3ra-254/23 — declararea nulitătii dispozitiei si a ordinului de repartitie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- declararea nulitătii dispozitiei si a ordinului de repartitie
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-254/23 — declararea nulitătii dispozitiei si a ordinului de repartitie (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor
în cauza de contencios administrativ
Societatea pe Acțiuni „Semnal” împotriva Primăriei mun. Chișinău și
Direcției Generale Locativ Comunală și Amenajare, persoane terțe
Efrosinia Sprîncean, Tatiana Sprîncean, Asociația Coproprietarilor în
Condominiu nr. 55/610, Agenția Proprietății Publice
(declararea nulității dispoziției și a ordinului de repartiție)
împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-254/23
NR. PIGD 2-19104331-01-3ra-10032023)
Recursul Societății cu Răspundere Limitată „Semnal” -inadmisibil. Dezacordul
recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie temei de casare a acesteia.
Recursul Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610 – inadmisibil,
deoarece nu a fost prezentat în termenul prevăzut de art. 245 alin. (1) Cod
administrativ
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Chisilița)
Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)
1 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursurilor depuse de
Societatea cu Răspundere Limitată „Semnal”, reprezentată de avocatul
Nicolae Leșan, și de către Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.
55/610,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 9 august 2016 Societatea pe Acțiuni „Semnal” a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției
Generale Locativ Comunală și Amenajare, persoană terță Efrosinia
Sprîncean, cu privire la constatarea nulității dispoziției și a ordinului de
repartiție.
În motivarea acțiunii, societatea reclamantă a indicat că este
gestionarul bunului imobil din mun. Chișinău, str. xxxxx, fapt confirmat prin
Adeverința de privatizare nr.572/03 din 10 ianuarie 1998.
A menționat că la 8 iunie 2016 Primăria municipiului Chișinău a emis
dispoziția nr. 609-d „Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru
apartamentului xxxxx, mun. Chișinău dnei Sprîncean Efrosinia. Ulterior,
Direcția Generală Locativ Comunală a eliberat ordin de repartiție dnei
Sprîncean Efrosinia pentru odaia nr. xxxxx, mun. Chișinău.
În opinia societății reclamante, dispoziția nr.609-d din 8 iunie 2016 și
Ordinul de repartiție, sunt acte ilegale și încalcă grav dreptul locatarilor legali
ai căminului din str. xxxxx, mun. Chișinău și a societății, precum și vine în
contradicție cu alte prevederi constituționale și legale aplicabile, motiv
pentru care, solicită anularea acestora și protejarea drepturilor legitime ale
societății, precum și a locatarilor legali.
Reieșind din gravele încălcări admise la emiterea dispoziției nr.609-d
din 8 iunie 2016, precum și a ordinului de repartiție, a solicitat pârâtului prin
cerere prealabilă revocarea acesteia, pornind de la caracterul nul pe care-l
comportă, dată fiind adoptarea unui act administrativ de către o autoritate
1
lipsită de competență, precum și cu încălcarea procedurii stabilite,
circumstanțe care au atras lezarea drepturilor și intereselor reclamantului.
Cererea prealabilă din 24 iunie 2016 nu a fost examinată, astfel încât
reclamantul uzează de dreptul de a înainta prezenta acțiune, întru apărarea
drepturilor și intereselor garantate de lege.
Societatea pe Acțiuni „Semnal” a susținut că deține dreptul de gestiune
și administrare economică a bunului imobil din str. xxxxx, mun. Chișinău.
Așadar, doar societatea „Semnal” este în drept conform legii să elibereze
acte cum ar fi ordin de repartiție persoanelor fizice – salariații ai societății.
Societatea a specificat că, a eliberat la toți salariații săi actele necesare
privatizării cum ar fi: ordin de repartiție a spațiului locativ, fișa de locuință,
tabel nominal pe încăperile din imobilul din str. xxxxx, mun. Chișinău,
precum și a întocmit lista cu numerotația odăilor. Primăria municipiului
Chișinău, Direcția Generală Locativ Comunală și Amenajare nu deține nici
un drept legal să elibereze acte pe care doar societatea reclamantă are dreptul
să le elibereze salariaților acestora. Mai mult ca atât, actele administrative în
baza cărora autoritatea invocă că ar deține careva drepturi aspra bunului
imobil din str. xxxxx, mun. Chișinău, nu produce efecte juridice, acestea sunt
contestate în instanța de judecată precum și suspendate efectele lor.
A mai invocat că, la 11 noiembrie 2002 a fost emisă hotărârea de
Guvern nr. 1440 ”Cu privire la transmiterea căminului amplasat pe str.
xxxxx, mun. Chișinău”. La 4 decembrie 2003 Curtea Supremă de Justiție a
emis hotărârea prin care s-a dispus anularea hotărârii de Guvern nr. 1440 din
11 noiembrie 2002.
Reclamanta a precizat că, există deja o hotărâre judecătorească
(Decizia CSJ din 4 decembrie 2003) definitivă și irevocabilă, având puterea
lucrului judecat, prin care a fost anulată transmiterea gestiunii economice a
căminului nrxxxxx, de la societatea „Semnal”. Ulterior, la 19 mai 2015,
Consiliul municipal Chișinău a emis decizia nr.3/25-3, prin care s-a dispus
acceptarea transmiterii în proprietatea municipiului Chișinău și în gestiunea
economică a Direcției generale locative-comunală și amenajare a bunului
imobil, - căminul nr. xxxxx, mun. Chișinău.
A afirmat că la 8 iulie 2015 aflând despre decizia Consiliului
municipal Chișinău nr. 3/25-3 din 18 mai 2015 și realizând caracterul ilegal
al acesteia, s-a adresat către Consiliul municipal Chișinău cu cerere
prealabilă. La 18 august 2015 Judecătoria sectorului Centru a emis
2
încheierea nr. 3-1312/15, prin care a dispus suspendarea deciziei nr. 3/25-3
din 19 mai 2015 a Consiliului municipal Chișinău, prin care s-a decis
transmiterea în proprietatea mun. Chișinău și în gestiunea economică a
Direcției generale locative-comunală și amenajare a imobilului din str.
xxxxx; a aplicat sechestru asupra bunului imobil din mun. Chișinău, str.
xxxxx.
Reclamanta a reiterat că, actul de dispoziție - încheierea din 18 august
2015 emisă de Judecătoria Centru mun. Chișinău produce efecte juridice
până în prezent. Ulterior, la 21 aprilie 2016 Consiliul municipal Chișinău a
emis ilegal decizia nr. 1/42 cu privire la primirea în proprietatea Consiliului
municipal Chișinău și în gestiune economică a Direcției Generală Locativ-
Comunale și Amenajare bunul imobil din str. xxxxx, mun. Chișinău. La 15
iunie 2016 Judecătoria sectorului Centru mun. Chișinău a emis încheierea nr.
3-896/2016, prin care a dispus, în scopul asigurării acțiunii depuse de
societatea „Semnal” vs Consiliul municipal Chișinău, suspendarea executării
deciziei nr. 1/42 emisă de Consiliul municipal Chișinău și a aplicat sechestru
asupra bunului imobil din mun. Chișinău, str. xxxxx.
A relatat că, actul administrativ inițial - decizia nr. 3/25-3 din 19 mai
2015, era suspendată la momentul emiterii deciziei nr. 1/42 din 21 aprilie
2016, fapt ce demonstrează că Consiliul municipal Chișinău a emis un act
ilegal, contrar legislației în vigoare și care încalcă flagrant actele de
dispoziție ale instanței de judecată. La fel, la 10 iunie 2016 la adresa societății
„Semnal” a parvenit răspunsul nr. 13.05/014- 066 din 8 iunie 2016, prin care
Cancelaria de stat a informat că a efectuat controlul legalității deciziei
menționate și a constatat că decizia nr.1/42 din 21 aprilie 2016 emisă de
Consiliul municipal Chișinău, contravine legislației în vigoare, iar ca
rezultat, la 27 mai 2016 a fost emisă notificarea nr.1304/01-1009 de către
Cancelaria de Stat privind abrogarea deciziei nr. 1/42 din 21 aprilie 2016.
A comunicat că o altă circumstanță care demonstrează ilegalitatea
actelor administrative este faptul că în procedura executorului judecătoresc
Marianciuc Evelina se află documentul executoriu nr. 3ca458/2003 din 29
decembrie 2003 emis de Curtea de Apel Chișinău, prin care s-a obligat
Departamentul Privatizării de a numi o comisie pentru privatizarea fondului
locativ din str. xxxxx, mun. Chișinău cu participarea reprezentanților
societății „Semnal”, precum și de a obliga Departamentul Privatizării și
Agenția Teritorială de Privatizare în colaborare cu societatea „Semnal”, să
3
efectueze privatizarea fondului locativ din căminul nrxxxxx, conform
legislației în vigoare. Respectând actele de dispoziție definitive și
irevocabile, Consiliului municipal Chișinău îi este impusă obligația de a
efectua privatizarea fondului locativ din căminul de pe str. xxxxx în mun.
Chișinău în baza documentelor (ordin de repartiție, tabele nominale, fișe de
evidență) eliberate de societatea „Semnal” în anul 2004. Așadar, Primăria
municipiului Chișinău avea cunoștință de cauză despre procedura de
executare, despre obligația acestuia ca instituție abilitată să efectueze
privatizarea fondului locativ împreună cu societatea reclamantă, care are
dreptul de gestiune economică asupra imobilului individualizat, fapt ignorat
de către pârât.
Reclamanta a opinat că emiterea actului administrativ contestat vine
în contradicție cu prevederile constituționale și normative care garantează
principiile fundamentale de drept, cum este, principiul legalității și a statului
de drept (art. 1 alin. (3) din Constituție), ocrotirea persoanei și a drepturilor
acesteia ca atribuție primordială a statului (Titlul II, Cap. I din Constituție).
Societatea pe Acțiuni „Semnal” a solicitat declararea nulității actului
administrativ, dispoziția Primăriei municipiului Chișinău nr. 609-d din 8
iunie 2016 ”Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru
apartamentul nr. xxxxx, dnei Sprîncean Efrosinia”, și a ordinului de repartiție
a spațiului eliberat dnei Sprîncean Efrosinia pentru odaia nr.xxxxx, mun.
Chișinău.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierea din 28 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani au fost atrași în proces în calitate de persoane terțe - Asociația
Coproprietarilor în Condominiu nr. 55/610, Agenția Proprietății Publice și
Sprîncean Tatiana.
Prin hotărârea din 16 noiembrie 2021a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani a fost admisă acțiunea depusă de Societatea pe Acțiuni „Semnal”.
S-a constatat nulitatea dispoziției Primăriei municipiului Chișinău nr. 609-d
din 8 iunie 2016 ,,Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru
apartamentul nr. xxxxx, dnei Efrosinia Sprîncean” și a ordinului de repartiție
eliberat Efrosiniei Sprîncean, pentru odaia nr. xxxxx, mun. Chișinău.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
4
La 23 noiembrie 2021, Primarul General al municipiului Chișinău a
depus apel împotriva hotărârii din 16 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău
sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea
unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiată și nefondată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
admis apelul depus de Primarul General al municipiului Chișinău, s-a casat
integral hotărârea din 16 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani și s-a emis o nouă decizie sub formă de încheiere, prin care s-a
încetat procesul intentat la acțiunea depusă de Societatea pe Acțiuni
„Semnal”.
Întru consolidarea soluției, instanța de apel a reținut că prin hotărârea
din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a fost aprobat
raportul final al lichidatorului și bilanțul de lichidare al societății „Semnal”;
a fost încetat procesul insolvabilității și procedura falimentului în privința
societății „Semnal”; au fost considerate stinse creanțele creditorilor față de
debitorul societatea „Semnal”; a fost dispusă radierea debitorului societatea
„Semnal”, din Registrul de stat al persoanelor juridice ținut de Agenția
Servicii Publice.
Din conținutul răspunsului Departamentului înregistrare și licențiere a
unităților de drept al Agenției Servicii Publice nr. 05/01-3978 din 24
octombrie 2022, derivă că societatea „Semnal” a fost radiată din Registrul
de stat al persoanelor juridice la 29 iunie 2022, în baza hotărârii sus
menționate, menținută prin decizia din 7 iunie 2022 a Curții de Apel
Chișinău.
Totodată, conform art. 176 alin. (1) din Codul civil, capacitatea de
folosință a persoanei juridice se dobândește la data înregistrării de stat și
încetează la data radierii ei din registrul de publicitate prevăzut de lege.
Astfel, instanța de apel a conchis că în speță sunt întrunite temeiurile legale
pentru încetarea procesului. Or, odată cu emiterea de către Agenția Servicii
Publice a deciziei privind radierea societății „Semnal” din Registrul de stat
al persoanelor juridice, capacitatea de folosință a persoanei juridice a încetat.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
5
La 15 decembrie 2022, Societatea cu Răspundere Limitată „Semnal”,
reprezentată de avocatul Nicolae Leșan a depus recurs împotriva deciziei din
15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel cu transmiterea cauzei la
rejudecare în instanța de apel.
În esență, în argumentarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt
și de drept expuse în cererea de chemare în judecată, recurenta a indicat că
consideră că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată, fiind emisă
cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și procesual,
fără elucidarea circumstanțelor concrete ale pricinii, concluziile instanței de
apel fiind în contradicție cu situația de fapt.
Totodată, recurenta a menționat că până la data depunerii cererii de
recurs nu a luat cunoștință de motivarea deciziei contestate, aceasta nefiind
redactată și comunicată, urmând să completeze recursul cu argumente
suplimentare după accesarea deciziei motivate. Cu toate acestea, în
susținerea recursului, societatea a invocat argumentele din cererea de
chemare în judecată și apel, reiterând că acțiunea este întemeiată și trebuie
admisă. De asemenea, a subliniat că instanța de apel a omis să aplice
dispozițiile legale incidente și a interpretat greșit normele de drept, aspecte
care constituie temei de recurs potrivit art. 432 alin. (2) lit. a), lit. c) și alin.
(3) lit. d) din Codul de procedură civilă.
În drept și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 5, 6,
26, 27, 429-432, 434, 436-437, 440, 444 și 445 alin. (1) lit. c) din Codul de
procedură civilă.
La 3 februarie 2023, Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.
55/610 a depus recurs împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de
Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de
apel cu transmiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI. alin. (1) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative:
„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la
1 septembrie 2023. ”
6
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023):
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile
cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare
la data declarării recursului):
„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. (2) Motivarea
recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel”.
Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023):
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară
inadmisibil în special cînd: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b)
recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1); e) motivarea
recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245
alin.(2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233
alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit
de Curtea Supremă de Justiție.”
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura
civilă, cu excepția art. 169-171”.
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în
interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte”.
7
Art. 111 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă:
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu
este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.
Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei
comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor
și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul
întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau
moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de
procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare
la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul
unei zile, această zi se include în termen”.
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 223 din Codul administrativ:
„Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea
ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114”.
Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ:
„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este
adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură”.
Art. 97 alin. (1) și (3) din Codul administrativ:
„Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma
stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de
notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă
cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin
poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate”.
Art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen
legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau
împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în
termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care
confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile
omise”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
8
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea
admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în
redacția în vigoare la data declarării recursului.
Inițial, completul de judecată se va expune în privința admisibilității
recursului depus de Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610.
În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru
realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor
procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui
drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru,
prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se
subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea
respectivului drept nu mai este posibilă.
În continuare, pentru a înțelege sensul pe care legiuitorul a dorit să îl
dea sintagmei „decizia instanței de apel” din art. 245 din Codul
administrativ, este necesar de explicat că prin noțiunea de „decizie” se
subînțelege atât dispozitivul deciziei instanței de apel, cât și decizia motivată
a instanței de apel. Or, din coroborarea art. 191 alin. (4), art. 40 alin. (3) și
art. 245 din Codul administrativ rezultă inechivoc că, după examinarea
cererii de apel, instanța de apel adoptă decizia în formă de dispozitiv, adică
componenta structurală a deciziei instanței de apel căreia i se dă citire la
pronunțare și nu reprezintă altceva decât reproducerea integrală și întocmai
a soluției adoptate în urma deliberării, calea și termenul de atac. Iar
motivarea , în scris, a deciziei adoptate are loc în termenul specificat la art.
240 alin. (3) din Codul administrativ. Asta, deoarece motivarea recursului se
depune doar după notificarea deciziei motivate a instanței de apel, întrucât,
numai după acest moment, partea interesată ia cunoștință nu numai de soluția
materializată prin dispozitivul deciziei instanței de apel, dar și, în mod
efectiv, de considerentele cuprinse în decizie
Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut
depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de
declarare și cel de prezentare a motivării recursului curg din momente
diferite (dies a quo), și anume: în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul
administrativ, de la notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel, sub
sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ – recursul se
9
declară inadmisibil, în special, când recursul a fost depus după expirarea
termenului stabilit la art. 245 alin. (1).
Astfel, din actele cauzei cert rezultă că la 15 noiembrie 2022, Curtea
de Apel Chișinău a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei. Se
mai constată că în dispozitivul deciziei din 15 noiembrie 2022, Curtea de
Apel Chișinău a indicat cu suficientă claritate căile, termenul și modul de
atac al acesteia prevăzute de legislația în vigoare.
Totodată, se reține că la 21 decembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău
a notificat Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610, prin
intermediul oficiului poștal, spre cunoștință copia dispozitivului deciziei din
15 noiembrie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție/livrare anexat
la materialele dosarului (f.d.113, Vol. III).
În această ordine de idei context, completul Curții Supreme de Justiție
conchide că acțiunile instanței de apel cu privire la expedierea copiei
dispozitivului deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
corespund întru totul exigențelor legale.
Completul specifică că recurentul a depus recursul în temeiul art. 245
alin. (1) din Codul administrativ.
Așadar, având în vedere cele expuse mai sus, se înțelege că termenul
de 30 de zile, prevăzut la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, pentru
prezentarea recursului nemotivat a început să curgă la data de 22 decembrie
2022, ziua imediat următoare datei notificării dispozitivului deciziei instanței
de apel și a expirat la 20 ianuarie 2023.
Însă, distinct acestor circumstanțe, Asociația de Coproprietari în
Condominiu nr. 55/610 nu a prezentat recursul conform prevederilor art. 245
alin. (1) din Codul administrativ, dar a prezentat doar motivarea recursului
la Curtea de Apel Chișinău la data de 3 februarie 2023. Or, Asociația de
Coproprietari în Condominiu nr. 55/610 fiind cea interesată de soluționarea
cauzei în ordine de recurs, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de
a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența
CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului
prevăzut de lege, la caz, prin depunerea recursului în conformitate cu art. 245
alin. (1) din Codul administrativ.
10
În consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la
art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ de declarare a recursului
inadmisibil.
Concomitent, Completul Curții Supreme de Justiție notează că
recurent nu a făcut uz nici de prevederile art. 65 din Codul administrativ,
care acordă posibilitate părții de a solicita repunerea în termenul de
îndeplinire a unui act de procedură, cu prezentarea probelor și motivelor
întemeiate ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în termen.
În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de
Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610 ca fiind inadmisibil,
este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere
că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza
principiul securității raporturilor juridice.
Subsidiar, completul de judecată respinge solicitarea Asociației de a
de a se pronunța asupra temeiurilor invocate în recurs în ședință de judecată
(f.d.190, Vol. III), or, examinarea cauzei în lipsa părților este legală,
justificată și proporțională cu scopul urmărit — acela al unei judecăți
eficiente și rapide.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a considerat
oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la
problemele invocate în recurs, deoarece criticele recursurilor și argumentele
intimaților din referință, au fost expuse cu suficientă claritate pentru a
permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate în lipsa părților.
Totodată, citarea participanților ar fi condus, în mod nejustificat, la
tergiversarea soluționării cauzei, aspect de natură să contravină principiului
celerității procedurale. Această abordare este în deplină concordanță cu
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care impune statelor
obligația de a asigura soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și de a
evita întârzierile inutile în procedură, atunci când dreptul la un proces
echitabil este, în mod efectiv, garantat prin alte mijloace.
Cât privește recursul Societății cu Răspundere Limitată „Semnal”, se
menționează că acesta a fost depus la 15 decembrie 2022, în interiorul
termenului legal. Or, dispozitivul deciziei instanței de apel din 15 noiembrie
11
2022 a fost notificat societății, prin intermediul oficiului poștal, la 21
decembrie 2022 (f.d. 112, Vol. III).
Succesiv, completul de judecată menționează că admisibilitatea
/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile
menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special”
denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același
timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs
care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință
nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea în fond a cererii de
recurs.
În această ordine de idei, completul de judecată reține că, Codul
administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și
cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel
ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a
erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma
„motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în
redacția existentă la data depunerii recursului). În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
De asemenea, Completul Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ.
12
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Semnal” include
obiecții care au fost analizate detaliat de către Curtea de Apel Chișinău, care
le-a evaluat corespunzător.
În plus, Societatea cu Răspundere Limitată „Semnal”, în recursul său,
nu a invocat un temei plauzibil care să justifice admisibilitatea acestuia,
având în vedere că recurentul trebuie să fie capabil să prezinte argumente
suficiente pentru a răsturna situația juridică stabilită anterior.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p.141, §39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Semnal”.
În conformitate cu art. 230 și 246 (în vigoare la data depunerii
recursurilor) din Codul administrativ
13
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibile recursurile depuse de Societatea cu Răspundere
Limitată „Semnal”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, și de către
Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
14