3r-100/25 — contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative
- Temei legal
- depunerea recursului impotriva incheierii, termenul de declararea a recursului
3r-100/25 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire inadmisibilitatea recursului declarat de către Uniunea Avocaților din
Republica Moldova,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Victor Furtuna împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova și
Consiliului Uniunii Avocaților, Comisia de Licențiere a profesiei de avocat cu
participarea terțului Ministerul Justiției al Republicii Moldova privind contestarea
actelor administrative,
împotriva încheierii din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 3r-100/25
NR. PIGD 2-21165591-01-3r-01042025)
Depunerea recursului peste termenul stabilit la art. 242 din Codul administrativ
constituie temei de a-l declara inadmisibil
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V. Ciumac)
Curtea de Apel Chișinău (G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)
28 mai 2025
Textul corespunde originalului
1
Examinând în lipsa părților recursul depus de Uniunea Avocaților din
Republica Moldova,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 09 noiembrie 2021 Victor Furtuna a adresat Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru acțiunea în contencios administrativ împotriva Uniunii Avocaților din
Republica Moldova și Consiliului Uniunii Avocaților, Comisia de Licențiere a
profesiei de avocat cu participarea terțului Ministerul Justiției al Republicii
Moldova, prin care a solicitat: constatarea neexaminării, de către Comisia de
licențiere a profesiei de avocat a Uniunii Avocaților din RM, în termenul legal
prevăzut de art.27, 28, 60 din Codul administrativ, a cererii nr.2180/2021 depuse în
cancelaria Uniunii Avocaților din Moldova la 14.09.2021, precum și a cererii
prealabile nr.2535/2021 din 22.10.2021 și lezarea în așa mod a drepturilor și
libertăților persoanei prevăzute de art.21 și art.43 din Constituția Republicii
Moldova și art.6 CEDO; constatarea întrunirii cerințelor legale prevăzute la art. 10
din Legea nr.1260-XV cu privire la avocatură pentru exercitarea de către Victor
Furtuna a profesiei de avocat; obligarea Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat
de a adopta actul administrativ individual favorabil prin care să fie dispusă admiterea
reclamantului în profesia de avocat în temeiul art. 10 din Legea cu privire la
avocatură cu eliberarea licenței corespunzătoare.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 24 aprilie 2024,
acțiunea lui Victor Furtuna s-a admis parțial. S-a constatat neexaminarea în termen
legal a cererii de admitere în profesia de avocat cu nr.2180/2021 depusă de Victor
Furtuna la 14 septembrie 2021; S-a anulat hotărârea Comisiei de Licențiere a
profesiei de avocat din cadrul Uniunii Avocaților nr.28/2/2022 din 08 februarie 2022
prin care a fost respinsă cererea depusă de Victor Furtuna, ca ilegală; S-a obligat
Uniunea Avocaților din Republica Moldova prin intermediul Comisiei de Licențiere
a profesiei de avocat să emită actul administrativ individual favorabil prin care să
admită candidatura lui Victor Furtuna în profesia de avocat în temeiul art.10 alin.2
lit.d) din 14 Legea nr.1260-XV cu privire la avocatură, în redacția Legii în vigoare
la data înaintării cererii de accedere în profesia de avocat din 14.09.2021 cu
eliberarea licenței corespunzătoare; În rest, pretențiile din cererea de chemare în
judecată s-au respins ca neîntemeiate.
Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 27 mai 2024 Uniunea
Avocaților din Republica Moldova a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 24 aprilie 2024.
Prin încheierea din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat
inadmisibil apelul depus de Uniunea Avocaților, din motivul că apelul a fost depus
după expirarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (1) Cod administrativ.
2
La data de 26 martie 2025 Uniunea Avocaților a depus recurs împotriva
încheierii din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat
admiterea recursului și anularea încheierii instanței de apel.
În motivarea recursului, s-a invocat că încheierea din 15 octombrie 2024 a
fost adusă la cunoștința Uniunii Avocaților doar la 20 martie 2025, când a fost
efectuat accesul la dosar. Pretinsul extras din poșta electronică anexat la dosar nu
demonstrează comunicarea efectivă a încheierii.
A mai indicat că, instanța de apel a constata eronat inadmisibilitatea apelului
pentru depășirea termenului legal, invocând faptul că cererea de repunere în termen
nu a fost formulată. Cererea de apel conține expres solicitarea de repunere în termen,
motivată și probată.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de
hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ relevă că:
„recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a
emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic”
Art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrative:
„examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care
declară recursul inadmisibil”.
Art. 96 alin. (1) și (2) din Cod administrativ,
„(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează
în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.
Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și
acceptată de participantul la procedură.
(2) Autoritățile publice trebuie să se asigure că participanții la procedură indică, în cadrul
procedurii, o modalitate principală de comunicare, precum și modalități alternative.
Art. 22 alin. (3), (4), (5) din Codul civil:
„(3) Notificarea produce efecte din momentul cînd ajunge la destinatar, cu excepția cazului
în care aceasta prevede un efect întîrziat.
(4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: a) cînd este predată destinatarului; b) cînd
este predată la adresa poștală indicată de destinatar în acest scop ori, în lipsa acesteia, la sediul
destinatarului persoană juridică sau la domiciliul destinatarului persoană fizică; c) în cazul unei
notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, cînd poate
fi accesată de către destinatar; sau d) cînd este pusă în orice alt fel la dispoziția destinatarului într-
un loc și într-un mod care fac posibil în mod rezonabil accesul destinatarului, fără întîrziere.
(5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele
prevăzute la alin.(4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întîi”.
Art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ,
3
„notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită
de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)
notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c)
notificare prin poștă cu scrisoare recomandată”.
14.. Art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004 privind serviciile societății
informaționale:
„comunicarea electronică după puterea juridică și puterea doveditoare se echivalează cu
informația în formă scrisă. În cazul în care legea prevede ca informația să fie prezentată în scris,
această cerință se consideră executabilă prin comunicarea electronică, cu condiția că informația ce
se conține în ea este accesibilă pentru utilizare repetată. Comunicarea electronică nu poate fi lipsită
de putere juridică sau de putere doveditoare numai din motivul că este întocmită în formă
electronică. Responsabilitatea pentru conținutul comunicării electronice o poartă persoana care a
întocmit comunicarea electronică, dacă contractul sau legea nu prevede altfel. Modul de acces la
informația ce se conține în comunicarea electronică și de protecție a acesteia se stabilește prin
lege”.
Art. 21 alin.(1) Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004 privind serviciile
societății informaționale:
„comunicarea electronică se consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost expediată
nemijlocit de alcătuitor; de persoana autorizată să acționeze în numele alcătuitorului comunicării
electronice, inclusiv de intermediarul în comerțul electronic; prin sistemul informațional al
alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un sistem ce funcționează în regim automat”.
Art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,
atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se
atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la
înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta
se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise”.
Art. 98 alin. (1) din Codul administrativ:
„dacă în cadrul procedurii administrative un participant este reprezentat, conform art.45, de
către un reprezentant legal, notificările se adresează acestuia”
Art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își
exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile
procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv
și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună- credință răspunde potrivit legii pentru
prejudiciile materiale și morale cauzate”
MOTIVAREA INSTANȚEI
După cum denotă actele cauzei, prin încheierea din 15 octombrie 2024 a
Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibil apelul depus de către Uniunea
Avocaților, din motivul că apelul a fost depus după expirarea termenului prevăzut
de art. 232 alin. (1) Cod administrativ.
Conform materialelor cauzei, încheierea din 15 octombrie 2024 a Curții de
Apel Chișinău i-a fost notificată Uniunii Avocaților prin intermediul poștei
4
electronice, la adresa electronică: uniunea.avocatilor.rm@gmail.com, la data de 18
octombrie 2024 (f.d. 101 vol. II).
Adresa respectivă este indicată în cererea de apel (f.d. 40 vol. II) și cererea
de recurs (f.d. 131 vol. II), precum și în antetul tuturor documentelor semnate de
Uniunea Avocaților. Prin urmare, instanța a considerat că recurentul și-a dat
consimțământul la expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată,
prin intermediul poștei electronice reținute în materialele dosarului.
În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art.
223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc
termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la
proces conform art. 96-114.
Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul
administrativ, reglementează modalitate de comunicare a actelor judecătorești prin
mijloace electronice. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este
necesar ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea
primirii lui. Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către
partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice.
În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a
expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și
atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau
neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații
cu privire aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat
de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la
„Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au
stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că
transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu
poate primi e-mailuri.
Prin urmare, luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul atașat la
materialele cauzei de către reprezentantul instanței de apel demonstrează
incontestabil că încheierea din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost
notificată recurentei, Uniunea Avocaților la data de 18 octombrie 2024, prin
intermediul poștei electronice a acesteia și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1)
din Codul administrativ.
În acest context, instanța de recurs menționează că, în cazul unei notificări
transmise prin poștă electronică, notificarea se consideră ajunsă la destinatar când
poate fi accesată de către destinatar. Prin urmare, sunt neîntemeiate mențiunile
Uniunii Avocaților expuse în recurs, precum că încheierea din 15 octombrie 2024 a
fost adusă la cunoștința Uniunii doar la 20 martie 2025, când a fost efectuat accesul
la dosar. Or, ține de responsabilitatea destinatarului de a verifica poșta electronică,
mai cu seamă când este de interesul său să prezinte un act.
Completul de judecată reține că până a se expune referitor la argumentele
invocate în recurs cu privire la legalitatea încheierii contestate, instanța de recurs
urmează să verifice dacă la caz a fost sau nu respectat termenul de depunere a
recursului.
5
Prin urmare, în speță prin prisma prevederilor art. 242 Cod administrativ,
termenul de procedură de 15 zile instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului
de a ataca în ordine de recurs încheierea din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău de către Uniunea Avocaților și-a început curgerea din ziua imediat
următoare datei notificării actului judecătoresc de dispoziție, respectiv, la 19
octombrie 2024 și a expirat la data de 04 noiembrie 2024.
Cu toate acestea, recurentul a depus recursul tocmai la 26 martie 2025, cu
mult peste termenul stabilit de lege, nefiind confirmată temeinicia unei asemenea
întârzieri, prin anumite probe.
Recurenta nu a depus o cerere cu privire la repunerea recursului în termen
și nici nu a prezentat instanței probe incontestabile ce ar demonstra imposibilitatea
îndeplinirii actului procedural în termenul prevăzut de lege.
Astfel, recurenta trebuia să dispună cu bună-credință de drepturile sale
procedurale și fiind interesat în soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă
măsurile necesare de a proteja drepturile persoanei reprezentate de acces la instanță.
Instanța de recurs relevă că recurenta, fiind cea interesată în soluționarea
prezentului litigiu, avea obligația de a întreprinde măsurile necesare de a-și proteja
drepturile sale de acces la instanță. Or, conform jurisprudenței constante a CtEDO,
ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale
de acces la justiție (Van Harn versus Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007).
Din considerentele menționate și ținând cont de faptul că recurenta nu a
respectat prevederile articolului 242 Cod administrativ, Completul Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Uniunea
Avocaților din RM.
Or, admiterea spre examinare a unui recurs după expirarea termenului
stabilit de lege, ar avea un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor
juridice, garantat de articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.
Ținând cont de art. 230, 243 alin. (1) lit. a), alin. (2) Cod administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Uniunea Avocaților din Republica
Moldova împotriva încheierii din 15 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
6