
(vol.III,f.d.122).
Concomitent, din materialele cauzei, instanța de recurs reține că copia deciziei
motivate a instanței de apel a cărei casare a fost solicitată de recurenta în prezentul
recurs a fost recepționată de Uniunea Avocaților la data de 5 iunie 2022, ceea ce se
confirmă prin adresa electronică uniunea.avocatilor.rm@gmail.com (vol.III,f.d.49),
adresă pe care recurenta a recepționat copia hotărârii motivate din 22 iulie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol.II,f.d.1).
Aici, Colegiul reține prin prisma art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin.
(2) și art. 223 din Codul administrativ, că notificarea se dispune de instanța de
judecată, prin alegerea unei modalități stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3)
din Codul administrativ, iar termenul de depunere a motivării recursului începe să
curgă imediat din ziua următoare a aducerii la cunoștință a deciziei motivate a Curții
de Apel Chișinău.
Respectiv, ținând cont de faptul că notificarea copiei deciziei motivate
participanților la proces are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din
punctul de vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură, Colegiul reține
că comunicarea actelor de procedură, prin mijloace electronice, are prioritate dacă
este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură (a se
vedea Stichting Landgoed Steenbergen și alții vs Olanda, nr. 19732/17, § 52-53, 16
februarie 2021).
În speță, indicarea mijlocului electronic în antetul cererii de apel, a motivării
apelului și a cererii de recurs nemotivate (vol.II,f.d.5,177, vol.III,f.d.46), precum și
confirmarea recepționării actului judecătoresc – copia hotărârii motivate din 22 iulie
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani prin expedierea mesajului (vol.II,f.d.3),
denotă acceptul părții la expedierea actelor de procedură de către instanțele de
judecată la adresa respectivă.
Prin urmare, în situația în care materialele cauzei atestă notificarea copiei
deciziei motivate din 23 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău către Uniunea
Avocaților la data de 5 iunie 2022, la adresa electronică recunoscută de recurentă –
uniunea.avocatilor.rm@gmail.com (vol.III,f.d.49), Colegiul iterează că, din ziua
următoare a aducerii la cunoștință a deciziei motivate urmează a fi calculat termenul
de 30 de zile în sensul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ pentru depunerea
motivării recursului.
Cu alte cuvinte, în speță, termenul de prezentare pentru Uniunea Avocaților a
motivării recursului și-a început curgerea la data de 6 iunie 2022, ziua imediat
următoare datei recepționării copiei deciziei motivate de către recurentă
(vol.III,f.d.49) și a expirat în data de 5 iulie 2022.
Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurenta Uniunea
Avocaților a depus motivarea recursului în data de 18 iulie 2022 (vol.III,f.d.122),
motiv pentru care survin consecințele art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ
– recursul se declară inadmisibil, când motivarea recursului a fost depusă după
expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).
15
Sub aspectul dat completul notează că, recursul depus împotriva deciziei
instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea
actului de dispoziție contestat. Respectiv, dezvoltarea recursului prezentată în
termenul prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ trebuie să cuprindă o
motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care,
circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă
vizibile ilegalitatea deciziei contestate.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
consideră că circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al
recursului depus de Uniunea Avocaților, or, ultima fiind interesată în soarta
soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja
dreptul său de acces la instanță prin depunerea motivării recursului în termenul
stabilit de lege, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, condiție însă ce
nu se atestă la caz.
Din aceste considerente, ținând cont de faptul că ține de obligația părților de a
lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza
Van Harn împotriva Germaniei) și având în vedere că în cazul examinării recursului
depus de Uniunea Avocaților, se va încălca principiul securității raporturilor
juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l
declara inadmisibil prin prisma aspectelor sus-enunțate.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursurile depuse de Dorin Compan și de către Uniunea Avocaților se declară
inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Nina Vascan
16