3ra-254/23 — declararea nulitătii dispozitiei si a ordinului de repartitie

3ra-254/23 — declararea nulitătii dispozitiei si a ordinului de repartitie (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor

în cauza de contencios administrativ

Societatea pe Acțiuni „Semnal” împotriva Primăriei mun. Chișinău și

Direcției Generale Locativ Comunală și Amenajare, persoane terțe

Efrosinia Sprîncean, Tatiana Sprîncean, Asociația Coproprietarilor în

Condominiu nr. 55/610, Agenția Proprietății Publice

(declararea nulității dispoziției și a ordinului de repartiție)

împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-254/23

NR. PIGD 2-19104331-01-3ra-10032023)

Recursul Societății cu Răspundere Limitată „Semnal” -inadmisibil. Dezacordul

recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie temei de casare a acesteia.

Recursul Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610 – inadmisibil,

deoarece nu a fost prezentat în termenul prevăzut de art. 245 alin. (1) Cod

administrativ

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Chisilița)

Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

1 octombrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursurilor depuse de

Societatea cu Răspundere Limitată „Semnal”, reprezentată de avocatul

Nicolae Leșan, și de către Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.

55/610,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Direcției

Generale Locativ Comunală și Amenajare, persoană terță Efrosinia

Sprîncean, cu privire la constatarea nulității dispoziției și a ordinului de

repartiție.

gestionarul bunului imobil din mun. Chișinău, str. xxxxx, fapt confirmat prin

Adeverința de privatizare nr.572/03 din 10 ianuarie 1998.

dispoziția nr. 609-d „Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru

apartamentului xxxxx, mun. Chișinău dnei Sprîncean Efrosinia. Ulterior,

Direcția Generală Locativ Comunală a eliberat ordin de repartiție dnei

Sprîncean Efrosinia pentru odaia nr. xxxxx, mun. Chișinău.

Ordinul de repartiție, sunt acte ilegale și încalcă grav dreptul locatarilor legali

ai căminului din str. xxxxx, mun. Chișinău și a societății, precum și vine în

contradicție cu alte prevederi constituționale și legale aplicabile, motiv

pentru care, solicită anularea acestora și protejarea drepturilor legitime ale

societății, precum și a locatarilor legali.

din 8 iunie 2016, precum și a ordinului de repartiție, a solicitat pârâtului prin

cerere prealabilă revocarea acesteia, pornind de la caracterul nul pe care-l

comportă, dată fiind adoptarea unui act administrativ de către o autoritate

1

lipsită de competență, precum și cu încălcarea procedurii stabilite,

circumstanțe care au atras lezarea drepturilor și intereselor reclamantului.

Cererea prealabilă din 24 iunie 2016 nu a fost examinată, astfel încât

reclamantul uzează de dreptul de a înainta prezenta acțiune, întru apărarea

drepturilor și intereselor garantate de lege.

și administrare economică a bunului imobil din str. xxxxx, mun. Chișinău.

Așadar, doar societatea „Semnal” este în drept conform legii să elibereze

acte cum ar fi ordin de repartiție persoanelor fizice – salariații ai societății.

privatizării cum ar fi: ordin de repartiție a spațiului locativ, fișa de locuință,

tabel nominal pe încăperile din imobilul din str. xxxxx, mun. Chișinău,

precum și a întocmit lista cu numerotația odăilor. Primăria municipiului

Chișinău, Direcția Generală Locativ Comunală și Amenajare nu deține nici

un drept legal să elibereze acte pe care doar societatea reclamantă are dreptul

să le elibereze salariaților acestora. Mai mult ca atât, actele administrative în

baza cărora autoritatea invocă că ar deține careva drepturi aspra bunului

imobil din str. xxxxx, mun. Chișinău, nu produce efecte juridice, acestea sunt

contestate în instanța de judecată precum și suspendate efectele lor.

Guvern nr. 1440 ”Cu privire la transmiterea căminului amplasat pe str.

xxxxx, mun. Chișinău”. La 4 decembrie 2003 Curtea Supremă de Justiție a

emis hotărârea prin care s-a dispus anularea hotărârii de Guvern nr. 1440 din

11 noiembrie 2002.

(Decizia CSJ din 4 decembrie 2003) definitivă și irevocabilă, având puterea

lucrului judecat, prin care a fost anulată transmiterea gestiunii economice a

căminului nrxxxxx, de la societatea „Semnal”. Ulterior, la 19 mai 2015,

Consiliul municipal Chișinău a emis decizia nr.3/25-3, prin care s-a dispus

acceptarea transmiterii în proprietatea municipiului Chișinău și în gestiunea

economică a Direcției generale locative-comunală și amenajare a bunului

imobil, - căminul nr. xxxxx, mun. Chișinău.

municipal Chișinău nr. 3/25-3 din 18 mai 2015 și realizând caracterul ilegal

al acesteia, s-a adresat către Consiliul municipal Chișinău cu cerere

prealabilă. La 18 august 2015 Judecătoria sectorului Centru a emis

2

încheierea nr. 3-1312/15, prin care a dispus suspendarea deciziei nr. 3/25-3

din 19 mai 2015 a Consiliului municipal Chișinău, prin care s-a decis

transmiterea în proprietatea mun. Chișinău și în gestiunea economică a

Direcției generale locative-comunală și amenajare a imobilului din str.

xxxxx; a aplicat sechestru asupra bunului imobil din mun. Chișinău, str.

xxxxx.

2015 emisă de Judecătoria Centru mun. Chișinău produce efecte juridice

până în prezent. Ulterior, la 21 aprilie 2016 Consiliul municipal Chișinău a

emis ilegal decizia nr. 1/42 cu privire la primirea în proprietatea Consiliului

municipal Chișinău și în gestiune economică a Direcției Generală Locativ-

Comunale și Amenajare bunul imobil din str. xxxxx, mun. Chișinău. La 15

iunie 2016 Judecătoria sectorului Centru mun. Chișinău a emis încheierea nr.

3-896/2016, prin care a dispus, în scopul asigurării acțiunii depuse de

societatea „Semnal” vs Consiliul municipal Chișinău, suspendarea executării

deciziei nr. 1/42 emisă de Consiliul municipal Chișinău și a aplicat sechestru

asupra bunului imobil din mun. Chișinău, str. xxxxx.

2015, era suspendată la momentul emiterii deciziei nr. 1/42 din 21 aprilie

2016, fapt ce demonstrează că Consiliul municipal Chișinău a emis un act

ilegal, contrar legislației în vigoare și care încalcă flagrant actele de

dispoziție ale instanței de judecată. La fel, la 10 iunie 2016 la adresa societății

„Semnal” a parvenit răspunsul nr. 13.05/014- 066 din 8 iunie 2016, prin care

Cancelaria de stat a informat că a efectuat controlul legalității deciziei

menționate și a constatat că decizia nr.1/42 din 21 aprilie 2016 emisă de

Consiliul municipal Chișinău, contravine legislației în vigoare, iar ca

rezultat, la 27 mai 2016 a fost emisă notificarea nr.1304/01-1009 de către

Cancelaria de Stat privind abrogarea deciziei nr. 1/42 din 21 aprilie 2016.

actelor administrative este faptul că în procedura executorului judecătoresc

Marianciuc Evelina se află documentul executoriu nr. 3ca458/2003 din 29

decembrie 2003 emis de Curtea de Apel Chișinău, prin care s-a obligat

Departamentul Privatizării de a numi o comisie pentru privatizarea fondului

locativ din str. xxxxx, mun. Chișinău cu participarea reprezentanților

societății „Semnal”, precum și de a obliga Departamentul Privatizării și

Agenția Teritorială de Privatizare în colaborare cu societatea „Semnal”, să

3

efectueze privatizarea fondului locativ din căminul nrxxxxx, conform

legislației în vigoare. Respectând actele de dispoziție definitive și

irevocabile, Consiliului municipal Chișinău îi este impusă obligația de a

efectua privatizarea fondului locativ din căminul de pe str. xxxxx în mun.

Chișinău în baza documentelor (ordin de repartiție, tabele nominale, fișe de

evidență) eliberate de societatea „Semnal” în anul 2004. Așadar, Primăria

municipiului Chișinău avea cunoștință de cauză despre procedura de

executare, despre obligația acestuia ca instituție abilitată să efectueze

privatizarea fondului locativ împreună cu societatea reclamantă, care are

dreptul de gestiune economică asupra imobilului individualizat, fapt ignorat

de către pârât.

în contradicție cu prevederile constituționale și normative care garantează

principiile fundamentale de drept, cum este, principiul legalității și a statului

de drept (art. 1 alin. (3) din Constituție), ocrotirea persoanei și a drepturilor

acesteia ca atribuție primordială a statului (Titlul II, Cap. I din Constituție).

administrativ, dispoziția Primăriei municipiului Chișinău nr. 609-d din 8

iunie 2016 ”Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru

apartamentul nr. xxxxx, dnei Sprîncean Efrosinia”, și a ordinului de repartiție

a spațiului eliberat dnei Sprîncean Efrosinia pentru odaia nr.xxxxx, mun.

Chișinău.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani au fost atrași în proces în calitate de persoane terțe - Asociația

Coproprietarilor în Condominiu nr. 55/610, Agenția Proprietății Publice și

Sprîncean Tatiana.

Râșcani a fost admisă acțiunea depusă de Societatea pe Acțiuni „Semnal”.

S-a constatat nulitatea dispoziției Primăriei municipiului Chișinău nr. 609-d

din 8 iunie 2016 ,,Cu privire la eliberarea ordinului de repartiție pentru

apartamentul nr. xxxxx, dnei Efrosinia Sprîncean” și a ordinului de repartiție

eliberat Efrosiniei Sprîncean, pentru odaia nr. xxxxx, mun. Chișinău.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

4

depus apel împotriva hotărârii din 16 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău

sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiată și nefondată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

admis apelul depus de Primarul General al municipiului Chișinău, s-a casat

integral hotărârea din 16 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani și s-a emis o nouă decizie sub formă de încheiere, prin care s-a

încetat procesul intentat la acțiunea depusă de Societatea pe Acțiuni

„Semnal”.

din 29 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a fost aprobat

raportul final al lichidatorului și bilanțul de lichidare al societății „Semnal”;

a fost încetat procesul insolvabilității și procedura falimentului în privința

societății „Semnal”; au fost considerate stinse creanțele creditorilor față de

debitorul societatea „Semnal”; a fost dispusă radierea debitorului societatea

„Semnal”, din Registrul de stat al persoanelor juridice ținut de Agenția

Servicii Publice.

unităților de drept al Agenției Servicii Publice nr. 05/01-3978 din 24

octombrie 2022, derivă că societatea „Semnal” a fost radiată din Registrul

de stat al persoanelor juridice la 29 iunie 2022, în baza hotărârii sus

menționate, menținută prin decizia din 7 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău.

folosință a persoanei juridice se dobândește la data înregistrării de stat și

încetează la data radierii ei din registrul de publicitate prevăzut de lege.

Astfel, instanța de apel a conchis că în speță sunt întrunite temeiurile legale

pentru încetarea procesului. Or, odată cu emiterea de către Agenția Servicii

Publice a deciziei privind radierea societății „Semnal” din Registrul de stat

al persoanelor juridice, capacitatea de folosință a persoanei juridice a încetat.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

5

reprezentată de avocatul Nicolae Leșan a depus recurs împotriva deciziei din

15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel cu transmiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel.

și de drept expuse în cererea de chemare în judecată, recurenta a indicat că

consideră că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată, fiind emisă

cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și procesual,

fără elucidarea circumstanțelor concrete ale pricinii, concluziile instanței de

apel fiind în contradicție cu situația de fapt.

recurs nu a luat cunoștință de motivarea deciziei contestate, aceasta nefiind

redactată și comunicată, urmând să completeze recursul cu argumente

suplimentare după accesarea deciziei motivate. Cu toate acestea, în

susținerea recursului, societatea a invocat argumentele din cererea de

chemare în judecată și apel, reiterând că acțiunea este întemeiată și trebuie

admisă. De asemenea, a subliniat că instanța de apel a omis să aplice

dispozițiile legale incidente și a interpretat greșit normele de drept, aspecte

care constituie temei de recurs potrivit art. 432 alin. (2) lit. a), lit. c) și alin.

(3) lit. d) din Codul de procedură civilă.

26, 27, 429-432, 434, 436-437, 440, 444 și 445 alin. (1) lit. c) din Codul de

procedură civilă.

55/610 a depus recurs împotriva deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel cu transmiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

modificarea unor acte normative:

„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la

1 septembrie 2023. ”

6

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție):

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

septembrie 2023):

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

la data declarării recursului):

„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. (2) Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel”.

septembrie 2023):

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special cînd: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b)

recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;

d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1); e) motivarea

recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245

alin.(2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233

alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit

de Curtea Supremă de Justiție.”

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura

civilă, cu excepția art. 169-171”.

„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în

interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte”.

7

„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu

este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor

și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul

întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare

la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul

unei zile, această zi se include în termen”.

„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului

prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după

sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel”.

„Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea

ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114”.

„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se

realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de

vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este

adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură”.

„Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma

stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de

notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă

cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin

poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate”.

„Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen

legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în

termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care

confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile

omise”.

MOTIVAREA INSTANȚEI

8

admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în

redacția în vigoare la data declarării recursului.

recursului depus de Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610.

menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru

realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor

procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui

drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru,

prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se

subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

dea sintagmei „decizia instanței de apel” din art. 245 din Codul

administrativ, este necesar de explicat că prin noțiunea de „decizie” se

subînțelege atât dispozitivul deciziei instanței de apel, cât și decizia motivată

a instanței de apel. Or, din coroborarea art. 191 alin. (4), art. 40 alin. (3) și

art. 245 din Codul administrativ rezultă inechivoc că, după examinarea

cererii de apel, instanța de apel adoptă decizia în formă de dispozitiv, adică

componenta structurală a deciziei instanței de apel căreia i se dă citire la

pronunțare și nu reprezintă altceva decât reproducerea integrală și întocmai

a soluției adoptate în urma deliberării, calea și termenul de atac. Iar

motivarea , în scris, a deciziei adoptate are loc în termenul specificat la art.

240 alin. (3) din Codul administrativ. Asta, deoarece motivarea recursului se

depune doar după notificarea deciziei motivate a instanței de apel, întrucât,

numai după acest moment, partea interesată ia cunoștință nu numai de soluția

materializată prin dispozitivul deciziei instanței de apel, dar și, în mod

efectiv, de considerentele cuprinse în decizie

depunerea recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de

declarare și cel de prezentare a motivării recursului curg din momente

diferite (dies a quo), și anume: în temeiul art. 245 alin. (1) din Codul

administrativ, de la notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel, sub

sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ – recursul se

9

declară inadmisibil, în special, când recursul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art. 245 alin. (1).

de Apel Chișinău a pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei. Se

mai constată că în dispozitivul deciziei din 15 noiembrie 2022, Curtea de

Apel Chișinău a indicat cu suficientă claritate căile, termenul și modul de

atac al acesteia prevăzute de legislația în vigoare.

a notificat Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610, prin

intermediul oficiului poștal, spre cunoștință copia dispozitivului deciziei din

15 noiembrie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție/livrare anexat

la materialele dosarului (f.d.113, Vol. III).

conchide că acțiunile instanței de apel cu privire la expedierea copiei

dispozitivului deciziei din 15 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

corespund întru totul exigențelor legale.

alin. (1) din Codul administrativ.

de 30 de zile, prevăzut la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, pentru

prezentarea recursului nemotivat a început să curgă la data de 22 decembrie

2022, ziua imediat următoare datei notificării dispozitivului deciziei instanței

de apel și a expirat la 20 ianuarie 2023.

Condominiu nr. 55/610 nu a prezentat recursul conform prevederilor art. 245

alin. (1) din Codul administrativ, dar a prezentat doar motivarea recursului

la Curtea de Apel Chișinău la data de 3 februarie 2023. Or, Asociația de

Coproprietari în Condominiu nr. 55/610 fiind cea interesată de soluționarea

cauzei în ordine de recurs, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de

a-și proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența

CEDO, prin efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului

prevăzut de lege, la caz, prin depunerea recursului în conformitate cu art. 245

alin. (1) din Codul administrativ.

10

art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ de declarare a recursului

inadmisibil.

recurent nu a făcut uz nici de prevederile art. 65 din Codul administrativ,

care acordă posibilitate părții de a solicita repunerea în termenul de

îndeplinire a unui act de procedură, cu prezentarea probelor și motivelor

întemeiate ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în termen.

Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610 ca fiind inadmisibil,

este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere

că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza

principiul securității raporturilor juridice.

de a se pronunța asupra temeiurilor invocate în recurs în ședință de judecată

(f.d.190, Vol. III), or, examinarea cauzei în lipsa părților este legală,

justificată și proporțională cu scopul urmărit — acela al unei judecăți

eficiente și rapide.

oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la

problemele invocate în recurs, deoarece criticele recursurilor și argumentele

intimaților din referință, au fost expuse cu suficientă claritate pentru a

permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate în lipsa părților.

tergiversarea soluționării cauzei, aspect de natură să contravină principiului

celerității procedurale. Această abordare este în deplină concordanță cu

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care impune statelor

obligația de a asigura soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și de a

evita întârzierile inutile în procedură, atunci când dreptul la un proces

echitabil este, în mod efectiv, garantat prin alte mijloace.

menționează că acesta a fost depus la 15 decembrie 2022, în interiorul

termenului legal. Or, dispozitivul deciziei instanței de apel din 15 noiembrie

11

2022 a fost notificat societății, prin intermediul oficiului poștal, la 21

decembrie 2022 (f.d. 112, Vol. III).

/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile

menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs

care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință

nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea în fond a cererii de

recurs.

administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și

cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în

redacția existentă la data depunerii recursului). În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ.

12

trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Semnal” include

obiecții care au fost analizate detaliat de către Curtea de Apel Chișinău, care

le-a evaluat corespunzător.

nu a invocat un temei plauzibil care să justifice admisibilitatea acestuia,

având în vedere că recurentul trebuie să fie capabil să prezinte argumente

suficiente pentru a răsturna situația juridică stabilită anterior.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p.141, §39).

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Semnal”.

recursurilor) din Codul administrativ

13

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibile recursurile depuse de Societatea cu Răspundere

Limitată „Semnal”, reprezentată de avocatul Nicolae Leșan, și de către

Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/610.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

14