3ra-689/22 — contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative
- Temei legal
- examinarea admisibilitătii cererii de recurs
3ra-689/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-689/2022
2-21054292-01-3ra-12072022
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. Ig. Barbacaru)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)
ÎNCHEIERE
28 septembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Aliona Miron
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului depus de Uniunea Avocaților din Republica
Moldova,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Maria Iftodi împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisiei de
licențiere a profesiei de avocat cu privire la contestarea actului administrativ individual
defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,
împotriva deciziei din 04 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
admisă cererea de apel depusă de Maria Iftodi, a fost casată integral hotărârea din 13
octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost emisă o nouă deciziei
de admitere parțială a acțiunii,
c o n s t a t ă:
La 13 aprilie 2021 Maria Iftodi a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisiei de licențiere a profesiei de avocat
cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii
actului administrativ individual favorabil.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 19 octombrie 2020, prin intermediul poștei, a
depus o cerere (din 05 octombrie 2020), prin care a solicitat să fie admisă în profesia de
avocat, în temeiul art. 10 alin. (2) și art. 21 alin. (3) din Legea cu privire la avocatură, în
legătură cu exercitarea funcției de judecător timp de 29 de ani, începând cu 01 iulie
1991 și până la 15 mai 2020, data publicării Decretului Președintelui Republicii
Moldova nr. 1564 din 11 mai 2020.
La 20 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, au fost recepționate: 1)
Hotărârea nr. 3/4/2020 din 18 decembrie 2020, emisă de Comisia de licențiere a
1
profesiei de avocat, semnată de Președintele Comisiei Gheorghe Vlas (numită în
continuare - ,,nr. 3/4/2020 din 18.12.2020”), prin care s-a hotărât : „2. Nu se dă curs
cererii dnei Iftodi Maria. A acorda termen de 15 zile calendaristice pentru înlăturarea
neajunsului - achitarea taxei în cuantumul stabilit prin hotărârea Congresului Avocaților
din Republica Moldova. A explica că în cazul neîndeplinirii neajunsurilor privind
achitarea taxei, în termenul stabilit, cererea și înscrisurile anexate vor fi restituite fără
examinare”. 2) Hotărârea nr. 9/1/2021 din 05 ianuarie 2021, emisă de Comisia de
licențiere a profesiei de avocat, semnată de Președintele Comisiei Gheorghe Vlas
(numită în continuare - „Hotărârea nr. 9 1/2021”), prin care s-a hotărât : „1. În temeiul
hotărârii Comisiei de licențiere a profesiei de avocat nr. 3/4/2020 din 18.12.2020, se
restituie cererile depuse, în conformitate cu art. 10 din Legea nr. 1260-XV din 19 iulie
2002 cu privire la avocatură fără achitarea taxei stabilite a următoarelor persoane : -
GUȚU Aurelia; - IFTODI Maria”. 3) Cererea din 05 octombrie 2020, prin care a
solicitat să fie admisă în profesia de avocat, cu toate actele anexate, în original.
A afirmat reclamanta că, împotriva Hotărârii nr. 3/4/2020 din 18 decembrie 2020 și
Hotărârii nr. 9/1/2021 din 05 ianuarie 2021, emise de Comisia de licențiere a profesiei
de avocat, semnate de Președintele Comisiei Gheorghe Vlas, a depus cerere prealabilă,
prin care a solicitat: 1. Să fie retrasă Hotărârea nr. 3/4/2020 din 18 decembrie 2020,
emisă de Comisia de licențiere a profesiei de avocat, semnată de Președintele Comisiei
Gheorghe Vlas. 2. Să fie retrasă Hotărârea nr. 9/1/2021 din 05 ianuarie 2021, emisă de
Comisia de licențiere a profesiei de avocat, semnată de Președintele Comisiei Gheorghe
Vlas. 3. Să fie soluționată cererea din 05 octombrie 2020, prin care a solicitat să fie
admisă în profesia de avocat. 4. Să fie adoptată hotărârea privind admiterea sa în
profesia de avocat, în temeiul art. 10 alin.(2) și art. 21 alin. (3) din Legea cu privire la
avocatură.
A relatat reclamanta că, atât Hotărârea nr. 3/4/2020 din 18 decembrie 2020, cât și
Hotărârea nr. 9/1/2021 din 05 ianuarie 2021, emise de Comisia de licențiere a profesiei
de avocat, au fost recepționate concomitent de către aceasta, într-o singură expediție
poștală. Această circumstanță denotă că pârâtul a evitat intenționat să-i ofere
posibilitatea reclamantei să se expună asupra neajunsurilor invocate, dar a preferat să
restituie cererea de admitere în profesia de avocat fără a solicita și aștepta careva
explicații, după cum stipulează Codul Administrativ al RM.
A menționat faptul că, solicitarea privind adoptarea hotărârii privind admiterea sa
în profesia de avocat, în temeiul art. 10 alin. (2) și art. 21 alin. (3) din Legea cu privire
la avocatură, a fost formulată pentru prima dată în cererea prealabilă. Cererea prealabilă
a fost depusă prin intermediul poștei, cu avizul poștal recomandat nr. DS
8000229213AR, care a fost recepționată de pârât la data de 10 februarie 2021, în
vederea soluționării pe cale prejudiciară a litigiului administrativ iscat, în conformitate
cu prevederile art. 19, 64, 162, 164-166, 208 alin.(3) din Codul administrativ al RM.
Însă, până în prezent pîrâtul nu a dat un răspuns la cererea prealabilă și nici la
solicitarea de emitere a hotărârii de admitere în profesia de avocat.
Respectiv, a considerat neîntemeiată și ilegală nesoluționarea (respingerea) de
către pârât a cererii de admitere în profesia de avocat, depusă la data de 19 octombrie
2020, și cererii de adoptare a hotărârii de admitere în profesia de avocat, formulată în
2
cererea prealabilă, depusă la data de 15 februarie 2021, și prezintă următoarele
argumente întru susținerea poziției sale.
Din conținutul Hotărârii nr. 3/4/2020 din 18 decembrie 2020 și Hotărârii nr.
9/1/2021 din 15 ianuarie 2021 rezidă că Comisia de licențiere a profesiei de avocat a
Uniunii avocaților din Republica Moldova a refuzat să examineze cererea sa, în calitate
de sancțiune pentru lipsa elementelor petiției, și anume, se pretinde că nu a fost achitată
o taxă stabilită de Uniunea avocaților din RM.
Motivul invocat de pârât este arbitrar și lipsit de suport legal, fapt ce își găsește
confirmare în următoarele.
Din prevederile art. 21 din Legea cu privire la avocatură rezidă că, pentru
eliberarea licenței de executare a profesiei de avocat, persoanele specificate la art. 10
alin (2) prezintă Comisiei de licențiere a profesiei de avocat doar următoarele acte : 1)
copia buletinului de identitate; 2) copia diplomei de licențiat în drept sau a
echivalentului acesteia; 3) copia carnetului de muncă, după caz; 4) cazierul judiciar; 5)
certificatul medical; 6) declarația sub jurământ, la care se anexează chestionarul de
evaluare a bunei reputații; 7) scrisoarea de motivație.
Iar careva prevederi referitoarea la achitarea unei taxe pentru eliberarea licenței de
executare a profesiei de avocat, persoanelor specificate la art. 10 alin. (2) Legea cu
privire la avocatură, nu stipulează.
În acest context, a menționat clauzele art. 76 alin.(2) din Codul administrativ, care
stipulează că, dacă petiția nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 72 alin.(3) sau art.
75 alin.(1) lit. a)-e), solicitantului i se indică asupra neajunsurilor și i se acordă un
termen rezonabil pentru înlăturarea lor. În cazul în care petiționarul nu înlătură
neajunsurile în termenul acordat, petiția nu se examinează”.
Art. 72 alin. (3) din Codul administrativ stipulează că dacă se transmite în formă
electronică, petiția trebuie să corespundă cerințelor legale stabilite pentru un document
electronic”.
Iar, art. 75 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că, petiția conține
următoarele elemente : a) numele și prenumele sau denumirea petiționarului; b)
domiciliul sau sediul petiționarului și adresa de poștă electronică dacă se solicită
răspuns pe această cale; c) denumirea autorității publice; d) obiectul petiției și motivarea
acesteia; e) semnătura petiționarului ori a reprezentantului său legal sau împuternicit, iar
în cazul petiției transmise în formă electronică - semnătura electronică”.
Co-raportând prevederile din Codul administrativ al RM, citate mai sus, cu
circumstanțele depunerii cererii de admitere în profesia de avocat, concluzionează
reclamanta că, Comisia de licențiere a profesiei de avocat putea să solicite înlăturarea
neajunsurilor, iar în cazul neînlăturării lor - să nu examineze, doar dacă cererea
reclamantei Iftodi Maria nu conținea următoarele elemente: 1) numele și prenumele sau
denumirea petiționarului; 2) domiciliul sau sediul petiționarului și adresa de poștă
electronică dacă se solicită răspuns pe această cale; 3) denumirea autorității publice; 4)
obiectul petiției și motivarea acesteia; 5) semnătura petiționarului ori a reprezentantului
său legal sau împuternicit, iar în cazul petiției transmise în formă electronică -
semnătura electronică.
3
La acest capitol a menționat reclamanta că, cererea sa conține toate elementele
obligatorii, care sunt expres stipulate în Legea cu privire la avocatură și în Codul
administrativ al RM. Or, în opinia reclamantei cele relatate demonstrează cu certitudine,
că pârâtul nu a avut nici un temei legal și factologic nici să solicite înlăturarea
neajunsurilor în cerere și nici să restituie cererea sa de admitere în profesia de avocat.
Astfel, pârâtul ilegal a refuzat să inițieze o procedură administrativă, să soluționeze
cererea de admitere în profesia de avocat și să emită un act administrativ corespunzător,
în ordinea stabilită de Codul Administrativ al RM, lucru care nu a fost făcut.
În asemenea circumstanțe, nu a avut altă soluție decât să conteste Hotărârea nr.
3/4/2020 din 18 decembrie 2020, cât și Hotărârea nr. 9/1/2021 din 05 ianuarie 2021,
emise de Comisia de licențiere a profesiei de avocat, prin depunerea unei cereri
prealabile, în care a formulat pentru prima dată cererea privind emiterea de către pârât a
actului administrativ privind admiterea în profesia de avocat.
După ce pârâtul nu a soluționat (a respins) cererea de admitere în profesia de
avocat înaintată, unica cale de soluționare a litigiului fiind instanța de judecată.
Conform art. 43 alin. (3) lit. d) din Legea cu privire la avocatură, Comisia de
licențiere a Uniunii avocaților din Republica Moldova adoptă hotărâri privind admiterea
în profesie.
Acest lucru denotă că anume Comisia de licențiere a Uniunii avocaților din
Republica Moldova urmează să fie obligată prin eventuala hotărâre judecătorească să
emită hotărârea de admitere în profesia de avocat a reclamantei Iftodi Maria.
Referitor la ilegalitatea taxei pentru examinarea cererilor de admitere în profesia de
avocat, care a fost vizată de pârât în actele administrative contestate, s-a expus Curtea
de Apel Chișinău în Hotărârea din 19 octombrie 2020, dosarul nr. 3-60/20, 2-20060439-
02-3-04062020, cauza de contencios administrativ Castraveț Diana, Sili Ira și Miron
Oxana împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, adoptând următorul
dispozitiv : „Se admite acțiunea depusă de Castraveț Diana, Sîli Ira și Miron Oxana
împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la anularea Hotărârii
Congresului Uniunii Avocaților din 13 decembrie 2019 privind stabilirea cuantumului
taxei pentru examinarea dosarelor de admitere în profesia de avocat, a persoanelor
specificate la art.10 alin. 2 din Legea nr. 1260- XV din 19.07.2002 cu privire la
avocatură. Se anulează Hotărârea Congresului Uniunii Avocaților din Republica
Moldova nr.UA/CA/20/12 din 13 decembrie 2019 privind stabilirea cuantumului taxei
pentru examinarea dosarelor de admitere în profesia de avocat, a persoanelor specificate
la art. 10 alin. 2 din Legea nr. 1260- XV din 19.07.2002 cu privire la avocatură, ca fiind
ilegală. Prezenta hotărâre se publică pe pagina web a Uniunii Avocaților din Republica
Moldova (www.uam.md)”.
A menționat că, Hotărârea Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2020, dosarul
nr. 3-60/20, 2-20060439-02-3-04062020, este irevocabilă, în urma declarării
inadmisibile a cererii de recurs depuse de Uniunea Avocaților din Republica Moldova,
în baza Încheierii Curții Supreme de Justiție a RM din 23 decembrie 2020, dosarul nr.
3ra-1123/20.
4
Respectiv, inclusiv prin prisma constatărilor efectuate de către Curtea de Apel
Chișinău în hotărârea din 19 octombrie 2020, actele administrative contestate sunt
neîntemeiate și ilegale.
Un alt aspect important este și faptul că, în perioada de timp 26 martie 2021 – 11
aprilie 2021, s-a aflat în concediu medical, din care cauză nu a avut posibilitatea
obiectivă să întocmească și să înainteze prezenta cerere de chemare în termenii legali,
stipulați în Codul administrativ al RM, fapt confirmat prin Concluzia medicală nr. 278
din 07 aprilie 2021, care se anexează.
De asemenea, un obstacol obiectiv pentru depunerea în termen a prezentei cereri de
chemare în judecată a servit și restricțiile impuse de Comisia Națională Extraordinară de
Sănătate Publică și Comisia pentru Situații Excepționale a RM, privind interzicerea
aflării persoanelor în vârstă de 63 (șaizeci și trei) ani, în afara domiciliului și în spațiile
publice fără necesitate stringentă.
A solicitat Maria Iftodi repunerea în termenul de înaintare a prezentei cereri de
chemare în judecată în contencios administrativ; anularea Hotărârii nr. 3/4/2020 din 18
decembrie 2020, emisă de Comisia de Licențiere a profesiei de avocat a Uniunii
avocaților din Republica Moldova; anularea Hotărârii nr. 9/1/2021 din 15 ianuarie 2021,
emisă de Comisia de Licențiere a profesiei de avocat a Uniunii avocaților din Republica
Moldova; obligarea Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat a Uniunii avocaților
din Republica Moldova să adopte hotărârea privind admiterea în profesia de avocat a
reclamantei Iftodi Maria, în temeiul art. 10 alin.(2) și art. 21 alin.(3) din Legea cu
privire la avocatură (f.d.2-6).
Prin hotărârea din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost
respinsă acțiunea de contencios administrativ depusă de Maria Iftodi împotriva Uniunii
Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a profesiei de avocat cu
privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ
individual favorabil, ca fiind neîntemeiată (f.d.53-58).
Dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 13 octombrie 2021
au fost notificate Mariei Iftodi la data de 21 octombrie 2021 și la 19 octombrie 2021
ultima a depus cerere de apel nemotivată (f.d. 49, 51).
La 22 noiembrie 2021, prin intermediul adresei electronice, i-a fost expediată
Mariei Iftodi hotărârea motivată a primei instanțe (f.d.59).
Prin recipisa din 03 februarie 2022 Maria Iftodi a confirmat recepționarea hotărârii
motivate a primei instanțe și la 09 februarie 2022 ultima a depus cererea de apel
motivată (f.d. 68, 69-72).
Astfel, instanța de apel a considerat ca fiind depus în termen apelul Mariei Iftodi
împotriva hotărârii din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 04 mai 2022 a admis apelul declarat de
Maria Iftodi, a casată integral hotărârea din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani și a emis o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii. A fost anulată
hotărârea nr. 9/1/2021 din 15 octombrie 2021 emisă de Comisia de licențiere a profesiei
de avocat a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, la cererea Mariei Iftodi. A fost
obligată Comisia de Licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din Republica
Moldova să adopte hotărârea privind admiterea în profesia de avocat a Mariei Iftodi, în
5
temeiul art. 10 alin. (2) și art. 21 alin. (3) din Legea nr. 1260-XV din 19 iulie 2002 cu
privire la avocatură, după achitarea taxei corespunzătoare, stabilită prin Hotărârea
Congresului Avocaților din Republica Moldova din 05 octombrie 2018. În rest, acțiunea
a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 95, 96-112).
Curtea de Apel Chișinău la 06 mai 2022 a notificat dispozitivul deciziei Uniunii
Avocaților din Republica Moldova, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică
(f.d. 117).
La 17 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal, Uniunea Avocaților din
Republica Moldova a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 04 mai 2021 a
Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei
instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea Mariei Iftodi să fie
declarată inadmisibilă sau respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 117).
Curtea Supremă de Justiție a expediat la 07 iulie 2022 în adresa electronica a
Mariei Iftodi copia recursului nemotivat depus de Uniunea Avocaților din Republica
Moldova cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței.
La 25 iulie 2022 Maria Iftodi a depus referință, prin care a solicitat de a fi declarat
inadmisibil recursul depus de Uniunea Avocaților din Republica Moldova (f.d.125-129).
Examinând admisibilitatea recursului depus de către Uniunea Avocaților din
Republica Moldova completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil.
În favoarea concluziei enunțate se rețin următoarele considerente.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea
Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Recursul se
declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost
depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).
La rândul său, art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, reglementează expres că
motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,
motivarea recursului se depune la instanța de apel.
În conformitate cu art. 97 din Codul administrativ, notificarea este comunicarea,
dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod.
Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității publice.
Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin
act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c)
notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.
Totodată, în temeiul art. 109 din același cod, un înscris poate fi notificat prin poștă
cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient
avizul de recepție.
Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție relevă că decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a cărei
casare a fost solicitată în prezentul recurs a fost notificată recurentei Uniunii Avocaților
6
din Republica Moldova la data de 01 iulie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din
adresa electronică anexat la materialele dosarului (f.d.119).
Coroborând normele legale precitate, se constată că începutul curgerii termenului
de depunere a motivării recursului este ziua imediat următoare datei calendaristice
notificării deciziei, adică ziua de 02 iulie 2022 (zi de sîmbata), iar ultima zi de depunere
a motivării recursului fiind data de 01 august 2022 (zi de luni).
Distinct acestor circumstanțe, recurenta nu și-a executat obligația procesuală
pozitivă și nu au depus motivarea recursului la Curtea Supremă de Justiție în termenul
prevăzut de lege.
Sub aspectul dat completul notează că, recursul depus împotriva deciziei instanței
de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de
dispoziție contestat. Respectiv, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare
corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind
motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă vizibile ilegalitatea deciziei
contestate.
Așadar, recurenta Uniunea Avocaților din Republica Moldova nu s-a conformat
prevederilor legale și a formulat o simplă cerere de recurs nemotivată, fără a evidenția
motivele ilegalității și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se doar la manifestarea
dezacordului față de soluția pronunțată în apel. Această circumstanță face imposibilă
exercitarea controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac.
Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția instanței
judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de ilegalitate pe care
se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând
nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o
decizie neîntemeiată. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică
determinarea greșelilor anume imputate instanței ierarhice inferioare, cu expunerea
argumentată a criticilor în fapt și în drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
consideră că circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al recursului
depus de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, or, ultima fiind interesat în soarta
soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja
dreptul său de acces la instanță prin depunerea motivării recursului în termenul stabilit
de lege, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, condiție însă ce nu se atestă
la caz.
Din aceste considerente și având în vedere că în cazul examinării recursului depus
de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, se va încălca principiul securității
raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l
declara inadmisibil, or, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind
protecția drepturilor sale de acces la justiție (Van Harn împotriva Germaniei).
7
În conformitate cu art. 193, art. 230, art. 245 alin. (2), art. 246 alin. (1) și (2) lit. e)
din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de către Uniunea Avocaților din Republica Moldova se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Aliona Miron
Iurie Bejenaru
8