3r-296/24 — Cu privire la constatarea neexaminării în termen a cererii

La 12 ianuarie 2023, Taras Patraman a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova și Comisiei și licențiere a profesiei de avocat, prin care a solicitat constatarea neexaminării în termen a cererii nr. 2292/2021 din 23 septembrie 2021, anularea hotărârii nr. 45/2/2022 din 08 februarie 2022, constatarea întrunirii cerințelor legale prevăzute la art. 10 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 1260-XV cu privire la avocatură în vigoare până la modificările introduse prin Legea nr. 13/2022 pentru admiterea în profesia de avocat, obligarea emiterii actului administrativ individual cu privire la admiterea în profesia de avocat în temeiul art. 10 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 1260-XV cu privire la avocatură în vigoare până la modificările introduse prin Legea nr. 13/2022, cu eliberarea licenței de avocat.

Prin hotărârea din 25 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial cerere de chemare în judecată depusă de Taras Patraman. S-a constatat neexaminarea în termen a cererii nr. 2292/2021 din 23 septembrie 2021. În rest, pretențiile s-au respins ca fiind neîntemeiate.

La 16 aprilie 2024, prin intermediul oficiului poștal Taras Patraman a depus cererea de apel nemotivată împotriva hotărârii din 25 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 21 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a declarat inadmisibil apelul depus de Taras Patraman, împotriva hotărârii din 25 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Taras Patraman împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Comisiei de licențiere a profesiei de avocat privind constatarea neexaminării în termen a cererii nr. 2292/2021 din 23 septembrie 2021, anularea hotărârii nr. 45/2/2022 din 08 februarie 2022, constatarea întrunirii cerințelor legale prevăzute la art. 10 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 1260-XV cu privire la avocatură în vigoare până la modificările introduse prin Legea nr. 13/2022, pentru admiterea în profesia de avocat, obligarea emiterii actului administrativ individual cu privire la admiterea în profesia de avocat în temeiul art. 10 alin. (2) lit. d) din Legea 1 nr. 1260-XV cu privire la avocatură, în vigoare până la modificările introduse prin Legea nr. 13/2022, cu eliberarea licenței de avocat, pe motiv că, motivarea apelului nu a fost depusă.

La 15 noiembrie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Taras Patraman a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii din 21 octombrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi soluții cu declararea admisibilă în sensul art. 236 alin. (1) din Codul administrativ și numită spre judecare cu repunerea în termen a dreptului de a depune apel motivat în temeiul art. 237 și art. 65 din Codul administrativ.

Recurentul a susținut că apelul nemotivat asupra hotărârea din 25 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost depus la 16 aprilie 2024, iar hotărârea motivată a recepționat-o la 12 iulie 2024. Consideră că instanța a comis o abatere prin neexplicarea în mod corespunzător a procedurii de contestare a acesteia, și anume, nu a indicat că motivarea contestației trebuie depusă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei motivate.

Totodată, a menționat că instanța a indicat cu rea-credință informația incompletă privind procedura de recurs în actul judecătoresc,

Art. 242 din Codul administrativ, stipulează că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Art. 191 alin. (5) lit. b) Cod administrativ prevede următoarele: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 232 din Codul administrativ, reglementează că: „Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen 2 mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, prevede că: „Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ indică că: „(1) Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: b) respinge recursul.”

Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, reglementează că: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, prevede că: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”

Art. 109 din Codul administrativ, reglementează că: ,,un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.”

Art. 24 din Codul administrativ, prevede că: „Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună- credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.”

Art. 237 alin.(1) din Codul administrativ, prevede că: „(1) Prevederile art.65 alin.(1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.”

Art.65 alin.(1)-(2) din Codul administrativ, reglementează că: „(1) Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. (2) Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. 3

În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, analizând prevederile art. 243 alin. (2) din Codul administrativ (a se vedea pct. 13), a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Cu referire la situația din speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin hotărârea din 25 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial acțiunea în contencios administrativ înaintată de Taras Patraman. S-a constatat neexaminarea în termen a cererii nr. 2292/20221 din 23 septembrie 2021. În rest pretențiile s- au respins ca fiind neîntemeiate. (f.d. 142)

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 16 aprilie 2024, prin intermediul poștei terestre (f.d. 145-150), Taras Patraman a depus apel (nemotivat) împotriva hotărârii din 25 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc din 14 iunie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Centru a remis, prin intermediul oficiului poștal, la adresa lui Taras Patraman și anume: mun. UTA Găgăuzia, or. xxxx, str. xxxxx, copia hotărârii motivate din 25 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.158), iar potrivit avizului poștal de recepție nr. DS8011753492AS (f.d. 161), a fost recepționată la 12 iulie 2024.

Sub acest aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, reglementează o atare modalitate de comunicare a actelor judecătorești (a se vedea pct.15).

Conform art. 63 alin. (1) din Codul administrativ, calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 din Codul civil (în redacția actuală a Codului civil art. 383-390). 4

La rândul său, art. 385 din Codul civil prescrie în alin. (1) că, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Astfel, cele menționate supra denotă faptul că, Judecătoria Chișinău, sediul Centru și-a îndeplinit corespunzător obligația pozitivă de notificare a actului judecătoresc, iar termenul de 30 de zile prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării apelului, a început să curgă din 13 iulie 2024, ziua imediat următoare de la data notificării apelantului a hotărârii integrale a primei instanțe, care a expirat la data de 12 august 2024 (zi de luni), inclusiv, ori prevederile art. 389 din Codul Civil indică că dacă ultima zi a termenului este zi de duminică, de sâmbătă sau o zi care, în conformitate cu legea în vigoare, la locul executării obligației este zi de odihnă, termenul expiră în următoarea zi lucrătoare.

Însă, distinct acestor circumstanțe, Taras Patraman a prezentat Curții de Apel Chișinău cererea de apel nemotivată, însă ultimul a omis termenul de depunere a apelului motivat.

Drept urmare, prin încheierea din 21 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Taras Patraman, împotriva hotărârii din 25 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă.

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul legal aplicabil speței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Completului de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de declarare în temeiul art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ a cererii de apel depusă de Taras Patraman ca inadmisibilă, deoarece ultima nu s-a conformat prevederilor legale imperative și nu a prezentat instanței de apel cererea de apel motivată în termenul prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

Or, după cum s-a menționat supra, hotărârea motivată a primei instanțe a fost notificată lui Taras Patraman, încă la data de 12 iulie 2024, însă apelantul până la expirarea termenului-limită (12 august 2024, inclusiv), nu a prezentat Curții de Apel Chișinău apelul motivat, fapt ce a generat în consecință declararea acestuia inadmisibil în conformitate cu art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

La acest capitol se rețin dispozițiile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, care stipulează că, participanții la procedura administrativă și 5 procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de apel prevăzut la art. 232 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Totodată, conform art. 237 din Codul Administrativ, prevederile art. 65 alin. (1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.

La rândul său, art. 65 alin. (1) din Codul administrativ, stipulează expres că dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.

Din materialele dosarului rezultă că recurentul nu a beneficiat de dreptul prevăzut la art. 65 alin. (1) din Codul administrativ și nu a solicitat instanței de apel repunerea în termenul de declarare a apelului.

Sub acest aspect Completul notează că legiuitorul a instituit termen imperativ pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art. 6 din CEDO.

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ amintește că art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică 6 Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Taras Patraman împotriva încheierii din 21 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Decizie este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 7