3ra-257/23 — Privind anularea actului administrativ

La 10 august 2016 S.A. „Semnal” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției generale locativ- comunale și amenajare, intervenient accesoriu Boțan Valentina, solicitând declararea nulității dispoziției Primăriei mun. Chișinău nr. 624-d din 08 iunie 2016 „Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. XX, de pe str. XXX XXX nr. XX, mun. Chișinău”; declararea nulității ordinului de repartiție eliberat dnei Valentina Boțan pentru apartamentul nr. XX din imobilul situat pe str. XXX XXX nr. XX, mun. Chișinău.

În motivarea acțiunii a invocat că entitatea S.A. „Semnal” este gestionarul bunului imobil din mun. Chișinău, str. XXX XXX nr. XX, fapt confirmat prin Adeverința de privatizare nr.XXX/0X din XX ianuarie XXX.

A menționat că la 08 iunie 2016 Primăria municipiului Chișinău a emis Dispoziția nr. 624-d ,,Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru ap.XX din str. XXX XX nr. XX, mun. Chișinău d-nei Valentina Boțan”. Iar, Direcția generală locativ-comunală a eliberat ordin de repartiție dnei Valentina Boțan pentru ap.XX din bunul imobil situat pe str. XXX XX nr. XX, mun. Chișinău.

A considerat S.A. „Semnal” că Dispoziția nr. 624-d din 08 iunie 2016 și ordinul de repartiție, sunt acte ilegale și încalcă grav dreptul locatarilor legali ai căminului din strada XXX XXX nr. XX, mun. Chișinău și a S.A. „Semnal”, precum și faptul că vin în contradicție cu alte prevederi constituționale și legale aplicabile, motiv pentru care solicită anularea acestora și protejarea drepturilor legitime ale S.A. „Semnal” și a locatarilor legali.

A menționat că art. 53 din Constituție consfințește garanția persoanei vătămate într-un drept de o autoritate publică prin emiterea unui act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri de a obține recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea prejudiciului.

A indicat că în conformitate cu prevederile art.14 din Legea nr. 793-XIV, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său recunoscut de lege printr-un act administrativ va solicita printr-o cerere prealabilă autorității emitente în termenul de 30 zile de la data luării la cunoștință a actului, revocării în tot sau în parte a acestuia. 1

A afirmat că reieșind din gravele încălcări admise la emiterea dispoziției nr. 624-d din 08 iunie 2016 și a ordinului de repartiție, a solicitat pârâtei prin cerere prealabilă revocarea acesteia, pornind de la caracterul nul pe care-l comportă, dată fiind adoptarea unui act administrativ de către o autoritate lipsită de competență, precum și cu încălcarea procedurii stabilite, circumstanțe care au atras lezarea drepturilor și intereselor reclamantului.

A notat că cererea prealabilă din 24 iunie 2016 nu a fost examinată, astfel este în dreptul de a înainta acțiunea întru apărarea drepturilor și intereselor garantate de lege, iar în acest sens a invocat prevederile art.16 din Legea nr.793-XIV cu privire la contenciosul administrativ.

A reiterat că S.A. „Semnal” deține dreptul de gestiune și administrare economică a bunului imobil din str. XXX XXX nr.XX, din mun. Chișinău, drept urmare a considerat că doar S.A. „Semnal” este în drept conform legii să elibereze acte, cum ar fi ordin de repartiție persoanelor fizice – salariați ai societății.

În acest sens, a notat că S.A. „Semnal” a eliberat la toți salariații săi actele necesare privatizării, cum ar fi: ordin de repartiție a spațiului locativ, fișa de locuință, tabel nominal pe încăperile din imobilul din str. XXX XXX nr.XX, din mun. Chișinău și a întocmit lista cu numerotația odăilor.

A considerat că Primăria municipiului Chișinău, Direcția generală locativ-comunală și amenajare nu dețin nici un drept legal să elibereze acte, pe care doar S.A. „Semnal” are dreptul să le elibereze salariaților.

A subliniat că actele administrative în baza cărora autoritatea invocă că ar deține careva drepturi asupra bunului imobil din str. XXX XXX nr. XX, din mun. Chișinău, nu produce efecte juridice, acestea sânt contestate în instanța de judecată și sânt suspendate efectele lor.

A mai indicat că la 11 noiembrie 2002 a fost emisă Hotărârea Guvernului nr. 1440 ,,Cu privire la transmiterea căminului amplasat pe strada XXX XXX, XX, din municipiul Chișinău”, iar la data de 04 decembrie 2003 Curtea Supremă de Justiție a emis hotărârea prin care s-a dispus anularea Hotărârii Guvernului nr. 1440 din 11 noiembrie 2002.

În acest sens , a reiterat că există deja o hotărâre judecătorească (Decizia CSJ din 04 decembrie 2003) definitivă și irevocabilă, având puterea lucrului judecat, prin care a fost anulată transmiterea gestiunii economice a căminului nr. X din str. XXX XXX nr. XX, din mun. Chișinău, de la S.A. „Semnal”.

A mai menționat că, la 19 mai 2015 Consiliul municipal Chișinău a emis Decizia nr. 3/25-3, prin care s-a dispus acceptarea transmiterii în proprietatea municipiului Chișinău și în gestiunea economică a Direcției generale locative- comunale și amenajare a bunului imobil cu numărul cadastral XXX.XX.XX, căminul nr. X din strada XXX XXX nr. XX din mun. Chișinău. Astfel, la 08 iulie 2015, aflând despre decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/25-3 din 2 18 mai 2015, realizând caracterul ilegal al acesteia, s-a adresat către Consiliul municipal Chișinău cu cerere prealabilă.

Ulterior, la 18 august 2015 Judecătoria sect. Centru, mun. Chișinău a emis încheierea nr.3- 1312/15 prin care a dispus suspendarea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 3/25-3 din 19 mai 2015, cu privire la transmiterea în proprietatea municipiului Chișinău și în gestiunea economică a DGLA a imobilului din str. XXX XXX nr. XX, din mun. Chișinău; a aplicat sechestru asupra bunului imobil din municipiul Chișinău, str. XXX XXX nr. XX, cu numărul cadastral XXXXXX.XXX.0X.

A mai comunicat că la 21 aprilie 2016 Consiliul municipal Chișinău a emis ilegal decizia nr. 1/42 cu privire la primirea în proprietatea Consiliului municipal Chișinău și în gestiunea economică a Direcției generale locativ- comunale și amenajare, bunul imobil din str. XXX XXX nr. XX, din mun. Chișinău. Iar, la 15 iunie 2016 Judecătoria sectorului Centru, mun. Chișinău a emis încheierea nr. 3-896/2016 din 15 iunie 2016 prin care a dispus, în scopul asigurării acțiunii depuse de S.A. „Semnal” împotriva Consiliului municipal Chișinău, suspendarea executării deciziei nr. 1/42 din 21 aprilie 2016 emisă de Consiliul municipal Chișinău și a aplicat sechestru asupra bunului imobil din mun. Chișinău, str. XXXX XXX nr. XX, cu numărul cadastral XXXX.XX.XX.

A mai comunicat că o altă circumstanță care demonstrează ilegalitatea actelor este faptul că actul administrativ inițial, decizia nr.3/25-3 din 19 mai 2015, era suspendată la momentul emiterii deciziei nr.1/42 din 21 aprilie 2016, fapt ce demonstrează că Consiliul municipal Chișinău a emis un act ilegal, contrar legislației în vigoare și care încalcă flagrant actele de dispoziție ale instanței de judecată. Or, la 10 iunie 2016 la adresa S.A. „Semnal” a parvenit răspunsul nr. 13.05/014-066 din 08 iunie 2016, prin care Cancelaria de stat a informat că a efectuat controlul legalității deciziei menționate și a constatat că decizia nr. 1/42 din 21 aprilie 2016 emisă de Consiliul municipal Chișinău, contravine legislației în vigoare, iar ca rezultat la data de 27 mai 2016 a fost emisă notificarea nr.1304/01-1009 de către Cancelaria de Stat privind abrogarea deciziei nr. 1/42 din 21 aprilie 2016.

A mai remarcat că în procedura executorului judecătoresc Evelina Marianciuc se află documentul executoriu nr. 3ca-458/2003 din 29 decembrie 2003, emis de Curtea de Apel Chișinău, prin care s-a obligat Departamentul Privatizării de a numi o comisie pentru privatizarea fondului locativ din str. XXX XXX nr. XX, din mun. Chișinău, cu participarea reprezentanților S.A. „Semnal”, precum și de a obliga Departamentul Privatizării și Agenția Teritorială de Privatizare în colaborare cu S.A. „Semnal” să efectueze privatizarea fondului locativ din căminul nr. X de pe str. XXX XXX nr. XX, conform legislației în vigoare.

A mai concluzionat că conform legislației în vigoare, precum și respectând actele de dispoziție definitive și irevocabile, Consiliului municipal Chișinău îi este impusă obligația de a efectua privatizarea fondului locativ din 3 căminul de pe strada XXXX XXX, nr. XX din mun. Chișinău, în baza documentelor (ordin de repartiție, tabele nominale, fișe de evidență) eliberate de S.A. „Semnal” în anul 2004. De asemenea a remarcat că Primăria municipiului Chișinău avea cunoștință de cauză despre procedura de executare, despre obligația acesteia ca instituție abilitată să efectueze privatizarea fondului locativ împreună cu S.A. „Semnal”, care are dreptul de gestiune economică asupra imobilului individualizat, fapt ignorat de către pârâtă. Așadar, în contextul celor enunțate a considerat că emiterea actului administrativ contestat vine în contradicție cu prevederile constituționale și normative care garantează principiile fundamentale de drept, cum este, principiul legalității și a statului de drept (art. 1 alin. (3) din Constituție), ocrotirea persoanei și a drepturilor acesteia ca atribuție primordială a statului (Titlul II, Cap. I din Constituție).

Astfel, prin cerere a solicitat declararea nulității dispoziției Primăriei municipiului Chișinău nr. 624-d din 08 iunie 2016 „Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. XX, de pe str. XXX XXX nr. XX, mun. Chișinău”, precum și declararea nulității ordinului de repartiție a spațiului eliberat dnei Valentina Boțan pentru odaia nr. XX din imobilul de pe str. XXX XXX, nr. XX, mun. Chișinău.

Potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.217975-17978 (f.d.119 vol.II), rezultă că, la 01 octombrie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a expediat în adresa în adresa participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal, copia dispozitivului hotărârii din 29 septembrie 2021, care a fost recepționată de Primăria mun. Chișinău, la 12 octombrie2021, fapt confirma prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.122, vol.II).

Potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.24033-24036 (f.d.139, vol.II), rezultă că la 24 decembrie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a expediat în adresa participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal, copia hotărârii integrale din 29 septembrie 2021, recepționată de 4 Primăria mun. Chișinău la data de 28 februarie 2022, fapt confirma prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.2142, vol.II).

La 24 martie 2022, potrivit art.232 alin.(2) din Codul administrativ, Primarul General al mun. Chișinău a prezentat motivarea apelului, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii ca neîntemeiată și nefondată (f.d. 146-156, Vol. II).

La acest capitol, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție, relevă că instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus Primarul General al mun. Chișinău hotărârii din 29 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Instanța de apel a motivat decizia prin faptul că inițial, Primarul General al mun. Chișinău a solicitat casarea hotărârii primei instanțe ca neîntemeiată, însă, pe parcursul examinări cauzei în ordine de apel, în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel reprezentantul apelantului Primarul General al municipiului Chișinău a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și încetarea procesului în legătură cu radierea SA „Semnal” din Registrul de Stat a persoanelor juridice.

În acest context, instanța de apel a notat că prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 29 octombrie 2021 (dosarul nr. 2i-619/18), menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2022 (dosarul nr. 2ri-393/21, s-a hotărât aprobarea raportului final al lichidatorului și bilanțul de lichidare al Societății pe acțiuni ,,Semnal”. S-a încetat procesul insolvabilității și procedura falimentului în privința SA ,,Semnal”. S-au considerat stinse creanțele creditorilor față de debitorul SA ,,Semnal”. S-a dispus radierea debitorului SA ,,Semnal”, din registrul de stat al persoanelor juridice ținut de Agenția Servicii Publice (succesor al Camerei Înregistrării de Stat).

Așadar, având în vedere că, S.A. ,,Semnal”, la înaintarea acțiunii urmărea scopul anulării dispoziției Primăriei municipiului Chișinău nr. 624-d din 08 iunie 2016 „Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. XX de str. XXX XXX nr. XX, din mun. Chișinău doamnei Valentina Boțan și ordinului de repartiție eliberat doamnei Valentina Boțan în baza dispoziției nr. 624-d din 08 iunie 2016, instanța de apel a concluzionat în 5 temeiul prevederilor art. 265 lit. g) din Codul de procedură civilă, în coroborare cu art. 195 din Codul administrativ, de a admite apelul depus de Primarul General al municipiului Chișinău, a casa integral hotărârea din 29 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani și a emite o nouă decizie sub formă de încheiere, prin care procesul intentat la acțiunea depusă de S.A. „Semnal” să fie încetat în temeiul art. 265 lit. g) din Codul de procedură civilă. Or, odată cu emiterea de către Agenția Servicii Publice a Deciziei privind radierea S.A. „Semnal” (IDNO: 1003600080901) din Registrul de stat al persoanelor juridice, capacitatea de folosință a persoanei juridice a încetat.

În motivarea recursului a invocat că nu este de acord cu decizia instanței de apel deoarece o consideră ilegală și neîntemeiată, emisă cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, nefiind constate și elucidate circumstanțele concrete ale pricinii, ceea ce în temeiul art.432 alin.(2), lit. a), c) și alin.(3) lit.d) din Codul de procedură servește drept temei de declarare a recursului.

La 03 februarie 2023, Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610 a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu transmiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel și admiterea cererii de succesiune în drepturi (f.d.18/25, vol.III).

În susținerea recursului a invocat că soluția instanței de apel cu privire la încetarea procesului este neîntemeiată, prin care i se îngrădește dreptul de acces la justiție, deoarece cu referire la obiectul acțiunii recurenta a invocat că actele administrative contestate –dispoziției Primăriei mun. Chișinău nr. 624- d din 08 iunie 2016 „Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru apartamentul nr. XX, de pe str. XXX XXX nr. XX, mun. Chișinău”; și ordinului de repartiție eliberat dnei Valentina Boțan pentru apartamentul nr. 118 din imobilul situat pe str. XXX XXX nr. XX, mun. Chișinău, sunt ilegale, întrucât Consiliul mun. Chișinău nu a avut niciun temei legal de a elibera ordine de repartiție, atât timp cât acest bun imobil are un singur gestionar economic, și anume, ACC nr.55/610 și încalcă nu doar dreptul acesteia, dar și a proprietarilor locuințelor privatizate din bunul imobil în litigiu.

În viziunea recurentei, instanța de apel a încălcat și a aplicat eronat normele de drept material și procedural, nefiind constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante ale cauzei, concluziile instanței de apel fiind în contradicție cu actele cauzei. Instanța de apel a îngrădit drepturile sale 6 prin lipsirea dânsei de dreptul de a prelua toate drepturile fostului gestionar economic – S.A. „Semnal”.

La 19 mai 2023, Primarul General al mun. Chișinău, reprezentat de specialistul principal în cadrul Direcției asistență juridică a Primăriei municipiului Chișinău, Oleg Arbuz, a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, or, dezacordul recurentei cu soluția instanței de apel nu constituie temei legal de casarea a deciziei și încheierii contestate. Argumentele recursurilor au constituit deja obiect de discuții, cărora instanța de apel le-a dat apreciere corespunzătoare (f.d.66/71, vol.III).

Prin referința depusă la 06 septembrie 2023, Direcția Generală locativ- comunală și amenajare a solicitat respingerea cererii de recurs ca inadmisibilă sau respingerea cererii de recurs ca neîntemeiată (f.d.74/75, vol.III).

Corespondența expediată în adresa dnei Valentina Boțan a fost returnată în adresa Curții Supreme de Justiție, de către oficiul poștal, cu mențiunea „nereclamat” (f.d. 65/65A, vol.III).

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la 01 septembrie 2023) statuează că: „(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.” 7

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. a)-f) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la 01 septembrie 2023) reglementează că: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

Art.242 din Codul administrativ, reglementează că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Art.44 alin.(1) din Codul administrativ, reglementează că: ,,(1) Participanți la procedura administrativă sânt: autoritatea publică, orice persoană fizică și juridică care a solicitat inițierea procedurii sau în privința căreia procedura a fost inițiată, precum și orice altă persoană atrasă de autoritatea publică în procedura administrativă.”

Art.203 din Codul administrativ, prevede că: ,,Participanți la proces sînt: a) părțile; b) persoanele atrase în proces de instanța de judecată; c) alți subiecți investiți de lege cu drept de sesizare.”

Art.195 din Codul administrativ, prevede că: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu exceptai art.169–171.”

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, reglementează că: „Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă”.

Art. 75 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, stipulează că: ,,(2) Procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari. (3) Conducătorul organizației își confirmă împuternicirile prin documentele prezentate în judecată ce atestă funcția sau calitatea lui de serviciu ori, după caz, prin actele de constituire. În caz de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice, interesele ei pot fi reprezentate de administratorul din oficiu sau de lichidator, desemnați în condițiile legii, (4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.” 8

Art. 176 alin. (1) din Codul civil, reglementează că: ,,Capacitatea de folosință a persoanei juridice se dobândește la data înregistrării de stat și încetează la data radierii ei din registrul de publicitate prevăzut de lege.”

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a nota faptul că cererea de recurs depusă de S.A. „Semnal”, a fost semnată de avocatul Nicolae Leșan (f.d.14/16, vol.III).

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a menționa faptul că reieșind din informația reflectată pe portalul infodebit.md, data2b.md, infobiz.md, precum și pe pagina web: date.gov.md, se atestă că S.A. „Semnal”, a fost lichidată, iar din materialele cauzei se reține că la data de 24 octombrie 2022 Agenția Servicii Publice, Departamentul înregistrare și licențiere a unităților de drept, a expediat în adresa Consiliului Municipal Chișinău răspuns la interpelarea cu nr. 08- 5011/21 din 12.10.2022, prin care a comunicat că: „Societatea pe Acțiuni „Semnal” (IDNO: 1003600080901) a fost radiată din Registrul de stat al persoanelor juridice la data de 29 iunie 2022, în baza hotărârii din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul central (ds. nr. 2i-619/18), menținută prin decizia din 07 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (dosarul nr. 2ri-393/21)” (f.d. 241, vol. II).

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție analizând prevederile normelor legale enunțate la pct.50-55, din prezenta încheiere, reține că pentru depunerea și examinarea cererii de recurs este necesar nu doar respectarea premiselor și condițiilor de exercitare a dreptului de atac, dar și respectarea condițiilor de formă și conținut a acesteia.

Așadar, exercitarea căii de atac în ordine de recurs în secțiunea a II-a la Curtea Supremă de Justiție a fost efectuată de către avocatul Nicolae Leșan, în interesele S.A. „Semnal”, care potrivit legii nu dispune de capacitatea de folosință a persoanei juridice deoarece aceasta se dobândește la data înregistrării de stat și încetează la data radierii ei din registrul de publicitate prevăzut de lege, la caz, la data de 29 iunie 2022 (a se vedea pct.61).

În conjunctura enunțată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat la data de 15 decembrie 2022 de către S.A. ,,Semnal”, prin intermediul avocatului Nicolae Leșan, împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi considerat inadmisibil, în temeiul dispozițiilor art. 246 alin.(2) lit.c) din Codul administrativ (a se vedea pct.48). 9

În continuare, cu referire la recursul declarat de ACC nr.55/610 (denumirea actuală Asociația de Proprietari din Condominiu „A0110-0030”), împotriva deciziei instanței de apel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că din analiza prevederilor legale precitate la pct. 51 din prezenta încheiere, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la art.246 alin.(2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), 10 pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (cauza Botten v. Norway, hotărârea din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 CEDO (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a declara inadmisibile recursurile depuse de S.A. „Semnal”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan și de ACC nr.55/610 (denumirea actuală Asociația de Proprietari din Condominiu „A0110-0030”).

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230, 246 și art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ în vigoare la data depuneri recursurilor, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile depuse de Societatea pe Acțiuni „Semnal”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan și de Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610 (denumirea actuală Asociația de Proprietari din Condominiu „A0110-0030”), împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 11