3r-223/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- termenul de declarare a apelului
3r-223/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 3r-223/23
2-22034054-01-3r-18082023
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: Ig.Barbacaru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V.Negru, E.Palanciuc, I.Dutca)
D E C I Z I E
13 septembrie 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată în componența:
Președinte, judecătorul Aliona Miron
Judecători Ion Malanciuc
Aliona Donos
examinând recursul depus de Eduard Florea, reprezentat de avocatul Borislav
Babenco,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Eduard Florea împotriva Uniunii Avocaților din Republica Moldova cu privire la
anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil,
împotriva încheierii din 24 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
declarat inadmisibilul apelul depus de Eduard Florea împotriva hotărârii din 04 aprilie
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
c o n s t a t ă :
La 11 martie 2022, reclamantul Eduard Florea s-a adresat cu acțiune în contencios
administrativ împotriva Uniunii Avocaților din R. Moldova privind anularea actului
administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.
A solicitat reclamantul Eduard Florea constatarea neexaminării în termen legal de
către Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Comisia de licențiere a profesiei de
avocat a cererii nr.223/2022 din 19.01.2022 de accedere în profesia de avocat;
constatarea ca fiind ilegale acțiunile Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, în
partea ce ține de respingerea cererii nr.223/2022 din 19.01.2022 de accedere în profesia
de avocat și a cererii prealabile din 13.12.2016; anularea Hotărârii Comisiei de
licențiere a profesiei de avocat nr.26/2/2022 din 08.02.2022 prin care au fost respinse
cererile reclamantului înregistrate cu nr.223/2022 din 19.01.2022 de accedere în
profesia de avocat și cererea prealabilă din 13.12.2016; obligarea pârâtei să emită actul
administrativ individual favorabil, prin care să fie acceptată cererea reclamantului
nr.223/2022 din 19.01.2022 și să fie admis în profesia de avocat în conformitate și în
condițiile stabilite de art.10 alin.(2) din Legea nr.1260 din 19.07.2002 cu privire la
avocatură, în vigoare până la modificările operate prin Legea nr.13 din 21.01.2022, cu
eliberarea licenței corespunzătoare.
1
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) din 04 aprilie 2023, s-a
respins acțiunea înaintată de Eduard Florea.
La 06 aprilie 2023 Eduard Florea, reprezentat de avocatul Borislav Babenco a
depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 04 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi decizii cu privire la
admiterea integrală a acțiunii (f.d.66-69).
Prin încheierea din 24 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibil
apelul declarat de Eduard Florea împotriva hotărârii din 04 aprilie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv că, motivarea apelului a fost depusă după expirarea
termenului prevăzut de art.232 alin.(2) din Codul administrativ.
La 03 august 2023 Eduard Florea, reprezentat de avocatul Borislav Babenco a
depus recurs împotriva încheierii din 24 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel, cu emiterea unei noi încheieri
de admitere a cererii de apel depusă de către Eduard Florea.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată,
considerând-o ilegală și neîntemeiată, nefiind adoptată în conformitate cu normele de
drept material și procedural și fiind bazată pe aprecierea eronată și incompletă a tuturor
probelor și circumstanțelor cauzei.
A menționat că hotărârea motivată din 04 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani a fost expediată avocatului Babenco Borislav la adresa de e-mail la data
de 12.06.2023, însă avocatul Babenco Borislav nu a recepționat respectiva hotărâre.
A relatat că cu hotărârea motivată din 04 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani a făcut cunoștință de pe portalul instanțelor de judecată, respectiv
termenul de 30 zile pentru depunerea cererii de apel motivat a fost calculat începând cu
data de 15 iunie 2023, ziua în care a fost publicată hotărârea motivată.
A invocat că instanța de apel nu a expediat în adresa reclamantului Florea Eduard
hotărârea motivată, iar avocatul Babenco Borislav nu a recepționat hotărârea motivată,
prin urmare declararea apelului ca inadmisibil constituie o încălcare a dreptului la un
proces echitabil, dar și accesul liber la justiție.
În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 24 iulie 2023,
fiind notificată avocatului Borislav Babenco la 26 iulie 2023 prin intermediul adresei
electronice (f.d.99).
Astfel, recursul depus la 03 august 2023, este în termen.
În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
Studiind materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.
Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul
împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:
respinge recursul.
2
Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul
Râșcani) din 04 aprilie 2023, s-a respins acțiunea înaintată de Eduard Florea.
La 06 aprilie 2023 Eduard Florea, reprezentat de avocatul Borislav Babenco a
depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 04 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi decizii cu privire la
admiterea integrală a acțiunii (f.d.66-69).
Se mai constată că, prin încheierea din 24 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a
declarat inadmisibil apelul declarat de Eduard Florea împotriva hotărârii din 04 aprilie
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pe motiv că, motivarea apelului a fost
depusă după expirarea termenului prevăzut de art.232 alin.(2) din Codul administrativ.
Verificând legalitatea încheierii contestate, în raport cu motivele recursului și
cadrului legal aplicabil speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
constată ca fiind justificată concluzia Curții de Apel Chișinău de declarare a apelului
inadmisibil.
În conformitate cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ,
instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil,
apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară
inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după
expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).
În același timp, potrivit art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea
apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării
hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la
instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.
Cu referire la normele legale enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că copia hotărârii motivate din 04 aprilie 2023 a instanței de fond a fost
expediată la adresa de email a reprezentantului apelantului Eduard Florea, avocatului
Borislav Babenco (XXXXX) la data de 12 iunie 2023 (f.d.83).
În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223 din
Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene,
precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.
96-114.
Prin prisma art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările
către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de
comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.
Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului
comunicării și acceptată de participantul la procedură.
Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, notificarea este
comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de
prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)
notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de
notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.
Iar, în corespundere cu art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004 privind
comerțul electronic, comunicarea electronică după puterea juridică și puterea
doveditoare se echivalează cu informația în formă scrisă. În cazul în care legea prevede
ca informația să fie prezentată în scris, această cerință se consideră executabilă prin
comunicarea electronică, cu condiția că informația ce se conține în ea este accesibilă
3
pentru utilizare repetată. Comunicarea electronică nu poate fi lipsită de putere juridică
sau de putere doveditoare numai din motivul că este întocmită în formă electronică.
Responsabilitatea pentru conținutul comunicării electronice o poartă persoana care a
întocmit comunicarea electronică, dacă contractul sau legea nu prevede altfel. Modul de
acces la informația ce se conține în comunicarea electronică și de protecție a acesteia se
stabilește prin lege.
Articolul 21 alin.(1) aceeași Lege, prevede că comunicarea electronică se
consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost expediată nemijlocit de alcătuitor; de
persoana autorizată să acționeze în numele alcătuitorului comunicării electronice,
inclusiv de intermediarul în comerțul electronic; prin sistemul informațional al
alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un sistem ce funcționează în regim automat.
Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul
administrativ, reglementează modalitate de comunicare a actelor judecătorești prin
mijloace electronice. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar
ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui.
Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se
atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special,
înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a
destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul
judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe
poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire aceste inexactități.
Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau
extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform
căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către
expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă,
deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.
Prin urmare, luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul atașat la
materialele cauzei de către reprezentantul primei instanțe demonstrează incontestabil că
hotărârea motivată a primei instanțe a fost notificată avocatului Borislav Babenco la 12
iunie 2023, prin intermediul poștei electronice și se încadrează în rigorile art. 96 alin.
(1) din Codul administrativ.
În aceste circumstanțe, instanța de recurs apreciază ca fiind declarative
argumentele invocate în recurs, precum că avocatul Borislav Babenco nu a recepționat
hotărârea motivată prin intermediul poștei electronice, or, nu există probe contrare.
Potrivit art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ, notificarea prin poșta
electronica la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează
prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea
semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice.
Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicate
prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu
notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.
În condițiile prezentului caz este relevant că, hotărârea motivată din 04 aprilie
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost notificată avocatului Borislav
Babenco (XXXXX) la data de 12 iunie 2023, prin intermediul adresei electronice
(f.d.83).
4
Astfel, la caz, termenul de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului la Curtea
de Apel Chișinău a început să curgă la 12 iunie 2023, cu toate acestea, recurentul Florea
Eduard cât și reprezentantul acestuia avocatul Babenco Borislav nu au respectat
prevederile la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ și au depus la Curtea de Apel
Chișinău motivarea apelului, abia la 14 iulie 2023.
La capitolul dat, instanța de recurs învederează că, termenul de procedură și modul
instituit de legiuitor pentru demararea căii de atac în ordine de apel sunt prevăzute de
norme imperative, și anume art. 232 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, care inter
alia stipulează exhaustiv că „motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen
de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate”.
Cele menționate supra denotă faptul că, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani și-a
îndeplinit corespunzător obligația pozitivă de notificare a actului judecătoresc.
Corespunzător, Completul de judecată reiterează că având în vedere că recurentul
Eduard Florea și reprezentantul acestuia avocatul Babenco Borislav, fiind conștienți că
au depus împotriva hotărârii primei instanțe apel nemotivat, au prezentat motivarea
apelului peste termenul prevăzut de art. 232 alin.(2) din Codul administrativ.
La rândul său, art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, prevede că participanții la
procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite
drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile
procesuale ale altor participanți.
Instanța de recurs, analizând argumentul invocat de Eduard Florea, reprezentat de
avocatul Borislav Babenco, îl consideră neîntemeiat or, art. 232 din Codul
administrativ, stipulează că începutul curgerii termenului de depunere a apelului este
determinat doar de un singur eveniment – pronunțarea dispozitivului hotărârii, pe când
începutul curgerii termenului de depunere a motivării apelului este determinat de data
notificării hotărârii motivate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că respectarea
termenelor legale constituie o obligație pozitivă a părților și are menirea să asigure buna
funcționare a justiției, iar admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate duce la
încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Cele menționate, denotă ca fiind întemeiată soluția instanței de apel cu privire la
declararea apelului depus de Primăria mun. Chișinău ca inadmisibil în temeiul art.236
alin.(2) lit. e) din Codul administrativ.
Așadar, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu
constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea
garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO.
În susținerea opiniei enunțate, completul de judecată precizează că art.6§1 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale
Omului garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație
referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.
În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și
dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană, în
multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției
pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs.
5
fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania),
în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează
accesul la justiție.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă
de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele
cauzei, or argumentele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației
procesuale și lipsite de relevanță.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de
apel este întemeiată și legală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
concluzionează de a respinge recursul și de a menține încheierea contestată.
În conformitate cu art.243 alin.(1) lit. b) și alin.(2) din Codul administrativ,
completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se respinge recursul depus de Eduard Florea, reprezentat de avocatul Borislav
Babenco și se menține încheierea din 24 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecătorul Aliona Miron
Judecători Ion Malanciuc
Aliona Donos
6